3,544 matches
-
pot vindeca nicicând, cu niciun medicament sau tratament balnear, nici măcar cu ierburile pădurilor, cu vrăjile ghicitoarelor sau cu rugăciunile preoților în biserici. Cred, așa cum spunea un înțelept, că totul depinde de destinul omului scris atunci când se naște, de steaua lui norocoasă. Îmi amintesc de povestirile unui fost coleg de cătănie, oltean de baștină de prin părțile Dăbulenilor-Doljului. Stanca Ilie, căci așa se numea, ne-a povestit cum a ajuns el ofițer în armata română, fără să bănuiască nici el, nici cei
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
gazdă și uite așa mergea treaba planificat, după ceas. Spuneau că mai erau situații când poposeau toți patru în patul comun, dacă era vreme prea urâtă afară. Dar au mai prins și ocazii frumoase ca de exemplu printr-o coincidență norocoasă, pentru noi, spunea Mariana. Tatăl lor a plecat la Brașov unde a stat vreo săptămână, iar mama la București, câteva zile cu o delegație sindicală, iar fetele au rămas libere cu lumea lor de dor și dragoste. Cine a zis
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sută de alte persoane. Când am terminat liceul, diriginta mea, Astrid Rodinciuc, ne-a ținut un discurs în care ne-a spus că unul dintre cele mai rare lucruri în viață sunt prie tenii adevărați. și că ne putem considera norocoși dacă avem măcar unul sau doi. În timp, am auzit acest lucru și de la alte persoane cu experiență de viață. Aproape fiecare dintre noi are un grup de prieteni, dar cei mai mulți dintre aceștia nu intră în categoria „frați de cruce
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
aparate de vânătoare P-38 Lightning. Grupul 6 Vânătoare ridică în aer 29 de aparate și interceptează bombardierele americane venite de la Foggia, la est de Târgoviște, la o altitudine de 6000-7000 de metri (ora 13,45). A fost o zi norocoasă pentru piloții lui Dan Vizanty, aceștia raportând 15 victorii aeriene sigure și 2 probabile. El însuși doboară două bombardiere americane confirmate, și unul probabil. Iată cât de plastic sunt evocate, o lună mai târziu, victoriile aeriene ale lui Dan Vizanty
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și ceilalți deținuți politici din RPR, de momente nu prea plăcute. După un an și cinci luni de detenție beneficiază de prevederile decretului de grațiere nr. 5/1963, astfel că la 18 ianuarie este pus în libertate. Se putea considera norocos. În anii următori, va duce un adevărat război al nervilor cu instituțiile statului comunist, pentru reabilitare și redarea pensiei militare. O dată cu venirea la putere a lui Ceaușescu, se ivește posibilitatea revizuirii procesului. Astfel, Procuratura Generală declară recurs în supraveghere iar
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
era Gheorghe Guțu, specialist în Vergiliu, căruia i-a dedicat lucrări, dar care mi-a făcut pustiul de bine să se lase și el sedus de „strălucirea“ mea, să nu se ocupe de mine cu severitatea acordată celorlalți elevi, mai norocoși astfel la învățătură decât mine, deși lor nu le-a folosit la nimic limba Eneidei. Nu mă îndoiesc că aici, ca și la Aiud, faima mea se datora împrejurării că, unicul devorator de cărți fiind, mă detașam net în această
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de mâncare se găsește! La depozit am cunoscut un român înalt, frumos și blond ca Nichita Stănescu. Era din Bacău, de patru ani în Italia. Total blazat. Omul ăsta nu mai avea speranță, dar râdea. Adică era nonșalant. Se considera norocos pentru că locuia într-o rulotă pe care o găsise, stricată, pe o străduță din Roma. Fără ușă, fără geamuri, pusese celofan să mai oprească frigul. Când nu muncea, mergea la Conad, își gătea la o butelie de voiaj și aștepta
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
nu glumă! Nu-i așa! Nu știe nimeni din țară cum se câștigă banii ăștia aici! Este adevărat că pentru bani mai mulți trebuie și să te sacrifici mai mult, dar eu nu cred că cine e aici e un norocos. Dimpotrivă! Am întâlnit un bărbat, un român, într-un tren aproape de Roma. Avea aceeași privire pierdută în interior; spunea că n-a fost de șase ani în țară, că taică-su trage să moară, dar că nu se duce. Nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
doi băieți acasă, nu știe dacă se va mai întoarce în țară, sau îi va aduce pe ei aici. Nu poate lua nici o hotărâre, copiii nu au cum să înțeleagă, iar ea se macină. Eu, care nu am fost o norocoasă în ale dragostei, nu pot să cred că tocmai acum ar da norocul peste mine. Așa că evit! Și privesc Carul-Mare. În spatele lui o fi Dumnezeu? Scrisoarea 96 Am ajuns acasă la Romeo pe înserat. Era începutul lui aprilie, urma să
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
viața lor, în care tu încapi doar o dată pe an, de sărbători... Ai sperat să găsești afecțiune și prietenie. Dai peste răceală și indiferență. Și trăiești și mai rău din punct de vedere financiar. Acest om mi-a spus: — Ești norocoasă! Italia te-a primit cu brațele deschise în vreme ce te-ai simțit gonită din propria ta țară. Ești capabilă, ești inteligentă, aici toți care te cunosc te iubesc, te poți angaja oriunde, ai acte, medic de familie... Ai lăsa un gol
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
trei ani, am găsit o biserică românească! Nu se știu prea mult despre aceste locuri, clădirile în care se țin slujbele aparțin, de regulă, unor vechi lăcașuri de cult catolice, românii vorbesc între ei doar „în cerc închis”. Dacă ești norocos, afli, dacă nu... mai durează și tot afli! Pentru cine nu știe, sunt mai bine de 150 de biserici românești, răspândite pe întreg teritoriul Italiei. Trebuie să ieșim din cercurile noastre strâmte. Trebuie să căutăm, să vorbim mai mult între
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
rămânea acolo câteva ceasuri la rând, iar spionii rivalului l-au informat curând că Mirabeau vizita casa doritei sale și rămânea acolo până dimineața. Reputația domnișoarei a fost compromisă, riva lul a bătut în retragere și părinții s-au socotit norocoși că pot preveni un scandal printr-o căsătorie: această unire, care începuse prin dragoste altoită pe fraudă, s-a desfăcut foarte curând prin infidelități reciproce și o separație fără întoarcere. Corespondența pe care a întreținut-o cu Doamna Mounier, pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a conformismului, a pierderii "instinctului" de conservare și afirmare a propriei identități. La polul opus, organizațiile care ridică la rang de valoare absolută competiția se transformă, în timp, în adevărate "arene de luptă", din care victorioși vor ieși cei mai norocoși sau cei mai puternici. Nu putem să nu avansăm o întrebare: "ce se poate întâmpla, însă, dacă o organizație își asumă schimbarea ca valoare fundamentală?" Oricât de mare ar fi acordul indivizilor în legătură cu aceasta, promovarea schimbării fără a avea la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ziceați că se cheamă compania?" Au râs iar. Nu biletul e problema. Suntem universali. Operăm un modul de șanse retrospective. Aproape toți au cumpărat un bilet la o loterie cândva, măcar o dată. Cumpărăm fișele, băgăm numele în computer, și găsim norocosul". "E chiar incredibil", am zis. "Ce minunat. Încă nu pot... O să cred când vine cecul". "Păi", au zis, "nu vine". "Dar banii?" Nu operăm cu bani. Operăm cu experiențe. Ai trăit sau nu o experiență unică? Extraordinară? S-o ții
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
acesta e paradoxul esențial al poemelor: suntem indispensabili dar nu contăm; moartea e cruntă, însă e cel mai firesc lucru de pe lumea asta. Vorbim de paradoxuri de bun simț, în fond. Nu vorbesc despre mine fiindcă mă consider un om norocos. Am aprehensiunea înspăimântătorului, oarecum bizară prin modul cum s-a constituit, dar nu mă simt victima ei. Tocmai fiindcă nu mă simt o victimă, cred că am o răspundere față de cei ce chiar sunt acest lucru. Nu-i prea rabd
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Văd în asta una din contradicțiile sistemului comunist: aplicând principiul luptei de clasă, îi respingea pe toți nemembrii de partid; îi făcea egali în excludere și în negura exterioară organului puterii. Ura fusese instituționalizată. În ciuda locuinței noastre îngrozitoare, ne consideram norocoși pentru că dețineam un buletin de București, adică un act echivalent pașaportului intern rusesc, care ne permitea să locuim în capitală. Ne socoteam avantajați în raport cu un „mai rău“ întotdeauna posibil, acel „mai rău“ care depindea de arbitrarul totalitar ce plutea deasupra
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
despre care se știa că închid ochii în fața originii sociale a salariaților. Femeile dădeau lecții de limbi străine, așa cum a făcut și Sanda Stolojan, care lucra de asemenea ca dactilografă într-o cooperativă specializată în transcrierea actelor oficiale. Altele, mai norocoase, făceau traduceri de cărți englezești, franceze, germane sau rusești,care erau foarte căutate. Dar lucrau ca „negri“ pentru traducătorii agreați de regim, care erau singurii cu „drept de semnătură“. Totuși, dreptul la muncă era garantat prin Constituția din 1948; în
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
dă doar de pomană pentru morți. În unele zone, femeile împart ” turte” făcute cu mieji de nucă și înmuiate în zeamă dulce. Aceste ”turte” se împart în amintirea scutecelor Mântuitorului. Dacă se naște un copil în Ajunul Crăciunului, va fi norocos. Cine vrea să aibă noroc și sănătate nu mănâncă nimic toată ziua. Gospodarii se scoală de cu noapte și duc din curte paie, așchii, surcele și le bagă în sobă zgândărând focul, ca să iasă scântei multe, căci atunci vor avea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
unor afecțiuni mai vechi. Cei cărora le plăcea să zboare din floare în floare vor simți nevoia de stabilitate, iar cei implicați deja într-o relație stabilă se vor simți și mai atrași de persoana iubită. Zodiile și pietrele lor norocoase În momentul în care vă cumpărați sau primiți o bijuterie cu cristale, e bine să o purificați: țineți-o câteva ore în apă cu sare sau spălați-o într-o apă curgătoare. După ce ați purificat-o, trebuie să o lăsați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de a păcăli, înșela, excroca; câștigarea banilor prin viclenie; dibăcie de spirit Naivitate, câștigarea banilor prin muncă grea; tărăgăneală, prostie, neîndemânare verbală Excitare Senzații tari, risc pericol, schimbare, acțiune Plictiseală, monotonie, siguranță, uniformitate, pasivitate Destin Favorizat de noroc, a fi norocos Semn rău, a fi ghinionist Autonomie Libertatea față de constrângeri externe, față de o autoritate, independență Prezența constrângerilor externe, prezența unei autorități, dependență Sursa: adaptare după Siegel, L.J. și Welsh, B.C. (2009, pp. 130-136) În opinia acelorași autori, periculozitatea deosebită a grupurilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dă doar de pomană pentru morți. În unele zone, femeile împart ” turte” făcute cu mieji de nucă și înmuiate în zeamă dulce. Aceste ”turte” se împart în amintirea scutecelor Mântuitorului. Dacă se naște un copil în Ajunul Crăciunului, va fi norocos. Cine vrea să aibă noroc și sănătate nu mănâncă nimic toată ziua. Gospodarii se scoală de cu noapte și duc din curte paie, așchii, surcele și le bagă în sobă zgândărând focul, ca să iasă scântei multe, căci atunci vor avea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
unor afecțiuni mai vechi. Cei cărora le plăcea să zboare din floare în floare vor simți nevoia de stabilitate, iar cei implicați deja într-o relație stabilă se vor simți și mai atrași de persoana iubită. Zodiile și pietrele lor norocoase În momentul în care vă cumpărați sau primiți o bijuterie cu cristale, e bine să o purificați: țineți-o câteva ore în apă cu sare sau spălați-o într-o apă curgătoare. După ce ați purificat-o, trebuie să o lăsați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
bun din oraș", cele 130 de camere în dotare contribuind la atenuarea crizei de locuri de cazare din industria hotelieră, iar proprietarii făcând față 100% tuturor pretențiilor ridicate de autorități 114. Alții n-au fost atât de abili și de norocoși. La revizia autorizațiilor de funcționare a hotelurilor clujene, un prim punct de vedere a fost excluderea din competiție a întreprinzătorilor evrei. În decursul verificării acestora în anul 1941, numeroase întreprinderi și-au schimbat concesionarii, executivul, ori, pur și simplu, și-
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Secuilor, mulți dintre ostașii care locuiau acolo vor voi să plece acasă, considerând războiul încheiat. Nici măcar nu m-am gândit să împiedic asta"143. În același timp, pe alte porțiuni ale frontului transilvan, sorții s-au arătat, la început, mai norocoși. În zona Cristuru Secuiesc (Székelykeresztúr), armata ungară eliberase pentru câteva zile sate rupte de Scaunul Odorheiului (Udvarhelyszék), de pildă Dârjiu (Székelyderzs) - deși, foarte curând, a și fost nevoită să plece din aceste așezări. În ziua de 5 septembrie Armata a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
i-a împiedicat însă să le interzică orice intenție de organizare în capitala Transilvaniei. Între 12 și 15 octombrie, autoritățile sovietice au deportat din Cluj între 3-5 mii de bărbați, dintre care majoritatea nu s-a mai întors niciodată. Printre norocoși s-a numărat fostul parlamentar Mikó Imre; din păcate în decursul deportărilor au pierit "Wallenberg-ul Clujului", Járosi Andor, și Mikes László, unul din cercetătorii principali ai istoriei ceangăilor. În ciuda tuturor acestor evenimente, nu despre ruși a păstrat memoria colectivă cea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]