11,594 matches
-
poate de stăpânită, se înăspri. - Cred că e nevoie de o soluție mai radicală, spuse. Arătă spre Gosseyn: - Veniți și luați-l pe individul acesta, să-l ducem afară. Ochii i se îngustară când se uită la Gosseyn. - Ai vreo obiecție? întrebă el. Deși se afla întins, Gosseyn făcu o mișcare ca ridicatul din umeri. - Nu văd ce rost ar avea, spuse el. Apoi adăugă: N-am vrut decât să-ți pun acea singură întrebare fără a mă afla în pericolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
care Troogii aduseseră corpul lui Gosseyn Trei după un mare număr de experiențe. Trebuia să fie o problemă interesantă, pentru moment, care să-i ocupe gândurile lui Enro, așa credea Gosseyn Trei, și, de-acolo din spațiu, nu veni nici o obiecție. 28 Înapoi pe Pământ, în secolul 26; toate ființele umane, în afară de Enro... Gosseyn, care-i transferase dodecimal pe toți, fu ultimul care ajunse. Îndreptându-se de spate, după sosire, văzu că ceilalți îl așteptau; femeile se așezaseră deja pe scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
El califică negativ și tactica petiționară a românilor ardeleni, care nu poate duce la rezultate pozitive. Experiența Supplex-ului de la 1791 și cea memorandistă îi dau, într-adevăr, dreptate, părând mai curând niște zbateri nerealiste, dacă nu chiar alibiuri morale. Asemenea obiecții directe, pragmatice, sunt pentru Traian Vuia prilejul unor generalizări care vizează diferitele feluri de români. În rânduri puține, prin crochiuri esențiale, autorul epistolei schițează o tipologie a oamenilor politici ardeleni și din Vechiul Regat, distingând între naivitatea morală și lipsa
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
fie justificat în baza unei economii-pedagogice de mântuire: omul evreu, om „durus et carnalis” și puțin delicat, era încă puternic legat de experiența sensibilă, dar acum, în noul context, noua alianță a depășit-o pe cea veche. În linii mari, obiecțiile împotriva instrumentelor muzicale au fost de natură teologică, precum primatul Logosului, ori s-au referit la uzul lor în contexte profane și păgâne. Cu toate acestea, putem să ne imaginăm că, uneori, cântecul unui psalm sau al unui imn a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ora prevăzută de Leej. Reveni în cameră și o privi. - Asta era? zise. Acum e momentul? Ea se ridicase pentru a-l privi. Oftând se lăsă să cadă din nou în fotoliu. - Ce-ai făcut? Gosseyn nu avea decât o obiecție pentru a-i răspunde. - Dacă vei fi vreodată capturată, explică el, un detector de minciuni ar putea obține de la dumneata niște informații periculoase pentru noi toți. El dădu din cap, zâmbitor. Îi citea în ochi că știa ce urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
extravagant, zise Duncan uitîndu-se la nota de plată. — Ei, bine, nu vreau să cheltuiți atît pentru mine, așa că fac aranjamente să-mi donez corpul medicinei. Vrei să semnezi hîrtia? E dovada că tu, fiind ruda cea mai apropiată, nu ai obiecții. Thaw semnă. — Bine. Aranjamentul e în felul următor: cînd voi muri, tu vei informa facultatea de medicină de la universitate și ei vor trece să mă ia într-un sicriu din fier. Dacă vei face asta în decurs de douăzeci și patru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
poate forța să conlucreze. — Mă duc, spuse Lanark încet, mai mult sieși. Dar înainte, trebuie să-l văd pe băiat. — îmbracă-te în sacristie și o să te duc eu la el, zise Sludden vioi. Și, apropo, dacă n-ai nici o obiecție, te vom declara primar: Lordul Provost al Unthank-ului Mare. Nu înseamnă absolut nimic - eu voi rămîne șeful executivului - dar o să te afli printre oameni cu titluri, și un titlu te ajută să-i impresionezi pe ceilalți. Lanark își trase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
limba română a lui Lucian Blaga: „Fericit iubitorul/Care-a trecut/Prin marea-ncercare/Mîntuitoare.“ Vezi și nota din „Index.“ . Joc de cuvinte pornind de la substantivul compus: „workshop“ . Psalmul 22, versiunea Bibliei lui Șerban Cantacuzino. Otravă. îengl.) ∗ A anticipa o obiecție nu constituie un motiv de a nu o ridica. în. a.) ∗ Fiecare dintre autorii citați mai sus și-au început opera in medias res, dar nici unul nu și-a numerotat părțile în ordine logică. în. a.) ∗ în 1973, în urma unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lumina vie care năvălea prin ferestre, pupilele ochilor lui Prescott îl fixau. ― Cred ― zise acesta ― că-ți dai seama de viciul de fond al poveștii dumitale. Bărbatul părea să fi uitat că până atunci tăcuse și Gosseyn acceptă fără nici o obiecție alăturarea lui la discuție. ― Povestea mea ― îi răspunse ― este adevărată: după câte îmi amintesc, și orice detector mi-ar confirma până și ultimul cuvințel, în sfârșit cu excepția cazului că... Se opri și surâse trist. ― Da? insistă Prescott. Cu excepția cazului că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
acum m-am comportat ca un puști dezorientat, dând ascultare tuturor. Ți-am spus de exemplu, cum m-am lăsat convins de mașină să mă las prins. ― Da. ― Am încercat să înțeleg ― continuă Gosseyn ― cum de-am acceptat, fără nici o obiecție, tot felul de sfaturi date de alții. Și acum, cred că am procedat așa numai pentru că, în fond, doream să mă detașez de toate astea și să pasez corvoada altuia, măcar și în parte. Eram atât de puțin hotărât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
ora prevăzută de Leej. Reveni în cameră și o privi. - Asta era? zise. Acum e momentul? Ea se ridicase pentru a-l privi. Oftând se lăsă să cadă din nou în fotoliu. - Ce-ai făcut? Gosseyn nu avea decât o obiecție pentru a-i răspunde. - Dacă vei fi vreodată capturată, explică el, un detector de minciuni ar putea obține de la dumneata niște informații periculoase pentru noi toți. El dădu din cap, zâmbitor. Îi citea în ochi că știa ce urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
lumina vie care năvălea prin ferestre, pupilele ochilor lui Prescott îl fixau. ― Cred ― zise acesta ― că-ți dai seama de viciul de fond al poveștii dumitale. Bărbatul părea să fi uitat că până atunci tăcuse și Gosseyn acceptă fără nici o obiecție alăturarea lui la discuție. ― Povestea mea ― îi răspunse ― este adevărată: după câte îmi amintesc, și orice detector mi-ar confirma până și ultimul cuvințel, în sfârșit cu excepția cazului că... Se opri și surâse trist. ― Da? insistă Prescott. Cu excepția cazului că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
acum m-am comportat ca un puști dezorientat, dând ascultare tuturor. Ți-am spus de exemplu, cum m-am lăsat convins de mașină să mă las prins. ― Da. ― Am încercat să înțeleg ― continuă Gosseyn ― cum de-am acceptat, fără nici o obiecție, tot felul de sfaturi date de alții. Și acum, cred că am procedat așa numai pentru că, în fond, doream să mă detașez de toate astea și să pasez corvoada altuia, măcar și în parte. Eram atât de puțin hotărât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
cercetat. Totuși, dacă am rămâne încremeniți în spațiu câte o lună întreagă pentru fiecare dintre specimenele pe care vrem să le luăm la bord, călătoria noastră ar dura cinci sute de ani, în loc de cinci sau zece, și ar îndreptăți toate obiecțiile posibile. Evident, fiecare specimen trebuie examinat și tratat cu atenția pe care o merită. - Eu aș spune să ne mai gândim, stărui von Grossen. - Mai are cineva vreo obiecție? Întreba Morton. Și, întrucât nimeni nu-i răspunse, conchise: Bine, băieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
sute de ani, în loc de cinci sau zece, și ar îndreptăți toate obiecțiile posibile. Evident, fiecare specimen trebuie examinat și tratat cu atenția pe care o merită. - Eu aș spune să ne mai gândim, stărui von Grossen. - Mai are cineva vreo obiecție? Întreba Morton. Și, întrucât nimeni nu-i răspunse, conchise: Bine, băieți, duceți-vă și prindeți-l! 15 Ixtl aștepta. Prin fața ochilor i se perindau, ca într-un caleidoscop, amintirile tuturor lucrurilor și priveliștilor întrezărite vreodată. Într-o străfulgerare își văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ține seama de propunerea mea? îl întrebă von Grossen. Făcusem propunerea ca monstrul să fie supus unui examen timp de cel puțin o săptămână, înainte de a fi adus la bord. Morton păru să șovăie, apoi întrebă: - Mai are cineva vreo obiecție? - Cred că n-ar fi bine să renunțăm la orice măsură de precauție. Ar însemna să trecem de la o extremă la alta. - Altcineva? întreba Morton, foarte calm. - Dumneata, Smith? - Mai devreme sau mai târziu, tot va trebui să-l aducem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
dezactiva scutul. - După ce vom porni din nou la drum, dumneata și ceilalți veți putea discuta cât poftiți, până la terminarea călătoriei. Dar dumneata, Grosvenor, nu mai ai nimic de zis? - Eu consider că scutul este eficient, răspunse nexialistul. - Are cineva vreo obiecție? mai întrebă Morton. Întrucât nu se ridică nimeni, directorul le porunci oamenilor de pe cușca: - Aduceți-o încoace, ca s-o pregătim pentru transferul de energie. În clipa când motoarele porniră, Ixtl simți vibrațiile metalului și văzu că gratiile se mișcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
nu era chiar așa. Von Grossen se lăsase prins vrând să-i arate monstrului, printr-o schemă, că putea fi învins. Era un gest tipic egoist, cu slabe șanse de a da rezultate. Gestul acesta nu făcea decât să confirme obiecțiile lui Grosvenor împotriva acțiunilor unilaterale ale unor specialiști incapabili să conlucreze într-un mod inteligent. Atitudinea lui von Grossen avea în spatele ei un comportament vechi de secole. O astfel de atitudine fusese îndreptățită în prima fază a cercetărilor științifice, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
la concluzia că planul domnului Grosvenor comportă riscuri prea mari pentru membrii expediției, de aceea nu-l vom folosi decât în caz de forță majoră. Vom trece în schimb la aplicarea imediată a celuilalt plan, dacă nu se vor ridica obiecții importante. Au fost încorporate în acest plan o serie de sugestii făcute de diverși specialiști, modificându-i parțial varianta inițială. Știu că se obișnuiește ca oamenii să-și expună singuri ideile, dar cred că, pentru a câștiga timp, e mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
să le mânuim cu prudență, căci sunt mortale. Bineînțeles, fiecare va trebui să se apere cu propria sa armă. Dar hai să începem! - Nu te grăbi! Zise căpitanul Leeth, vizibil stânjenit. Poate că domnul Grosvenor mai are de făcut vreo obiecție. - Dacă am avea timp, spuse Grosvenor, ar fi poate interesant să vedem cum reacționează monstrul la energia cu care vrem să încărcăm planșeele navei. - Nu înțeleg ce rost au toate discuțiile astea, exclamă cineva. Păi, dacă monstrul nimerește între două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
de câmp energetic. Din nefericire, nu putem ridica în calea lui un baraj de energie. Așa cum a spus și domnul Pennons, pereții s-ar topi. După părerea mea, monstrul ne-a dejucat planurile. Căpitanul Leeth părea descumpănit. - Domnilor, interveni el, obiecția adusă este, cred, întemeiată. De ce nu s-a discutat despre acest aspect? - Eu am propus ca Grosvenor să ia parte la discuții, dar mi s-a obiectat că, potrivit obiceiului, autorul unui plan nu poate participa la discutarea lui. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
fi echivalentul undelor radio care se încrucișează în spațiul propriei noastre galaxii. Ar putea să fie doar niște semnale care vestesc bunăoară ieșirea noastră dintr-o zonă pustie și intrarea într-o regiune populată. Văzând că nimeni n-are nici o obiecție, Kellie continuă: - Nu uitați că și omul și-a lăsat pecetea de neșters pe propria-i galaxie. În efortul lui de a readuce la viață atâția sori morți, el a aprins focuri sub forma novelor ce se pot vedea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
de formațiuni stelare. Unde anume se situează planeta de origine a navei? Domnule Kent, dacă ești de acord, aș propune să examinăm unele din sistemele planetare ale acestei galaxii. - N-am nimic împotrivă, răspunse Kent. Iar dacă nu mai exista obiecții, declar ședința... - Domnule Kent, îl întrerupse Grosvenor, ridicând mâna. - Declar ședința închisă! Stărui Kent. Oameni rămaseră pe locurile lor, iar directorul păru să șovăie, apoi spuse, pe un ton cam stingherit: - Domnule Grosvenor, ai cuvântul. - Deși e greu de crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Convocând o ședință în care propriu-i punct de vedere nu putea fi decât minoritar, Kent dovedea că se supune procedurii democratice. Era un mijloc abil, deși cam demagogic, de a capta bunăvoința oamenilor. Propunerea lui Lester stârnise, de fapt, obiecții serioase, dar Kent nu părea să aibă cunoștință de ele, căci dacă ar fi avut, ar fi însemnat că nu-i pasă de pericolele ce amenințau nava. După ce astronomul răspunse la diferite întrebări neesențiale puse de câțiva savanți, Grosvenor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ani mulți de eforturi anevoioase pentru punerea în aplicare a unui plan, de a cărui eficiență nu ne vom putea convinge niciodată. Grosvenor își dădu seama că nu avea altă cale decât să-și apere punctul de vedere împotriva tuturor obiecțiilor posibile. Miza era prea importantă. Nu-și putea permite să țină seama de sentimentele lor. - Eu voi ști dacă planul reușește, iar acei dintre dumneavoastră care veți binevoi să veniți la secția de nexialism și să învățați câte ceva despre metodele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]