9,870 matches
-
Anca, pentru ași lua la revedere. -Bună Anca! Ce faci? - Bună Desire! Bine, sunt la muncă și mă bucur să te aud. Să stii, că azi a fost multă agitație pe aici, dragă. Dădeau mari semne de neliniște băieții din orchestra lui Marco și Massimo pare o bombă gata să explodeze. Au descins carabinierii la restaurant și le-au pus o mulțime de întrebări în legătură cu Marco și cine știe ce alte lucruri, căci erau toți nervoși ca șobolanii când se scufundă corabia pe
PETRECERE NEFASTĂ (10) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368516_a_369845]
-
dăruit muzicii noastre ușoare câteva adevărate bijuterii, binecunoscute marelui public. Dacă publicul mai tânar o cunoaște mai putin (în afară de «Ani de liceu», firește), asta-i din cauza faptului că vreo trei decenii a cântat mai mult peste hotare, colindând lumea alături de orchestra Electrecord, devenită apoi Electric-Cord. Sigur, aproape în fiecare an revenea acasă, mai imprima câteva piese, apărea la TV, dar firea sa retrasă, delicatețea au împiedicat-o să «se bage în față», așa cum fac alții. Mă bucur că e solicitata în
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
sau ireală. Beaulah îi făcea semn de la masă. Se alătură grupului de colegi. Doar că ei aveau alte amintiri despre ea. O realitate diferită. Sala imensă era decorata cu plante exotice, mese ornate cu tacâmuri din argint si materiale sofisticate, orchestră profesionistă. O seară elegantă, rafinată, din lumea interbelică. Îi plăcea. S-a lăsat purtată de acele clipe unice. A dansat, s-a delectat cu bunătățile culinare și bahice. Nu a văzut când tipul cel nou a sosit însoțit de grupul
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
la Festivalul „Mărțișorul” - Piatra Neamț; Premiul I la Festivalul „Floarea de pe Bărăgan” - Slobozia; Premiul I la Festivalul - Slatina, 1984; Premiul Tinereții la Festivalul de Balade și Doine - Slatina; Premiul Special al juriului la Festivalul „Steaua litoralului” - Constanța și altele... În acompaniamentul orchestrelor cu iluștri dirijori la pupitru, ale ansamblurilor bihorene, artistul Cornel Borza a cântat pe numeroase scene celebre ale țării și străinătății, printre pe cele din București, Cluj, Suceava, Arad, Muntele Găina, Mamaia..., pricum și din Ungaria, Germania, Ucraina, Serbia, Franța
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
doine, balade, cântece de joc, cântece de ritual si cântece de catănie, culese în depănarea anilor, din satele bihorene. Cu privire la debutul în radio al interpretului Cornel Borza este menționabil faptul că datează din anul 1980, primele înregistrări efectuându-se cu Orchestra Radioteleviziunii Române, în 1984, acompaniat de orchestra dirijată de Sorin Miescu. Aceste înregistrări au fost urmate între 1986-1990 de altele, împreună tot cu Orchestra Radioteleviziunii Române, dirijate de această dată de Paraschiv Oprea și prof.Marcu Leț. Colaborările interpretului Cornel
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
ritual si cântece de catănie, culese în depănarea anilor, din satele bihorene. Cu privire la debutul în radio al interpretului Cornel Borza este menționabil faptul că datează din anul 1980, primele înregistrări efectuându-se cu Orchestra Radioteleviziunii Române, în 1984, acompaniat de orchestra dirijată de Sorin Miescu. Aceste înregistrări au fost urmate între 1986-1990 de altele, împreună tot cu Orchestra Radioteleviziunii Române, dirijate de această dată de Paraschiv Oprea și prof.Marcu Leț. Colaborările interpretului Cornel Borza pentru radio cu realizatorii de emisiuni
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
interpretului Cornel Borza este menționabil faptul că datează din anul 1980, primele înregistrări efectuându-se cu Orchestra Radioteleviziunii Române, în 1984, acompaniat de orchestra dirijată de Sorin Miescu. Aceste înregistrări au fost urmate între 1986-1990 de altele, împreună tot cu Orchestra Radioteleviziunii Române, dirijate de această dată de Paraschiv Oprea și prof.Marcu Leț. Colaborările interpretului Cornel Borza pentru radio cu realizatorii de emisiuni folclorice a fost una extinsă și fructuoasă. Printre aceștia sunt remarcabile numele: Victoria Turcitu, Eugenia Florea, Gruia
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
folclor Nicolae Ursu. I-a depistat pulberea aurului spiritual ce se va cristaliza imediat, devenind un boboc de floare în florăria muzicii populare și folclorului românesc, Nicolae (Lae) Perescu mentorul ei după aceea, ce o va integra ca solistă în Orchestra de muzică populară „Doina Banatului“ (pe atunci denumită „Lazăr Cernescu“) din Caransebeș. În 1970, rosturile culturii trecând prin diversele vârtelnițe, cum este știut, dar se pare că se uită, de vreme ce cenzura a fost înlocuită cu târguirea spectacolului muzical, este angajată
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
Hilton Plaza” - Hughada, Egypt; „Bilka Theatre” - Salonic, Grecia; „Sheraton Miramar” - El Gouna, Egipt; „Barbizon Palace” - Amsterdam, Olanda; „Intercontinental”, „Movembick Desert Rose” - Palm Beach Resort; „Grand Hotel” - Hurghada, Egipt; „Stella di Mare” - Ain Sohna, Egipt. A cântat live, cu acompaniament de orchestre în turnee de concerte prin Grecia, Turcia, Ungaria, Italia, Germania, Anglia... Este absolventă a Școlii Populare de Artă, Canto, clasa profesor Eugen Mihăilescu și licențiată a Facultății de Drept a Universității” Hyperion”, este brevetată, pe seama absolvirii Școlii de Turism (Amfiteatru
FLORALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364769_a_366098]
-
-și șteargă lacrimile... Pierderea Mălinei a fost pentru Doina Spătaru înfruntarea cea mai grea cu izbiturile destinului. Cum s-a resimțit aceasta în lumea muzicală românească? O cunoscusem bine pe Mălina, am prezentat cîteva evenimente unde ea a evoluat alături de orchestra lui Călin Geambașu, așa încît am răspuns cu drag invitației acestuia, atunci cînd a organizat un spectacol omagial la Teatrul de revistă „C. Tănase”(unde Mălina jucase în musical-ul lui Marius Țeicu și Octavian Sava, „Nota zero la purtare
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
dovedit a fi un asemenea om, revenind cu durere în suflet, dar cu zîmbetul pe buze, pe scenă. Ce-ar fi de prezentat în sumar dintr-o biografie artistică strălucită a Doinei Spătaru? De 30 de ani este vedeta excepționalei orchestre conduse de Petre Geambașu, cu care a colindat lumea și alături de care a strălucit și în cadrul concertului de la Sala Palatului prin care artistul și-a sărbătorit cei 70 de ani, pe care nu-i arată nicidecum. De altfel, Doina Spătaru
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
de alții/ iar incertitudinile se răsfrâng în sensibilitate dusă până la exacerbare / Uneori nu îndrăznești... să mă aprinzi ca pe o țigară... uneori mă ții între degete, mocnesc/. Iubirile surprind prin miresme romantice ca și, subtilitățile instrumentiștilor în ultimă instanță ale orchestrei și dirijorului, transformând într-o melodie cantabilă tot volumul de versuri /sclipește viața. „în valul necuprins albastru își moaie aripa rănită același pescăruș sihastru”, șoptește marea mulțumită/ . Până și în cazuri extreme când semizeii sunt surprinși în intimitate, hidoși, înspăimântători
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
și Casa de Cultură a Ministerului Internelor și Administrației (director general chestor Adina Maftei), care au organizat două spectacole de înaltă ținută artistică „Gala Internațională de Operă”, pe 24 martie la Constanța și pe 26 martie la București. În acordurile Orchestrei Teatrului Național de Operă și balet „Oleg Danovschi”, sub bageta distinsului dirijor Cristian Sandu și-au dat concursul artiști de certă valoare precum: • Olivia Latina - soprană, Italia • Raffaella Battistini - soprană, Italia • Rodica Anghelescu - soprană de coluratură, România • Gabriela Varvari - mezzosoprană
GALA INTERNAŢIONALĂ DE OPERĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349629_a_350958]
-
ce s-a revărsat ca mulțumire din partea dragilor ființe, cărora le dorim să-și ia zborul și să ducă o părticică din sufletele celor care-i iubesc și le doresc sănătate. „Mulțumiri distinselor doamne Daniela Diaconescu și Adina Maftei, artiștilor, orchestrei Teatrului Național „Oleg Danovski”, tuturor oamenilor de bine care au participat la spectacolele noastre și au făcut donații, dirijorului Cristian Sandu, regizorului Horia Balint și nu în ultimul rând celor ce s-au ocupat (din spatele scenei) de buna desfășurare a
GALA INTERNAŢIONALĂ DE OPERĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349629_a_350958]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Vizual > ANCA BULGARU - ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 104 din 14 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului „Un pictor este ca un dirijor de orchestră: trebuie să coordoneze armonia ei, astfel încât nici un instrument să nu facă discordanță”. (Anca Bulgaru) Am primit vești, de la transatlanticul nostru prieten - omul de litere și de artă - Cristian Petru Bălan (Chicago), prin care mi se prezentau câteva dintre tablourile unui
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
Ca toți copiii, mintea mă ducea la joacă, la temele pe care nu prea le făceam cu entuziasm. La școală eram cam zvăpăiat și nebunatic dar în ciuda tuturor aparențelor am terminat cu brio școala elementară. La gimnaziu, am intrat în orchestra de suflători a școlii, unde am învățat să cânt la trompetă. În acea perioadă participam cu orchestra la congrese și la manifestații de propagandă comunistă pentru a-l întâmpina pe președinte, guvernul său sau uneori oaspeți de peste hotare. Eu mă
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349606_a_350935]
-
entuziasm. La școală eram cam zvăpăiat și nebunatic dar în ciuda tuturor aparențelor am terminat cu brio școala elementară. La gimnaziu, am intrat în orchestra de suflători a școlii, unde am învățat să cânt la trompetă. În acea perioadă participam cu orchestra la congrese și la manifestații de propagandă comunistă pentru a-l întâmpina pe președinte, guvernul său sau uneori oaspeți de peste hotare. Eu mă distram și mă bucuram deoarece era un mod de a „scăpa” de școală... Nu îmi dădeam seama
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349606_a_350935]
-
de importanți, din viața studenților mei și, mai mult, că reușesc să ghidez acest proces printr-o lentilă muzicală, care mi se pare cea mai pură reflexie a experienței umane. Dacina DAN: Cum percepi diferențele între a cânta alături de o orchestră, într-un concert mare, a face muzică de cameră sau a avea recitaluri solo? Ce variantă ar fi mai aproape de suflet? Maira LILIESTEDT: Aceste experiențe au fiecare frumusețile lor, dar într-adevăr, sunt diferențe. În cazul unui recital solo, eu
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
forma și sculpta interpretarea unei piese, așa cum cred eu că este mai frumos sau mai comunicativ, fără să fiu nevoită să fac compromisuri din cauza părerii altor muzicieni. Muzica de cameră și, într-o anumită măsură (mai mică), un concert cu orchestra, impune o colaborare strânsă cu alți interpreți. Aceasta duce la nevoia de a face compromisuri între felul în care aș interpreta eu un pasaj și felul în care ar interpreta alții, din grup, același pasaj. Nu vreau să folosesc cuvântul
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
să cânt solo. Totuși, îmi place și/nu numai, „convorbirea” muzicală într-un grup de muzică de cameră, ci și prieteniile care se pot forma, continua, sau aprofunda prin această muncă de suflet împreună. Mă atrage muzica pentru pian și orchestră, cel mai mult. Repertoriul romantic pentru pian și orchestră (concertele de Rachmaninov, Chopin, Liszt, Mendelssohn, Saint-Saens, de exemplu), sunt unele dintre piesele mele preferate. Compozitorii romantici ai secolului al nouăsprezecelea, au scris piese masive ( mărețe) și din punct de vedere
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
convorbirea” muzicală într-un grup de muzică de cameră, ci și prieteniile care se pot forma, continua, sau aprofunda prin această muncă de suflet împreună. Mă atrage muzica pentru pian și orchestră, cel mai mult. Repertoriul romantic pentru pian și orchestră (concertele de Rachmaninov, Chopin, Liszt, Mendelssohn, Saint-Saens, de exemplu), sunt unele dintre piesele mele preferate. Compozitorii romantici ai secolului al nouăsprezecelea, au scris piese masive ( mărețe) și din punct de vedere structural și din punct de vedere al puterii afective
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
piesele mele preferate. Compozitorii romantici ai secolului al nouăsprezecelea, au scris piese masive ( mărețe) și din punct de vedere structural și din punct de vedere al puterii afective, iar asemenea țeluri înalte mă captivează. Dar realizarea unei asemenea piese, cu orchestra, e deseori puțin decepționantă, pentru că timpul petrecut de pianist împreuna cu orchestra e, în general, foarte scurt și nu permite dezvoltarea unei interpretări comune, profunde, ci e des folosit doar pentru detalii practice: „ce tempo luăm în partea a doua
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
masive ( mărețe) și din punct de vedere structural și din punct de vedere al puterii afective, iar asemenea țeluri înalte mă captivează. Dar realizarea unei asemenea piese, cu orchestra, e deseori puțin decepționantă, pentru că timpul petrecut de pianist împreuna cu orchestra e, în general, foarte scurt și nu permite dezvoltarea unei interpretări comune, profunde, ci e des folosit doar pentru detalii practice: „ce tempo luăm în partea a doua?,” „ai de gând să eziți la revenirea melodiei acesteia?,” etc. Toate aceste
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
am început să cânt un fragment din ” Sonata în sol minor” de Johann Sebastian Bach. Sunetul flautului spărgea liniștea muntelui. Notele ieșeau cu atâta acuratețe de parcă învăluiau crestele muntelui cu armonia lor, iar ecoul îngâna Sonata în surdină ca și cum o orchestră mă acompania. La un moment dat am auzit alte sunete. Un pian mă acompania. Dar sunetele veneau de undeva departe, aduse de vânt. M-am oprit să ascult cu atenție. Cineva continua Sonata lui Bach la pian și pe măsură ce auzeam
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
mare primire, tot orașul fiind luminat. Aici m-a așteptat o mare surpriză: perfecțiunea reprezentației de la operă. S-a cântat Samson și Dalila și trebuie să spun că a fost de primă clasă. Voci bune, regie admirabilă, costume frumoase, lumini, orchestră excelentă, antracte scurte. Am fost primită cu ovații extraordinare, iar Bârsan a compus ca salut o frumoasă „odă“. Teatrul a fost foarte frumos decorat, publicul, foarte bucuros de prezența mea. A fost ceea ce aș numi o seară într-adevăr reușită
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]