4,130 matches
-
mi ți~i batem la Montenotte, îi fugărim la Rivoli, Lodi, Arcole, Millesimo, și nu-i mai slăbim. Soldatul a dat de gustul victoriei. Atunci Napoleon încercuie generalii germani, care nu mai știau unde să se ascundă pentru a nu păți nimic, îi bate măr, le fură uneori zeci de mii de oameni dintr-o lovitură, înconjurîndu-i cu o mie cinci sute de francezi care se agită în jurul lor, conform tacticii sale. În sfîrșit, le ia tunurile, alimentele, banii, muniția, tot
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
4: „Fugi de-acolo, vină-ncoace! Șezi binișor, nu mi da pace!” indecizie și prefacere naivă a îndrăgostiților, care nu recunosc pe față sentimentele pe care le nutresc unul față de celălalt; r. 13 14: „De-ar ști omul ce-ar păți, Dinainte s-ar păzi!” mereu situațiile neprevăzute iau prin surprindere oamenii, care ar fi preferat să le știe dinainte pentru a-și pregăti strategia de acțiune; lipsa previzibilității poate fi o scuză pentru nereușită; 62 r. 39: „așa trebuie să
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lumești (portretele cocoșului și cotoiului). Jocul-enigmă generat de întârzierea ancorării devine foarte interesant aici: (8) Cocoșul, cotoiul și șoricelul Un Șoricel, prea tânăr și neumblat prin lume, rămase gură-cască...Sau să vedem anume cum deapănă chiar dînsul Mămicii ce-a pățit: "Trecusem munții ăștia ce mi-au stîrnit uimirea Și, ca un Șoarece mare, umblam încolo-încoace, când două dobitoace mi-au și atras privirea: întîiul blînd și pașnic, în totul plin de vrajă, au celălalt năprasnic, cu ochi tăioși, de strajă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
informații despre negocieri, supărări ș.a.m.d. între PD și PNL. Ce se întâmplă? Senatorul de Iași Varujan Vosganian a devenit iar subiect de dispute politice, propus fiind pentru un post de vicepremier. Va deveni membru al Guvernului sau iar pățește ceea ce a pățit la Bruxelles? Varujan se tot pregătește să ajungă ministru, cum îți spuneam, din 1996! Liviu Antonesei: Că iese PC de la guvernare nu are nici o importanță! Intrarea și, pe cale de consecință, ieșirea de la guvernare e obicei vechi, de pe
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
supărări ș.a.m.d. între PD și PNL. Ce se întâmplă? Senatorul de Iași Varujan Vosganian a devenit iar subiect de dispute politice, propus fiind pentru un post de vicepremier. Va deveni membru al Guvernului sau iar pățește ceea ce a pățit la Bruxelles? Varujan se tot pregătește să ajungă ministru, cum îți spuneam, din 1996! Liviu Antonesei: Că iese PC de la guvernare nu are nici o importanță! Intrarea și, pe cale de consecință, ieșirea de la guvernare e obicei vechi, de pe vremea guvernului Năstase
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mai primitoare, mai apropiate de normalitate. Tu te-ai îmbătat la alegerile din 1990, deci? Eu, atunci, nu, pentru că nu-mi făceam iluzii privind vreo victorie, simțeam pulsul popular destul de bine, așa că speram doar niște proporții mai echilibrate. Însă, am pățit același lucru în ziua alegerilor din 1992, când chiar am crezut că schimbarea este posibilă și am sperat până în ultima clipă. Când au apărut primele rezultate, am început să beau. Eram la Radio Hit, împreună cu un reprezentant al PDSR-ului
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
propriu-zis furată, ci numai mărturisită de altcineva, pentru că acum, în memorii, și-o recuperează cumva, prin propria sa poveste, mărturisindu-ne nouă versiunea sa. Care, în mod firesc, este, din punctul său de vedere, cea adevărată. Asta e normal, așa pățim toți, parcă și noi pe parcursul acestei discuții ne-am mai și contrazis, am încercat să ne impunem, fiecare, versiunea sa. Desigur, într-o manieră mai puțin evidentă, mai discretă. Dar asta probabil pentru că noi suntem încă mai tineri, deci mai
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
m-ai depanat și pe mine de câteva ori, când nu reușisem să-mi procur niște volume! Însă, ideea creață să discuți despre Noica cu juna profesoară de socialism științific merită toți banii! Nu râd de tine, și eu am pățit-o cu profesorul de la disciplina asta! Era în 1974, iar Ceaușescu tocmai primise o funcție nouă, cea însoțită de sceptrul republican, după formula inspirată a lui Dali. Profesorul de socialism, Dumnezeu să-l ierte!, ne-a povestit la curs ce
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
era schilodit de cârjele de fier care l-au nenorocit. Nu știm cât și-a mai revenit dar a rămas cu gâtul strâmb. Disperată, Natalia Tătărăscu a scuturat pușca din cenușă, gata, să tragă, dar vai de ea ce a pățit pe urmă. Fostul primar Dumitru Basoc, a luptat cât a putut împotriva comunismului care îi amenința averea și libertatea. Umbla noaptea cu lampa de vânt din casă în casă și-i încuraja pe oameni să nu se treacă la colectivă
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
crezi mai mult în ceea ce vezi cu ochii decât în ceea ce-ți spun eu!". Când bărbatul nu e un intelectual capabil de asemenea răzbunări "livrești", gelozia se manifestă într-o formă mai primitivă, ca în Mărturisirea, unde femeia o pățește rău, fiind aruncată pur și simplu pe geam de iubitul ei. Incompatibilitatea psihosomatică dintre cei doi amanți (amănunt semnificativ: "oameni din popor", reacționând adică "natural" ea: "plăpândă, figură dulce, fără voință, din acelea care nu trăiesc decât ca să sufere"; el
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
lasă iubit mai greu, după o prealabilă apropiere, în timp. Eroul lovinescian nu exclude, iată, posibilitatea de a fi iubit e drept, doar de femeile inteligente, care știu să-i citească în suflet. Dar inteligența e lucru rar, și Andrei, pățit, își amintește de trădarea Adinei, o femeie cu forme statuarice, impresionând prin "bogăția bustului îngustat de un mijloc subțire" și prin "rotunzimea șoldurilor armonioase". El nu îndrăznise s-o abordeze, fiindcă "avea pentru nudul femeii timiditatea cuvenită unui obiect de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
o lungă proclamație ce trebuia transmisă pe toate canalele și publicată în toate cotidianele, semnată, de data aceasta, Brațul Revoluției arabe. Cereri de răscumpărare sînt adresate Arabiei Saudite și Iranului în schimbul reprezentanților lor. În realitate, puterile arabe știu că au "pățit rușinea" în fața unuia dintre ai lor, sau mai degrabă a mercenarilor lor, a acestor hashaïshins asasinii. Toate statele Orientului Apropiat sînt perfect conștiente de pericolul pe care l-ar reprezenta la granițele lor un stat "revoluționar" și de riscul prezentat
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Mavropol, un coleg de clasă și prieten, ai cărui părinți aveau vie chiar în Doi Peri și locuiau acolo. Ne-a sfătuit să nu mai mergem la furat struguri pentru că s-ar putea ca într-o zi nefastă să o pățim. Și așa am și făcut, ne-am lăsat de asemenea aventuri. Tocmai îi povesteam despre pățania aceasta. Costică a zâmbit, nu era o fire prea vorbăreață, și peste două zile a anunțat într-o recreație că toată clasa este invitată
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
preparat-o cu ceapă, ulei și oțet, miam îmbiat fetițele să pape. Da' de unde? - Ce, ne dai pește crud? Ca să vezi cum se schimbă, domnule, gusturile, de la o generație la alta! Dar cu cirul din făină de porumb ce-am pățit! În vremurile copilăriei mele mămăliga nu avea căutare, obișnuința fiind a doua natură. Făina de porumb era pe sponci și uite așa, ne-am obișnuit să nu mâncăm așa ceva. Și pentru că, totuși, părinții mai făceau rost de un pumn, doi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de scoatere de pe limboiul respectiv a nepoftitei așchii. Coana preoteasă oftă ușurată: - Vai, dragă, da' știu bine că mă spânzur și nu mai ling... Ia ai grijă, văd că și înghețata ta e pe terminate. Dă-o dracului, să nu pățești și tu ceva, căci eu am vederea cam scurtă și nu mă descurc cu flecuștețul acela al tău de pensetă. - Că bine zici, soro! și aruncă scândurica cu tot cu ambalaj sub masă, unde, de altfel, odihnea și perechea ei, cea a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
decât vorba de afară, nechezatul cailor, țipetele celor de dincolo de poartă, strigăte și vaiete îndepărtate. Simțea Zamfira că micuțul pe care îl ridicase ea, căci se născuse înainte de soroc, îi sugea acum mai mult decât laptele. Câte înaintea ei nu pățiseră la fel! Când le luau ca să hrănească coconii boierești, născuți odată cu plozii lor, le descânta câte o țigancă bătrână ca să nu-și lege sufletul de cocon. Și pe ea a descântat-o Rada în taina nopții de august, dar nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Pătrașcu Vodă, dar pe maică-sa, pe Tudora, toată lumea o credea că era fata lui Mihai Cantacuzinul, zis Șeitanoglu. Mama Tudorei fusese Basarabă pe linia Drăculeștilor. Să fi fost el, Mihai spătarul, în locul lui Mihai Vodă, tot așa ar fi pățit, lucrurile fuseseră înșelătoare, îți dădeau părerea că sosise ceasul. Tocmai reușise să lipească Moldova Țării Românești și să-și supună Transilvania. Încă un pas, și toți Balcanii veneau după el, că turcii erau slăbiți. De nu-l tăiau creștinii lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
său Barbu înjunghiat de la Istanbul, nu vede decât semne. Când ne pregăteam de plecare zicea că dă orice să vină cu noi, cu mama și cu mine, pentru că steaua cu coadă de acum trei ani vestește sfârșitul lumii. Doamne, ceam pățit cu ea când a mai venit încă o stea cu coadă și toamna trecută! Sta și-i asculta pe toți grecii din împărăție. Unii povesteau că s-ar fi pornit clopotele de la Sfânta Sofia să bată la miezul nopții, alții
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dus faima în lume. Fetele le-a măritat cu alte moșii și noi ne-am însurat tot așa. Iar când a fost de i-a spus sultanul tatei că-l pune domn la București, mama c-o fi, c-o păți, nu l-a lăsat să primească firmanul. ,,O să pierdem tot ce am de la părinți și tot ce am adunat o viață și ne rămân copiii pe drumuri, când te-or mazili”, bocea ea. Tata, care o iubea ca pe cea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și nu sunt la îndemâna mea acum să-i judec și să pedepsesc. Mai mult, chiar mi-ar plăcea să ierți domnia ta, ca să putem ierta și noi. — De iertat..., măria ta, în fapt nu prea am ce ierta, că nu am pățit nimic..., doar că mi s-a stricat plăcerea de a călători alături de măria ta, totul m-a înfricoșat și m-a pus pe gânduri. Am păcătuit, pierzândumi încrederea în cei apropiați și mai, mai să-mi schimb firea și să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
urmă, o scenă care se petrecuse acolo în curtea școlii din Miroși. Câțiva din cei vechi ieșiră afară din ateliere să-i vadă și să stea de vorbă cu cei noi. Că de pe unde sunteți, c-o fi, c-o păți. În acest timp un domn corect îmbrăcat, dar nu prea îngrijit, nu prea tânăr și parcă neras, cu pantalonii burlan, puțin adus de șale, se apropie tiptil de undeva și când ajunse în spatele celor care părăsiseră lucrul, îi cârpi năprasnic
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
maiștri demontam întrerupătorul de lângă ușă, puneam două degete pe fire și când intra cineva, hai noroc, mă, îi spuneam, și îi întindeam mâna și ăla mi-o strângea și fleașc! cădea jos bâțâind. Nevastă-mea, zice, Ioane, vezi să nu pățești ceva și n-apuc să-i răspund, că o dată, bum! un stâlp de foc trăsnește în mijlocul casei și intră în pământ și lasă în urmă fum, flăcări și miros de pucioasă... Și privirea lui se lărgi în acea clipă și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
fac dansatorii indieni când mimează lucruri obișnuite, dar care prin spirit devin misterioase. Luminița stranie din privire i se mărise și ea și ardea incandescent: - Și nu ți-a luat casa foc? zic eu. - Nu! - Și nici tu n-ai pățit nimic? A clătinat din cap și a negat mut, posedat de viziunea care îi trăia înaintea ochilor (acel stâlp de foc imaginar) și care îi dilata nu numai pupilele, ci și sufletul său turburat de această predispoziție nestinsă de trecerea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și o să-mi curgă hainele după mine jurăbii. Dar nu sunt eu ăla, ei și ce? Strică dacă îmi spune?! Măcar dacă n-are bani să-mi dea, el ce să zică?! Sunt băiat mare, pot să înțeleg ce-au pățit alții și să nu pățesc și eu... înțeleg?... - Bă, tu înțelegi ce spun eu aicea?! Sau tu nici n-asculți? Ascultam, dar cuvintele lui îmi treceau pe de lături, fiindcă nu erau destinate pentru clipa de față și nici pentru
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
după mine jurăbii. Dar nu sunt eu ăla, ei și ce? Strică dacă îmi spune?! Măcar dacă n-are bani să-mi dea, el ce să zică?! Sunt băiat mare, pot să înțeleg ce-au pățit alții și să nu pățesc și eu... înțeleg?... - Bă, tu înțelegi ce spun eu aicea?! Sau tu nici n-asculți? Ascultam, dar cuvintele lui îmi treceau pe de lături, fiindcă nu erau destinate pentru clipa de față și nici pentru viitorul apropiat. Cum să înțeleg
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]