3,057 matches
-
nu este perceput întregul interes pe care un decor exact îl adaugă acțiunii? Un decor exact, un salon de exemplu cu mobilele sale, jardinierele, bibelourile, precizează imediat o situație, îți spune cum este lumea în care te găsești, povestește despre obișnuințele personajelor." Zola îi pune în gardă, atât pe autorii dramatici, cât și pe regizori, asupra unui obstacol în calea lor. Decorul, printr-un exces de precizie, nu trebuie să-l zdrobească pe actor. Prea încărcat, el devine jenant și nu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sigur că de fiecare dată când vei trece acest film în revistă, și îl vei descrie, vor apărea variante. Aceste variații neașteptate și improvizate dau cel mai bun impuls puterii de creație. Trebuie muncit îndelung și sistematic pentru a dobândi obișnuința acestei viziuni interioare. Când se întâmplă ca puterea dumitale de atenție să nu fie suficient de stabilă, când continuitatea subtextului rolului dumitale amenință să se spargă, cramponează-te imediat de obiectele concrete ale viziunii dumitale interne, așa cum te-ai crampona
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cunoaște copilul și a cărui influență îi marchează esențial dezvoltarea ca individ. Legătura copilului cu familia este extrem de puternică și de neînlocuit. Familia exercită o influență deosebit de adâncă asupra copiilor. O mare parte despre cunoștințele despre natură, societate, deprinderile igienice, obișnuințele de comportament, elevul le datorează educației primite în familie. Rolul familiei este foarte important în dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic, intelectual, moral estetic, ș.a.. Ca prim factor educativ, familia oferă copilului aproximativ 90% din cunoștințele uzuale (despre plante
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
a intrărilor și ieșirilor de apă din organism, la care se adaugă sinteza apei metabolice. Există trei modalități de reglare a echilibrului apei în organism: hormonul antidiuretic (ADH), eliminările de apă renale și setea reală sau habituală (comportamente învățate sau obișnuințe) (fig. 108). Aporturile hidrice sunt reprezentate de: apa metabolică, rezultată din oxidările metabolice (oxidarea unui mol de glucoză produce 6 moli de apă) - 400 ml apa conținută în alimente indiferent de dietă, o parte importantă a produselor alimentare conțin mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
descriem separat ariile culturale identificate arheologic.) În această arie vastă, o serie de manifestări iconografice și non-iconografice permite adunarea Într-un context a manifestărilor religioase care devin mai clare. După cum am arătat deja, se observă o dezvoltare Însemnată a unor obișnuințe din paleoliticul timpuriu: folosirea pigmenților, adunarea de curiozități naturale, Împodobirea persoanelor. Noile podoabe cuprind ace, brățări, inele, broșe, diademe făcute din os și fildeș, coarne de cerb, cochilii. Pentru coliere și pandantive se folosesc tot felul de elemente naturale, printre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
in lineare B di Micene, Roma. Schachermeyer, F. (1986), Mykene und das Hethiterreich, Viena. Ventris, M. și Chadwick, J. (1973), Documents in Mycenaean Greek, Cambridge. tc "" RELIGIA GREACĂTC "RELIGIA GREACĂ" Paolo Scarpitc "Paolo Scarpi" Religia greacă sau ceea ce numim din obișnuință „religie greacă” este În mod esențial etnică. Participarea la viața religioasă depindea de descendența genetică și numai un grec cu drepturi politice, care Îi reveneau prin naștere, putea avea o parte activă În ea. Din acest fapt deriva conștiința unei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și păduri erau obiect de cult și venerație: un cult care ar putea părea chiar adânc Înrădăcinat În credința populară, din moment ce, În secolul al XVI-lea, Macarius, arhiepiscop de Novgorod, a trebuit să-i mustre pe unii dintre credincioși din cauza obișnuinței de a se ruga În fața arborilor. Însă aceasta nu implică obligatoriu existența unor culte naturaliste, ci ar putea fi vorba, pur și simplu, despre păduri considerate sacre, datorită frecventării lor de zeități, sau despre locuri de cult tradiționale; ceva asemănător
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sau să determinăm care va fi puterea reală de vot a unei țări sau alteia în Consiliul European înainte de a implementa un sistem sau altul de ponderare. În fine, un alt motiv vizează mai degrabă metoda matematică a TAS: cultivarea obișnuinței pentru precizia argumentației. Capitolul 1<footnote Semnul „*” indică abordarea formală. Fiecare capitol va avea o parte în limbaj natural și una în limbaj formal. footnote> Coordonatele paradigmei 1.x.* Notații, definiții și un rezultat preliminar<footnote Această secțiune nu are
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Datorită faptului că nu a reușit să integreze dimensiunea culturală a Europei, este posibil ca viitorul Uniunii să semene, în cele din urmă, destinului imperiului Austro-Ungar, adică Cacaniei lui Robert Musil: "Un Stat care nu mai subzista decât prin forța obișnuinței..." La data de 25 octombrie 1955, un funcționar al Consiliului Europei, Arsène Heitz, a fost însărcinat să propună un desen pentru viitorul drapel al Europei. "Inspirat de Dumnezeu", a mărturisit el în anul 1989, într-o revistă catolică denumită Magnificat
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
consumator de informație, de 16 hrană materială, spirituală, afectivă etc., pentru a ne dezvolta potențialele, pentru a ne adapta, a ne transforma și a crea. A consuma este, așadar, o activitate fundamentală pentru undiviul uman. Ca urmare, primele gesturi, deprinderi, obișnuințe, atitudini și comportamente de consumator se formează din fragedă copilărie. Dacă viața poate fi Înțeleasă ca o succesiune de crize și conflicte pe care le avem de rezolvat, aceste crize sunt izvor de provocări, stări afective și motivaționale, care cer
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1978, p. 124) ca reprezentând actele și hotărârile consumatorului privind utilizarea veniturilor pentru diferite cumpărături curente, bunuri de uz Îndelungat sau economii, precum și atitudinile și opiniile cumpărătorului ce-l orientează să cheltuiască. În comportamentul consumatorului el include „deprinderile de cumpărare, obișnuințele de consum, motivele de cumpărare, atitudinile, opiniile și așteptările consumatorului În legătură cu evoluția pieței”. Comportamentul de cumpărare al consumatorului se referă la comportamentul consumatorilor finali, care cumpără bunuri și servicii pentru consum personal persoane individuale și gospodării prin care Își satisfac
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și, În general, În toate modalitățile comportamentale posibile. Fără Îndoială atitudinea reală a individului stă Întotdeauna În spatele acestor comportamente, ca o structură complexă și activă decurgând din concepția de viață a individului, din sistemul său de valori și convingeri, din obișnuințele statornicite. Atitudinea este o variabilă, o structură latentă a personalității, o entitate psihologică reală, neobservabilă În mod direct, dar care se exprimă În comportamente diferite interpunându-se parcă Între motivele acțiunii și efectuarea acesteia. Atitudinile sunt scheme conceptuale preliminare comportamentului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pentru sine și societate. Considerăm că, În formarea comportamentului consumatorului este necesar să Începem cu vârsta mică, când se interiorizează aproape inconștient valorile, atitudinile, preferințele și comportamentele mediului familial și psihosocial În care crește individul uman și se formează deprinderile, obișnuințele ca bază a atitudinilor ce vor structura comportamentul de consumator. Așa cum precizam În capitolul referitor la rolul atitudinilor În comporatamentul consumatorului, susținem și noi afirmația lui Jeff Keller că „atitudinea este totul”. În lucrarea „Atitudinea este totul”, Jeff Keller arumentează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
patternuri stabile pentru viitoarele atitudini și conduite de consum. De exemplu, dacă copilului i se vor citi povești, va fi lăsat să răsfoiască cărțile cu riscul de a le rupe, Îndoi uneori, În timp se va forma deprinderea și apoi obișnuința de a apela cînd are nevoie la informația din cărți. „Fiind singură și neavând cu cine lăsa copilul când mergea la cumpărături, Ana Își lua băiețelul cu ea peste tot. De mic, Emil s-a obișnuit să pipăie produsele din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dezvoltat o comunicare nonverbală Între ea și copil care cu timpul s-a transformat Într-un sentiment de Încredere și curaj În cazul băiatului; a format un interlocutor sincer și priceput chiar dacă uneori incomod; i-a dezvoltat acestuia deprinderi și obișnuințe În a stabili relații cu angajații din magazine, piețe etc.; i-a dezvoltat independența În alegerea produselor, aprecierea mărcilor, firmelor etc. În adolescență Emil mi-a fost un sprjin real În seara lui lăsând mare parte din grija aprovizionării și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
jucării În care să funcționeze și un teatru de păpuși cu actori copii. Acum el are o afacere de succes, afirmă Ana În Încheiere.” În formarea atitudinilor specifice comportamentului activ selectiv pe care Îl dorim tinerilor În calitate de consumatori, deprinderile și obișnuințele formate În copilărie constituie linii de fornță pentru viitoarele conduite afirmate de tânăr. Coloana vârstelor evidențiază forțele ce se constituie În timp În comportamentul nostru prin depășirea provocărilor și problemelor existenței. Este evidențiat astfel rolul emoționalității ca forță direcțională și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
său de rezolvat conflictul Între nevoia lui de apartenență și identificare și nevoia lui de unicitate și diferențiere, Între nevoia de exprimare prin trăsături intrinseci de personalitate și nevoia de a se manifesta cât mai expresiv În plan social prin obișnuințe de consum. Pentru a surprinde mecanismele dinamicii societății actuale din perspectiva productivității și a comportamentului consumatorului este necesară o Înțelegere a noțiunii de criză și a procesului de intervenție În criză. Noțiunea de “criză” provine din grecescul “krisis” care are
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Activ) Mai bine cedez decât să dau replicăă îmi pare rău pentru că ceilalți gîndesc că sunt fraier. (Activ) Părinții nu au influențat niciodată modul în care mi-am organizat activitatea viitoare. Î: Dar ce ne puteți spune despre așa-numitele obișnuințe sănătoase: grija pentru bunul comun, solidaritatea sau compasiunea? R: Am stat prea puțin cu ei ca să îmi poată influența mentalitatea și comportamentul. Am știut întotdeauna ce cale să alegă singur, fără sfaturi. (Lider) Justificarea acțiunii sau a nonacțiunii este specifică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ani, după care a scăzut vertiginios până în anul 2000. Această „pierdere din vedere” a survenit mai ales ca urmare a inflației accelerate de la debutul tranziției, când principala procupare a populației, exprimată prin presiunea sindicală, rezultat în bună măsură și al obișnuinței dobândite în regimul anterior, a fost obținerea unui nivel al salariului care să permită asigurarea traiului cotidian. Așa se explică, de altfel, și scăderea procentului celor salarizați la nivel minimal în prima jumătate a decadei. Respectarea ierahiei salariale în funcție de competențe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
față de țara natală este o constantă antropologică, în sensul că pare a avea universalitate umană, fiind la fel de natural "ca și iubirea de mumă și de tată" (Aaron, 1843, p. 1). Totuși, în ciuda aparenței de naturalețe, patriotismul este cauzat de simpla obișnuință, de efectul expunerii sistematice la obiceiurile, tradițiile, limba etc. specifice meleagurilor natale. Chiar dacă are statutul unei universale umane, patriotismul poate și trebuie să fie defalcat în două categorii diferite ierarhic: i) un patriotism primitiv sau tribal, care presupune "numai o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe mulți locuitori romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră pe loc. Ca argumente în favoarea justificării acestei decizii sunt aduse: i) obișnuința cu "supărările barbarilor"; ii) atașamentul afectiv față de pământul natal; iii) interesele materiale și financiare care îi legau de pământul dacic; iv) devotamentul față de mormintele părinților, "de care nu se desparte cineva cu înlesnire" (Aaron, 1839, p. 22). Însă nu e
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnic. În paralel, se produce și tranziția de la accident la destin, de la hazard la necesitate istorică. Florian Aaron o spune tranșant: patriotismul "patologic", constând într-o "nemăsurată iubire egoistică de cei de un neam și sânge cu dânșii", este produsul obișnuinței (Aaron, 1843, p. 7). Acest patriotism de neam și sânge rezidă în faptul că cineva "s-a întâmplat ca să se nască și să crească într-însa" (Aaron, 1843, p. 4, subl. n.). În schimb, odată cu Bărnuțiu, ceea ce anterior era atribuit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Acest patriotism de neam și sânge rezidă în faptul că cineva "s-a întâmplat ca să se nască și să crească într-însa" (Aaron, 1843, p. 4, subl. n.). În schimb, odată cu Bărnuțiu, ceea ce anterior era atribuit întâmplării biografice și puterii obișnuinței, este transformat în destinul de a te fi născut român, în continuarea unei tradiții a eroismului istoric. La Bărnuțiu, națiunea este înțeleasă într-un registru naturalist, ca datum al naturii: "natur'a a împartitu genulu omenescu in natiuni" (Bărnuțiu, 1870
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la concepte, de la acțiune la gândire, de la contemplare la gândire și acțiune, de la empiric la științific. Învățarea ca fenomen și proces complex, poate fi privită din mai multe perspective: a) învățarea privită ca rezultat, în care se contabilizează cunoștințe, deprinderi, obișnuințe, și se realizează familiarizarea și aclimatizarea. b) învățarea privită ca proces cu etape distincte: însușire; asimilare; modificare; restructurare; întărire. c) învățarea privită ca acțiune operațională dirijată pedagogic sau independent, colectivă sau individual, cu procesele de: predare; instruire; verificare; examinare; cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acte de comportament în care reacțiile stabilite sunt dependente de comportamentele senzoriale proprioceptive; * învățarea motrică inteligentă, specifică sporturilor în care adversarii sunt opozivi și inventivi, solicitând mișcări originale în condiții variabile. Învățarea motrică realizată la nivelul de priceperi, deprinderi sau obișnuințe, se dublează prin însușirea unor noțiuni și concepte care determină efectuarea de judecăți și raționamente din partea subiectului, în situații problematice. Kurt Egger, Malcolin și Heidelberg citați în ,,Manualul de educație fizică în școală” (1994), consideră că învățarea motrică cuprinde trei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]