5,043 matches
-
pregătește să atace Moldova. În vara următoare, sultanul urma să pătrundă în Moldova cu cea mai mare putere (pro futura estate in persona propria Walachiam intraturum maximis potenciis”). Bali Bei Malcocioglu și frații Mihaloglu Ali bei și Iskender bei, împreună cu oastea Țării Românești, au atacat Moldova, scopul campaniei fiind alungarea lui Ștefan și înscăunarea lui Petru cel Șchiop sau cel Slab, același Hroiot (Hronotă, Hronodă), care venise și în toamna trecută. Turcii au trecut Dunărea pe la Isaccea, în 19 februarie, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Voievod a căzut de pe cal și a zăcut printre morți de dimineață până la prânz. Atunci a venit călare un boier, cu numele Purice, care a recunoscut pe Ștefan voievod. Atunci a scos pe voievod de acolo, de și-a adunat oastea lui și a trimis la Petru voievod pe un boier anume Pântece, care s-a supus lui Petru voievod și l-a scos afară din bătălie, după ce l-a convins că de acum câștigase bătălia. Și cu ceata lui au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țară cu ajutorul lui Dumnezeu”. Primul mare cronicar al Moldovei, Grigore Ureche, care a cunoscut conținutul vechilor letopisețe, dar nu și pe cel al Cronicii moldo-germană, scria că lupta s-a dat vitejește de ambele părți, dar „pierdu Hroiot războiul și oastea, mai apoi și capul, însă cu mare primejdie lui Ștefan vodă, că s-au pornit cu calul jos, puțin de n-au încăput în mâinile vrăjmașului său”. Ion Neculce, în O seamă de cuvinte, a reprodus povestea cu aprodul Purice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pana lui Barbu Câmpina, a dat o importanță deosebită acestei cronici, deoarece oferea argumente pentru a vorbi despre trădarea boierilor lui Ștefan cel Mare. Rezumând în Istoria României, se menționa că „nu se poate explica alăturarea cetelor boierești la mica oaste a pretendentului (Hronoadă), decât prin faptul că Ștefan a zăcut printre morți așa cum se arată în Cronica moldo-germană.” Alexandru Boldur, un adversar tenace al tezelor formulate de Barbu Câmpina în legătură cu domnia lui Ștefan cel Mare, ajungea, în mod surprinzător, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bătălia - iar cronicarul știa acest lucru, în timp ce Hronoadă habar nu avea !- și stătea de o parte a câmpului de luptă, așteptând - nu ni se spune ce ! - un ceas, două ceasuri, trei ceasuri, până la prânz, când apare Purice. Deci, cele două oști stau de o parte și de alta a câmpului, pe care zac numai morți. Răniți mai ușor, în agonie, care să strige după ajutor, nu erau. În liniștea respectivă, apare - călare ! - figura fantomatică a lui Purice; el caută printre morți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era redus de la 6.000 de galbeni la 4.000. Domnul trebuia să mai trimită sultanului 40 de cai și 24 de șoimi. E greu de spus dacă în tratat s-a menționat faptul că Moldova trebuia să acorde dreptul oștilor otomane de a trece spre Polonia. În 1492, se va cere permisiunea ca tătarii să treacă prin Moldova, ca supuși ai sultanului, iar în 1498, se va cere îngăduința ca trupele otomane să traverseze Moldova. Ștefan cel Mare a refuzat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oferindu-i supunere și ajutor cu 30.000 de călăreți pe cheltuiala sa”. Interesante sunt aprecierile cronicarului: Ștefan stăpânea Moldova și Valahia; n-a depus niciodată jurământ de credință lui Matei și s-a bătut într-o singură zi cu oștile lui Matei și cu acele ale turcilor și le-a învins pe amândouă. Este, evident, vorba de faima excepțională de care se bucura domnul în epocă. Maximilian reușise să câștige toate teritoriile ereditare ale Casei de Habsburg, inclusiv o parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu participase la Levocea și era important ca el să nu se alinieze la politica fratelui său, Ioan Albert. Dar, pentru a-l convinge pe duce cât de importantă era o alianță cu el, Ștefan a trimis un corp de oaste care a atacat, în taină, Brațlavul (Bratclaw) pe Bug. Proaspăt căsătorit cu fiica lui Ivan al III-lea, cu care încheiase pacea, Alexandru se plângea socrului său, în primăvara anului 1495, că „Ștefan, Voievodul Moldovei, anul trecut fără nici o pricină
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să înceapă „la cele dintâi semne ale primăverii”. Wapowski scrie că Ștefan cel Mare a primit cu mare bucurie vestea, dar, fiind informat despre cele ce se discutaseră la Levocea, a făgăduit că va da ajutor și-și va uni oastea sa cu cea polonă, numai atunci când regele își va așeza tabăra pe malul Dunării. Ca să înfrângă rezistența unor nobili poloni, Ioan Albert a declarat că turcii se aflau deja pe malul Dunării, aveau la îndemână un număr mare de corăbii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
așeza tabăra pe malul Dunării. Ca să înfrângă rezistența unor nobili poloni, Ioan Albert a declarat că turcii se aflau deja pe malul Dunării, aveau la îndemână un număr mare de corăbii ca să treacă fluviul, era nevoie, deci, ca el și oastea sa să se grăbească. Oastea polonă urma să se concentreze la Liov. Regele, pornind din Cracovia, a ajuns la Premislia (Przemysl), în prima jumătate a lunii mai. Aici i-a ieșit în cale Matei, episcopul Cameniței, care fusese în solie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ca să înfrângă rezistența unor nobili poloni, Ioan Albert a declarat că turcii se aflau deja pe malul Dunării, aveau la îndemână un număr mare de corăbii ca să treacă fluviul, era nevoie, deci, ca el și oastea sa să se grăbească. Oastea polonă urma să se concentreze la Liov. Regele, pornind din Cracovia, a ajuns la Premislia (Przemysl), în prima jumătate a lunii mai. Aici i-a ieșit în cale Matei, episcopul Cameniței, care fusese în solie la Ștefan. Episcopul îi aducea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai. Aici i-a ieșit în cale Matei, episcopul Cameniței, care fusese în solie la Ștefan. Episcopul îi aducea la cunoștință regelui că Ștefan i-a promis că-i va da regelui „liberă trecere prin Moldova” și-și va uni oastea sa cu cea polonă la malul Dunării. Este greu de crezut că domnul Moldovei îi va da regelui liberă trecere prin Moldova, mai ales că exact în această vreme „se răspândi zvonul - nu se știe de cine scornit - că regele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atac”. Au fost și semne care ar fi putut să-l descurajeze pe rege și să-l determine să renunțe la campanie „Povodnicul alb al regelui s-a înecat într-un pârâu mic, 200 de boi ce cărau hrana în urma oastei, pe când ieșeau din Liov, au fost împrăștiați de vânt, încât abia au putut fi adunați de pe câmpuri. Un țăran nebun, la Liov, zicea: «vă duceți spre pierirea voastră». Trăsnetul a omorât pe un șleahtic sub cort și 12 cai. Un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Când campania a luat o întorsătură nefavorabilă polonilor, notează cronicarul, i s-a reproșat regelui că nu a ținut seama de semnele care prevestiseră dezastrul. De la Premislia, regele s-a îndreptat spre Liov, unde a așteptat să se adune toată oastea. La 18 iulie, când regele ajunsese la localitatea Mogilnica, de pe Siretul polonez, Ioan Albert declara că a pornit contra turcilor, ca să elibereze Chilia și Cetatea Albă. Bănuind că regele nu se va ține de cuvânt, Ștefan a trimis ca sol
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
duce împotriva turcilor”. Regele a trimis și el soli la Ștefan ca să spună același lucru. Iar „pe la sfârșitul lunii iunie, relatează Wapowski, plecând din Lemberg, trecu râul Siret, care desparte Rusia de Polonia și care se varsă în Nistru”. Efectivele oștilor care s-au înfruntat în 1497. Campania din 1497 pune față în față oastea Moldovei cu cea a regatului polon. Era cea de-a treia mare putere, pe care o înfrunta Moldova, după campaniile din anii 1467, 1475 și 1476
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lucru. Iar „pe la sfârșitul lunii iunie, relatează Wapowski, plecând din Lemberg, trecu râul Siret, care desparte Rusia de Polonia și care se varsă în Nistru”. Efectivele oștilor care s-au înfruntat în 1497. Campania din 1497 pune față în față oastea Moldovei cu cea a regatului polon. Era cea de-a treia mare putere, pe care o înfrunta Moldova, după campaniile din anii 1467, 1475 și 1476. De obicei, cronicarii medievali ne dau cifre exagerate, atunci când este vorba de adversari. Cronicarii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în care se transportă tot felul de proviant și calabalâc, de bună seamă erau ca la 30.000”. Într-un document, din anul 1497, se menționează că armata polonă număra peste 100.000 de oameni. Într-un alt document, efectivul oastei polone este „mai mult de 50.000 ostași de valoare, iar într-o altă scriere se menționau 120.000 de luptători. Johannes de Komorowo scria că Ioan Albert a plecat în Moldova „cu toți oamenii săi și cu multe și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
spre Moldova având cam vreo 80 mii de poloni buni de luptă, afară de adunătură”. Din datele furnizate de izvoarele poloneze reiese că armata lui Ioan Albert era una uriașă pentru vremea respectivă. Nu se putea compara ca efective decât cu oastea otomană. Din relatarea lui Wapowski reiese că regele a făcut eforturi deosebite pentru a-i obliga pe vasalii săi să se prezinte la oaste. A trimis soli „în Prusia și în Golful Vendic, la Ioan Tiffen, maestrul suprem al armatei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ioan Albert era una uriașă pentru vremea respectivă. Nu se putea compara ca efective decât cu oastea otomană. Din relatarea lui Wapowski reiese că regele a făcut eforturi deosebite pentru a-i obliga pe vasalii săi să se prezinte la oaste. A trimis soli „în Prusia și în Golful Vendic, la Ioan Tiffen, maestrul suprem al armatei Mariane (Sfintei Maria) să-l îndemne pe acesta” să se pregătească de război. Marele maestru a promis că se va prezenta personal în fața regelui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
carelor însoțitoare din armata polonă nu era de 30.000, după cum scria Wapowski, ci mult mai mic, din moment ce în Codrii Cosminului au fost pierdute 6.000 de care ale regelui și foarte multe care ale șleahtei. După părerea lui Papée, oastea Moldovei era alcătuită din 18.000 de moldoveni, dar fără să arate de unde a luat această cifră, plus ajutoarele turco-tătare-muntene care se ridicau la 10.000 de luptători, cărora li se adăugau 12.000 de ardeleni. De la Dlugosz și Wapowski
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moldoveni, dar fără să arate de unde a luat această cifră, plus ajutoarele turco-tătare-muntene care se ridicau la 10.000 de luptători, cărora li se adăugau 12.000 de ardeleni. De la Dlugosz și Wapowski, dar și din alte surse, știm că oastea Moldovei se ridica la 40.000 de luptători. Wapowski scrie că Ștefan, văzând cu ce putere vine regele asupra sa, și-a strâns toată oastea și „Trimise soli la turci, unguri, tătari și munteni, îi rugă cu stăruință să-i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
12.000 de ardeleni. De la Dlugosz și Wapowski, dar și din alte surse, știm că oastea Moldovei se ridica la 40.000 de luptători. Wapowski scrie că Ștefan, văzând cu ce putere vine regele asupra sa, și-a strâns toată oastea și „Trimise soli la turci, unguri, tătari și munteni, îi rugă cu stăruință să-i dea ajutor”, arătându-le ce primejdie va reprezenta pentru ei cucerirea Moldovei de către poloni. Cât privește ajutorul primit, sunt documente care ne îngăduie să vorbim
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
privește ajutorul primit, sunt documente care ne îngăduie să vorbim de 12.000 de transilvăneni, care au venit sub comanda lui Batolomeu Dragffi, voievodul Ardealului. La 9 septembrie 1497, Dragffi scria din Brașov sibienilor: „Domnul Moldovei ne cheamă cu toate oștile pe cari le avem cu noi în țara Moldovei și chiar omul său, prin care ne chiamă, se află la noi”. Voievodul le cerea sibienilor să-i trimită grabnic tunuri și muniții. Deși ar fi fost cel mai substanțial ajutor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldovei și chiar omul său, prin care ne chiamă, se află la noi”. Voievodul le cerea sibienilor să-i trimită grabnic tunuri și muniții. Deși ar fi fost cel mai substanțial ajutor pe care l-a primit Ștefan cel Mare, oastea lui Dragffi nu a participat la lupte, retrăgându-se în Transilvania imediat după încheierea armistițiului. Dacă istoricii poloni ca Fr. Papée și Gorka vorbesc despre o mare mulțime de turci și de tătari care au venit în sprijinul lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regelui au devenit clare, Ștefan cel Mare i-a trimis pe logofătul Tăutu și pe vistierul Isac în întâmpinarea acestuia. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că regele a trecut Nistrul pe la Mihalcea „de această parte, cu toate oștile sale, și au venit până la Coțmani, la marginea Țării Moldovei, iar acolo au prins pe solii domnului Ștefan voievod și i-au trimis la cetatea Liovului”. Regele Poloniei s-a aflat la Coțmani în zilele 16-17 august, și Fr. Papée
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]