9,387 matches
-
25 mai 1925, cu concursul Elenei Văcărescu. Proiectată să aibă periodicitate lunară, nu a depășit primul număr, redactat de N. Țincu. L. își propune să se deschidă „tuturor scriitorilor originali” și să arate „începătorilor greșelile de fond și formă”, publicând nuvele, romane, poezii, știință (filosofie, sociologie), comentarii politice, recenzii și note teatrale. N. Rădulescu-Niger semnează schița În tren, Mircea Demetriade și Ludovic Dauș publică poezie, Delacerna (Al. Cerna-Rădulescu) prezintă expoziția lui N.C. Dărăscu. Nesemnate sunt studiul Blaise Pascal și o recenzie
LUMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287893_a_289222]
-
experiențele moderniste. Tot în scopul atragerii cititorilor, din 1894 revista a editat un „Calendar”. Materialul literar este relativ bogat. După o statistică sumară a redacției, în anul al doilea se publicaseră 240 de poezii, dintre care 40 traduse, 31 de nuvele originale și 26 traduse, două romane traduse, două piese de teatru originale, 25 de portrete ale unor scriitori români și străini, numeroase articole literare și științifice, note, recenzii și o „poștă a redacției”. Printre cei cărora li se răspunde la
LUMEA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287882_a_289211]
-
Tudor Arghezi, ca și o serie de poeme din volumul Horia de Aron Cotruș. Moartea Mariei Cunțan e marcată prin retipărirea unor poezii. În ce privește proza, sunt de reținut doar prezențele lui Petrea Dascălul (Petru Olariu), cu pagini memorialistice, schițe, povestiri, nuvele, și a lui Mihail Lungianu, cu povestea Piperuș Împărat. Cele câteva piese de teatru sunt cu totul insignifiante. Publicistica e foarte diversă ca problematică (pedagogie, psihologie, filosofie, administrație, economie, educație sanitară, istorie, politică, științe, cultură etc.). Și în acest sector
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
Cincinat Pavelescu, Carol Scrob, Al. Obedenaru, D.N. Saphir, G. Russe-Admirescu, toți din cercul „Literatorului”, sunt prezenți cu versuri. Mircea Demetriade, Mircea Pillat, St. Grozea, D. Teleor, Th. M. Stoenescu dau proze nesemnificative. De remarcat este colaborarea lui Duiliu Zamfirescu cu nuvela Noapte bună. Articolul Schiță asupra literaturii române, reprodus din „La Revue internationale” și semnat Principele Rogala (Al. Macedonski), fixează locul „Literatorului” în continuarea directă a mișcării heliadiste și îl atacă pe Titu Maiorescu (aluziv și pe Mihai Eminescu). Două articole
LUMINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287904_a_289233]
-
sau ale unei literaturi naționale (Literatura belgiană). Din versurile lui Cervantes se publică un sonet în transpunerea junimistului Șt. G. Vârgolici, din Byron traduce V. Făgărășanu. Mai apar tălmăciri ale unor poeme de Schiller, Lamartine, Heine și Baudelaire. Schițele și nuvelele traduse aparțin lui Sacher-Masoch, Lev Tolstoi, Turgheniev, Balzac, Andersen, Jan Neruda, V.M. Garșin, Maupassant, Alphonse Daudet ș.a. R.Z.
LUMINA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287898_a_289227]
-
Matei Rusu (M. Fainsilber). Deoarece liceenilor le erau interzise prin regulamente școlare manifestările publicistice, răspunderea redacției și-a asumat-o Matei Rusu. Țelul noii publicații era de a contribui la sporirea interesului pentru literatură. M. Sadoveanu publică la 1 octombrie nuvela Doi copii, care va figura mai târziu cu titlul Două vieți în volumul Dureri înăbușite, iar în numărul din 8 octombrie, poezia Mama. Versuri au mai semnat Matei Rusu, I. Costin, A. Steuerman-Rodion, Virgiliu N. Cișman și G. Botez-Gordon. Un
LUMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287895_a_289224]
-
Fragment inedit din lirica lui Neculai Beldiceanu deschide primul număr al revistei, în semn de omagiu pentru poetul dispărut cu trei ani înainte. Alături de M. Sadoveanu, care își iscălea colaborarea cu pseudonimul M. S. Cobuz, mai erau prezenți cu schițe, nuvele și însemnări Gh. Nădejde (cu pseudonimul Leon Gârbea), H. Perez, Matei Rusu, Spiru Prasin, iar A. Steuerman dădea câteva note despre Octav Băncilă și o evocare a lui Anton Bacalbașa. Din „Neue Freie Presse” se traduce un studiu scris de
LUMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287895_a_289224]
-
la „Drapelul” din Lugoj ori la publicații în limba română apărute în SUA, L. reface imaginea feministei de odinioară. Cu un talent firav, tânăra învățătoare compune versuri care vorbesc cu naivitate despre iubire, durere, credință, speranță. Romanul Elmira, ca și nuvelele, schițele, pronunțat didacticiste, indică preferința autoarei pentru schemele romanțioase. Descriind mici drame sentimentale, L. trece personajelor poate ceva din ființa ei: tristețe, resemnare, virtute neînțeleasă etc. În însemnările din timpul șederii la Sarajevo, unele rămase în manuscris, transpar emoții mult
LUNGU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287920_a_289249]
-
Candrea ș.a. S-au publicat în traducere fragmente din Dante (Maria Chițu), din Boccaccio (S. Properțiu), din Principele lui Machiavelli (G. Popa). Câteva pasaje ale Contractului social de J.-J. Rousseau s-au tălmăcit, probabil, în redacție, iar mai multe nuvele ale scriitorilor Émile Zola și H. Zschokke au fost transpuse în românește de I.S. Spartali și P. Pesteanu. L. a fost prima publicație importantă a românilor bănățeni și a contribuit efectiv, în anii premergători evenimentelor Memorandumului, la lupta națională, politică
LUMINATORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287915_a_289244]
-
Mihail Crama, Alexandru Lungu, Nina Cassian, Ion Sofia Manolescu, Veronica Porumbacu, Al. Robot, Ben Corlaciu, Emil Manu, Dan Deșliu, Petre Solomon, G. Savu, Anișoara Odeanu, Ioanichie Olteanu. Proză semnează Hortensia Papadat-Bengescu, George Mihail Zamfirescu, Ion Călugăru, Ion Pas, Marin Preda (nuvela Ceața), Geo Bogza (Moartea lui Iacob Onisia), Arthur Maria Arsene, Ilarie Voronca, George Dan, Aurel Baranga, Sorana Gurian, Lucia Demetrius, Eusebiu Camilar, Dan Petrașincu, Pavel Chihaia, Liviu Bratoloveanu, Ury Benador. Contribuțiile de critică literară și eseistică îi au ca autori
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
prozator și dramaturg. Absolvent al Institutului de Artă Cinematografică, secția actorie (1954), L. se va remarca în montări după I. L. Caragiale. Concomitent începe să scrie, mai întâi la revista „Albina” (1958). Debutul editorial are loc în 1960, cu volumul de nuvele Hotar. Nuvela Ploaie curată va fi premiată de „Gazeta literară” în 1964. Prozatorul reprezintă o combinație fericită, având „candoarea moldovenească și umbra de umor regățenesc” (D. R. Popescu). Este un observator minuțios al satului contemporan, de obicei alegând ca loc
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
dramaturg. Absolvent al Institutului de Artă Cinematografică, secția actorie (1954), L. se va remarca în montări după I. L. Caragiale. Concomitent începe să scrie, mai întâi la revista „Albina” (1958). Debutul editorial are loc în 1960, cu volumul de nuvele Hotar. Nuvela Ploaie curată va fi premiată de „Gazeta literară” în 1964. Prozatorul reprezintă o combinație fericită, având „candoarea moldovenească și umbra de umor regățenesc” (D. R. Popescu). Este un observator minuțios al satului contemporan, de obicei alegând ca loc al întâmplărilor
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
odată cu satul, Stânca de săpun, relatând călătoria inițiatică a unor copii, Identitate, despre lumea țiganilor nomazi, Aproape de nuci, povestea unui cimitir semifantastic, legând miraculos lumea celor plecați de cei vii, Luna în crivăț, imaginea copilăriei furate etc. Cea mai reușită nuvelă este Ploaie curată, având ca motiv central dragostea; izbutită este și Lacătul apei, un „scurt roman”, unde personajul principal, Petre Găitan, un om dârz, puternic, dependent iremediabil de glia sa, pare un amestec de Ion și Ilie Moromete. Povestirile refac
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
ș.a.) Primului volum de povestiri îi succedă multe altele, izvorâte din aceeași matrice: Icoane din popor (1911), La cruci (1911), Din umbra satelor (1913), Zile senine (1913) și Însăilări (1914; Premiul Academiei Române), Gura iadului (1915), Clacă și robot (1916) ș.a. Nuvela titulară a culegerii Pădurarul Stoichiță (1957) ilustrează tipic incapacitatea prozatorului de a conferi o armătură durabilă unei materii remarcabile. Scenele în care, întorși de la un proces nedrept, moșierul și arendașul sunt atacați și sfâșiați de lupi, iar pădurarul, om de
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
fiind un timp și inspector școlar. Debutează în 1961 la „Luceafărul”, colaborând ulterior la „Tomis” (unde va fi și redactor), „Argeș”, „Ateneu”,„Iașul literar” ș.a. Prima carte, Mersul ciudat al lucrurilor, îi apare în 1968. A mai publicat culegerile de nuvele și povestiri Ultima zi optimistă (1971) și Memoriu către ministru (1990), romanul Fluxul apei dulci (1985), un volum de teatru, Musafiri pe viață (1985), și însemnări de călătorie, Compuneri libere pe ilustrate (1986). De la început stăpân pe mijloacele narative, observator
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
anunță ca nealtele în viața monotonă a unui bătrân, dusă în compania mamei sale nonagenare. Atras de o servantă dintr-o baracă de tir, domnul Mac obține de la ea promisiunea unei întâlniri discrete, dar ratează din cauza timidității. Personajul central al nuvelei Calcanul de vizavi, o femeie grasă, vânzătoare de bilete la un cinematograf, urmărită seară de seară de un necunoscut, îi dejoacă acestuia încercarea de-a o cuceri, pentru ca, în schimb, să parcurgă în vis tot felul de aventuri erotice. Nicolae
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
vrea să intre în vagon. Curând după aceea băiatul află din întâmplare că e logodită și încearcă să o impresioneze bravând. Îndrăgostită brusc de singuraticul necunoscut, fata, Maia, îl încurajează, dar Nicolae se fâstâcește și o ia la fugă. În nuvela ce dă titlul volumului Memoriu către ministru, un tânăr profesor cu perspective pe tărâm științific, aflat, ca în fiecare toamnă, cu elevii la „muncă patriotică” într-o fermă legumicolă, intenționează să adreseze ministrului de resort un memoriu în care să
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
și de biografism romanțios. Reale calități de meșteșug (inventivitate, iscusință în declanșarea și complicarea intrigii, introducerea surprizelor, prelungirea suspansului, întârzierea deznodământului) caracterizează teatrul lui L. Dar motivația funcționării mașinăriei dramaturgice nu este pe măsura tehnicilor folosite. Variantă scenică a unei nuvele, Musafiri pe viață înfățișează o invazie a puterilor răului, ale distrugerii, în climatul unei existențe pașnice. Neputând avea copii, un brutar și soția lui, numiți generic Bărbatul și Femeia , ca în teatrul expresionist, iau acasă o fetiță cu doar patru
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
iulie 1869. Fostul militant unionist I. V. Adrian, gazetar cu experiență și scriitor cu oarecare faimă în epocă, a editat, în calitate de proprietar, redactor și tipograf, această publicație, probabil primul periodic literar botoșănean. Adrian își publică în S. propriile compuneri, versuri, nuvele istorice, traduceri, dar obține și colaborarea poeților Gh. Tăutu, N. Nicoleanu, N. Roiu, V. Gr. Pop. El reproduce, de asemenea, din versurile lui Dimitrie Petrino, N. Pruncu, fabule de C. Stamati și tipărește scrieri teatrale aparținând lui Teodor Boian (vodevilul
STELUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289919_a_291248]
-
apare în același an. Colaborează la „Viața românească”, unde din 1927 semnează proză despre viața monahală, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea”, „Scrisul românesc”, „Torța”, „Universul”, „Vremea” ș.a. În 1928 lui S. i se editează Călugări și ispite, o culegere de nuvele căreia, la ediția a doua, din 1930, i se acordă Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române. Tot în 1928 i se tipărește romanul Necazurile părintelui Ghedeon, distins cu Premiul Femina. De pe acum se afirmă direcția predilectă și totodată cea mai interesantă
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
Fete și văduve (1931). Alte asemenea improvizații romanești sunt Camere mobilate (1933), Parada norocului (1934), Căsătorie de probă (1937), O partidă de poker (1938), Haine vechi... (1947). Dar și altundeva abandonarea mediului monahal-bisericesc se dovedește fatală, ca în culegerea de nuvele Oameni cu sticleți (1935) sau în romanele Pensionarii și Pe străzile capitalei (ambele apărute în 1935), aici scrisul lui S. pierzându-și orice farmec, iar spiritul de observație tocindu-se. Doar îndemânarea în transcrierea cu rezultate comice a vorbirii contaminate
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
Ucenicii Sfântului Antonie. Necazurile părintelui Ghedeon. În căutarea unei parohii. Dragoste și smerenie. Alegere de stareță, pref. Dumitru Micu, București, 1958; Amintiri din mănăstire, pref. Dumitru Micu, București, 1962; Alegere de stareță. Ucenicii Sfântului Antonie, îngr. Ion Nistor, București, 1970; Nuvele și romane, I-II, îngr. și pref. Ion Nistor, București, 1974; ed. București, 1987; Cinci prieteni, îngr. și pref. I. Nistor, București, 1991; O noapte cu ghinion, îngr. și pref. I. Nistor, București, 1993; Cazino Victoria sau Parada norocului, București
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
o revistă să poată să reprezinte numai o specialitate...”; „trebuie să facem politică, o politică de morală și de știință aplicată”, în vederea sprijinirii frumosului, a dreptății și progresului. Primul număr e scris în întregime de directorul ei, care publică poezii, nuvele, știri artistice și redacționale. În numerele următoare sunt prezente și alte nume ori pseudonime, între care Aurel Rațiu, Mihail Răstoacă ș.a. Tot lui I. C. Vissarion îi aparțin articolele Prin noi înșine ori noi prin alții?, Moartea zeilor în sufletul popoarelor
STELUŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289918_a_291247]
-
regele și ce vrea țara, Germanizarea României), dar cuprinzând și acuzații politice aduse grupării junimiste. Într-o rubrică de „literatură politică” Macedonski reproduce mai vechile sale poezii antidinastice Cetățeanul și toboșarul, Mai avem țară?, Visul ș.a. Tot el semnează și nuvela Între cotețe. Constant colaborator literar al gazetei este Bonifaciu Florescu, prezent cu Aquarele și Poezii în proză, scurte poeme, comentarii lirice, instantanee. Într-o cronică literară Mircea Demetriade comentează defavorabil piesa Gaspar Grațiani a lui Ioan Slavici. Sub pseudonimul Strapontin
STINDARDULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289934_a_291263]
-
Azilul roșu de Gordan Mihić și Tărâmul celălalt de Dusan Kovacević, au fost jucate la Teatrul Național din București și la teatre din țară, precum și la Televiziunea Română. Ș. s-a specializat în promovarea literaturii sârbe. După o cuprinzătoare antologie a nuvelei sârbe (1989), s-a dedicat transpunerii în românește a scrierilor unor autori ai avangardei vieții literare, afirmați rapid și în plan european, precum Danilo Kis (Enciclopedia morților), Miodrag Bulatović (Amantul morții), Milos Crnjanski (Romanul Londrei) și - nu în ultimă instanță
STEFANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]