4,211 matches
-
bine pentru tine.” Cred că tata a fost artizanul și formatorul profesional al tuturor nepoților veniți de la țară și școliți la liceele din Brăila. În marea lor majoritate au stat la noi, mama fiind sigura plecată în anii ’60 din obștea Bodaricilor și stabilită prin căsătorie în Brăila. Vlad, un verișor prin alianță, nu prin filiera directă, a stat la noi pe perioada ultimului an de liceu; era la „Nicolae Bălcescu”, la cea mai bună clasă de reală și de câte ori i
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cramsin. După ce trecurăm prin această ispită, mateloții noștri sălta de bucurie și își înmuia fețele și brațele în Nil, ca să se răcorească. Chipul acesta de a se îmbăia europenește se potrivea cu mine. Așa eu nu vrui ca bucuria de obște să se sfîrșască fără a mă împărtăși și eu. Mă dezbrăcai numaidecât și mă azvârlii afund în apă; trecui pe subt corabie și ieșii de ceialaltă parte dasupra apei. Atunci văzui pe toți oamenii echipagiului privindu-mă cu cea mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voastre. Peste noi și peste toate au trecut anii și chiar un război, căruia i au căzut victime unii dintre foștii mei elevi. Alții s-au acoperit de glorie plecând voluntari să apere glia și astăzi îi avem în fruntea obștii... Fericire mai mare - pentru un dascăl - nu se află. Aș fi vrut ca măcar unul dintre cei crescuți de mine - dacă se poate spune așa - să răzbească spre învățăturile înalte și apoi să-și dea măsura talentului în oricare ramură
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
este martor cât de mult am dorit ca unul din acești copii să se împlinească prin învățătură... Nu-i nevoie să-l numesc pe cel care a fost și a rămas speranța vieții mele... El a reușit totuși să adune obștea în jurul lui și să facă multe lucruri bune în satul ista. Printre cele multe se numără și minunea care își primește astăzi învățăceii. Iat-o! Învățătorul și-a rotit privirea și brațul vlăguit, mângâind parcă fața noii școli. Tinerii dascăli
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pusă în frunte - dacă se poate spune așa - aici în sat ei aplică politica răzbunării sau mai bine spus a intimidării. Ei se tem de voința dârză a țăranilor de aici, pentru că dumneata ai fost ales primar numai prin voința obștii. Acești indivizi se tem de-o asemenea forță și vor s-o înfrângă. Și iată una din căi: nu le dau țăranilor sămânță de porumb la schimb, așa cum s a făcut atâția ani până acum. Și câte alte tertipuri n-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
îi are dușmani. Dar cui nu le sunt ei dușmani? Dintre aceștia, cei mai periculoși sunt considerați intelectualii și autoritățile statului. Aici la noi au un motiv în plus să fie împotriva primarului, pentru că a fost ales și reales de obște și nu este de partea nici unui partid. Așa că, ai grijă cum și pe unde umbli - a dat bun sfat învățătorul. Eu nu duc nici o grijă, pentru că am dădaca cu mine în fiecare seară... Pe cine, mă rog? N-o vedeți
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
furcă cu noi! Adică care noi? a întrebat Petrache fără să-și piardă cumpătul. Noi, legionarii. Sau voi nu știți pe ce lume trăiți. Da’ de când legionarii fac și desfac primari? Eu știu că primarul nostru a fost ales de obște și nu l-a numit nimeni - s-a îmbățoșat Petrache. Uite la el ce clanță are! s-a întors Vrăbioi cu râs ironic către Catârcă, care îl privea admirativ... „Se întâmplă ceva în țara asta și noi habar n avem
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Costăchel privea când la Petrache, când la Măriuca, care își frângea mâinile... Ei, ce ați rămas așa? Spuneți ceva! Vorbiți! - i-a îndemnat Costăchel. Tăcerea apăsătoare a rămas neclintită... Voi ce credeți? E mai tare o mână de bezmetici sau obștea comunei? a reluat vorba Costăchel. Obștea îi mai mult o închipuire, Costăchele. Pe ea trebuie s-o aduni și s-o întrebi dacă te vrea, pe când adunătura asta de netrebnici acționează la comandă și este foarte periculoasă - a grăit plin
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
la Măriuca, care își frângea mâinile... Ei, ce ați rămas așa? Spuneți ceva! Vorbiți! - i-a îndemnat Costăchel. Tăcerea apăsătoare a rămas neclintită... Voi ce credeți? E mai tare o mână de bezmetici sau obștea comunei? a reluat vorba Costăchel. Obștea îi mai mult o închipuire, Costăchele. Pe ea trebuie s-o aduni și s-o întrebi dacă te vrea, pe când adunătura asta de netrebnici acționează la comandă și este foarte periculoasă - a grăit plin de îngrijorare Petrache. Are dreptate, Petrache
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
în ultima clasă la Liceul Bașotă. Aha! Ce avere ai? Vreo zece hectare de pământ și ce se vede pe lângă casă. Ce politică ai făcut? Nici-o politică. Cum nici o politică? Ai fost primar atâția ani! Eu am fost ales de obște. Nu m-o pus nici un partid. Cine te-a scos din primărie? Legionarii. De ce ai cerut să pleci pe front, deși aveai vârsta depășită? Am cerut să plec pe front ca să-mi apăr țara! Ai luptat împotriva glorioasei Armate Roșii
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pământ bun prin părțile astea. - Bun, cum nu !... răsări cu fală bărbatul. Ales de moșul nostru când a coborât cu mocanii din Ardeal. - Ce vorbești ! Adică cum au coborât din Ardeal ? - Păi da, că noi suntem neamuri vechi, veniți cu obștea de oieri. Când s- au așezat bătrânii, întăi au ridicat biserica din capul satului apoi s-au dedat la lucrul pământului. Cu vitele și cu oile am rămas și azi să ne îndeletnicim. De atunci însă a trecut vreme, că
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
învățătura apostolilor, în legătura frățească, în frîngerea pîinii și în rugăciuni. 43. Fiecare era plin de frică și prin apostoli se făceau multe minuni și semne. 44. Toți cei ce credeau, erau împreună la un loc, și aveau toate de obște. 45. Își vindeau ogoarele și averile, și banii îi împărțeau între toți, după nevoile fiecăruia. 46. Toți împreună erau nelipsiți de la Templu în fiecare zi, frîngeau pîinea acasă, și luau hrana, cu bucurie și curăție de inimă. 47. Ei lăudau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
erau adunați; toți s-au umplut de Duhul Sfînt, și vesteau Cuvîntul lui Dumnezeu cu îndrăzneală. 32. Mulțimea celor ce crezuseră, era o inimă și un suflet. Nici unul nu zicea că averile lui sunt ale lui, ci aveau toate de obște. 33. Apostolii mărturiseau cu multă putere despre învierea Domnului Isus. și un mare har era peste toți. 34. Căci nu era nici unul printre ei care să ducă lipsă: toți cei ce aveau ogoare sau case, le vindeau, aduceau prețul lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
de duhuri necurate: și toți se vindecau. 17. Însă marele preot și toți cei ce erau împreună cu el, adică partida Saducheilor, s-au sculat plini de pizmă, 18. au pus mîinile pe apostoli, și i-au aruncat în temnița de obște. 19. Dar un înger al Domnului a deschis ușile temniței, noaptea, i-a scos afară, și le-a zis: 20. "Duceți-vă, stați în Templu, și vestiți norodului toate cuvintele vieții acesteia." 21. Cînd au auzit ei aceste vorbe, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
voi accentua, spunînd că un adevărat patriot nu este cetățeanul care, posedând din belșug darul vorbirii, se arată În vorbe mari, dar nu și n fapte, ca neîntrecut iubitor de Țară, ci numai acela care pune interesele Țării și ale obștii mai presus decât ale sale. Altfel spus, patriotul veritabil se caracterizează prin altruism și spirit de sacrificiu, prin abnegație și dăruire, prin idealism. Să lupte dezinteresat, adică să nu urmărească vreun profit material, iar când este Învins și se află
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și defetism, iar apoi, În faza imediat următoare, poate chiar de Îndată ce ne-am convins nezdruncinat că ne-am debarasat de toate tarele Înșirate mai sus, să ne organizăm cît mai disciplinat și mai eficient În vederea mobilizării largi a maselor, a obștii În lupta pașnică cu regimul actual, incompetent, corupt, anacronic și putred, pentru obținerea unor drepturi politice fundamentale ca inițierea de Întruniri, manifestații și dialog, Întemeierea de organizații și de partide politice, complet independente. Din păcate, Însă, tu nici n-ai
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
din porii extaziați moale țâșnesc febre zglobii, castele medievale, păduri stufoase cu fecioare treze și erudite printre ciuperci și elfi cu vârful urechii ciulit. Te năpădește o iederă regală, mulgi raze în șiștare de Murano, melci romantici robotesc în folosul obștei, cumpene fine urcă și coboară singure, nemuștruluite de nimeni, înciuturate delicat. Cuprins într-un glob uriaș de parfum, plutind aparent în voia sorții, răsfățat de curenții albaștri de aer, tolonit în nacela unui balon uscat de păpădie, trăiești izuri, zarve
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
și cântarea În veci pomenirea și masa electorală pleacă, se ridică moșii de la masă cu picioarele îndoite de reumatisme specifice, își pun pălăriile și paltoanele; conduc pâlcul electoral la stradă și, chiar în momentul în care strâng mâini și salut obștea, îmi zumzăie prin cap nedumerirea: "cu cine votează ăștia la toamnă, domnule", mă întreb, în vreme ce cocoșelul hanți, săltat pe stâlpul gardului de la grădină, sloboade un cântat subțirel și cam isteric, după cum îi este firea dobândită prin îndelungi potriviri genetice. V-aaliniați
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
recepționează, pregătește și aranjează mesele împovărate cu tăvile cu coliva împodobită cu bomboane de ciocolată din Germania, cu banane, cu alte cele. La sfârșitul sfintei liturghii iese în cerdacul din spate cu o tavă cu păhăruțe, pentru folosul cel de obște ale coriștilor, care se împărtășesc din țuica de pomană, zic cuvenitele vorbe care se zic la asemenea momente învăluite în parfumul de rachiu de prune, și pe urmă strânge ce-i de strâns și le dă pe toate crâsnicului, adică
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Între metafizică și fizică e o distanță invers proporțională ăleia dintre sens și consens. Să mă explic. Metafizica viitorului și metafizica trecutului se opun unei anatomo-fiziologii eficiente, adică unei scormoniri în fizica de zi cu zi a vieții celei de obște, trecute și viitoare. Am mai povestit despre un personaj, de-acum îndepărtat, din vremea când perseveram în clasele liceale, despre moșul meu care unchi îmi era și bine trecuse de nouă decenii de viețuire permanentă în lumea noastră, cea valahă
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de la mârșăv până la cârdaș interesat. Mi le asum pentru o zicere prost alcătuită: am dorit (probabil) ceva și o fi ieșit (posibil) pe dos. Vorba unui cunoscut căuzaș pașoptist: nu președintele fu prilejul analizei aceleia, ci viața noastră cea de obște sub zodia bolnavă a securitismului. N-aș vrea să miros a petrol de pe la rafinăriile lui Patriciu, cum fusei întâmpinat, nici să-mi petrec serile uneltind editorial la comanda mai marilor politicii de partid și de mass media, nu am soldă
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
tocmai ce ne trebuie. Iaca despre ce-i vorba: în luna octombrie 1778, Costandin Dimitrie Moruzi dă un hrisov prin care „spre mai bună stare și întemeierea țării acestie, am întărit cu hrisov gospod atât pentru leafa și îndestularea doftorului obștii, cât și al spițeriei din orașul Iașii,... ca să... strângă venitul mazariei... din care venit să dea și mănăstirii Galata șase sute lei... Iar ceilalți bani să fie pentru leafa doftorului și cheltuiala spițeriei... Deci poroncim domniia mea, dumitale vel vistiernic cămărașilor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pare că, li s-au cam îngustat scutirile, fiule. Așa gândesc și eu. Acum îngăduie-mi, părinte, să spun că până a nu citi în cărțile acestea nu credeam că o față bisericească, ba chiar una pusă în fruntea unei obștii călugărești, ar fi putut să se comporte cum nu se cade cu bunurile mănăstirii pe care o păstorește. La cine te gândești, fiule, când spui acestea? Ca să nu spun eu de-a dreptul, am să-ți citesc ce scrie într-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bisericii (1756-1758) au dat oarece din alișverișul lor. Patriarhul de Constantinopol Samoil ridică mănăstirea Spiridoniei la rangul de stavropighie (mănăstire de sine stătătoare cu egumen arhiereu). Odată cu statutul de mănăstire primește însărcinarea de a îndeplini și rolul de spital pentru obștea târgului Iași. De la început se poate spune că Spiridonia a ajuns cea mai însemnată „bolniță” din Moldova. Mănăstirea avea în subordine zece biserici, două schituri și șase paraclise... cu toate proprietățile lor. Averea agonisită în timp trecea cu mult peste
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
tămăduire bolnavilor... însă nesăvârșit fiind... am săvârșit toate celi trebunicioase ce lipsiia... prin a noastre domnești cheltuieli cu odăi rânduite pentru bolnavi... Așijdere și cu spițerie deosebită”. În acest așezământ, vodă mai spune: „Precum și pentru spital ce și pentru a obștii folos și odihnă de îndestulare cu apă iarăși... ziditu-s-au din nou doao ceșmele alăture cu poarta cea mare a numitului... locaș cu haznele dinnăuntrul mănăstirii, ca să fie atât pentru trebuința lui și a bolnavilor, cât și a celor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]