6,411 matches
-
aceasta dărăpănată și lăsată în părăsire și e o rușine pentru acei care-l cetesc și-l admiră pe Eminescu. S-au ridicat pretutindeni monumente, s-au scris laude pompoase, nu s-a gândit nimenea să se îngrijească de casa părintească a poetului. În Franța sau în Germania nu s-ar fi întâmplat așa ceva. La Weimar, casele lui Goethe, Schiller și Nietzsche sunt transformate în mici musee și îngrijite cu sfințenie, iar în Leipzig vezi la o casă mică, simplă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Irimescu. b. Se va pune piatra fundamentală a noii biserici-Mausoleu care se va ridica la Ipotești și în care se vor așeza osemintele părinților poetului, ale fraților și surorilor lui. c. Se va pune piatra fundamentală pentru reconstruirea fostei case părintești în care Mihai Eminescu a crescut și și-a petrecut primii ani ai copilăriei. Vor fi de față la această parte a comemorării: Autoritățile, armata cu muzica militară, cetățenii botoșăneni și școlile de prin locurile megieșe. III. După amiază la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fundamentală a casei și muzeului (s.n.) Marelui Poet al neamului Mihail Eminescu, în satul Ipotești, județul Botoșani 77. Prefacerile lui Irimescu se țin lanț, căci iată ce citim mai departe: casele se reclădesc pe locul și în forma vechilor case părintești (s.n.) unde s-a născut și a copilărit Marele Poet78. Afirmația nu corespunde adevărului (motiv pentru care casa a și fost dărâmată în 1976). Din același document aflăm numele membrilor Comitetului, în fruntea cărora se află prefectul: cucernicul Econom Stavrofor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
făcut la teatrul local o adunare cu cuvântări, recitări, cântice, iar apoi o procesiune la Ipotești, cu elevi, armată și destul popor, căci depărtarea satului de oraș e de vreo 8 km. Am văzut halul în care se află casa părintească a poetului, nelocuită și în parte dărăpănată, bisericuța amenințată cu distrugerea, căci ploua în ea, mormintele părinților și celor doi frați în complectă părăsire, cu ostrețele stricate și acoperite de buruieni. Într-un cerc de prieteni, fără nici o nuanță politică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din pământ. Un salcâm și o salcie plângătoare încadrau pridvorul. Chiar în fața casei fuseseră plantați niște trandafiri, îngrădiți de câțiva mici stâlpi; curtea, plină cu iarbă, era marcată de cărări întâmplătoare. Nici interiorul nu păstra împărțirea camerelor din vechea casă părintească. Un hol pe mijloc și câte două camere laterale au constituit expoziția muzeistică de bază. Chiar la intrare, în hol, a fost așezat mai târziu, pe un postament de lemn, bustul în ghips al lui Eminescu realizat de sculptorul Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cupola bisericii satului, tăcută și înconjurată de misterul celor mai de temut fenomene. Se spune că nimic nu e la voia întâmplării, că toate au o ordine prestabilită, așadar bisericuța cumpărată de Raluca se afla la câțiva pași de casa părintească. Sunt aici în joc sentimente și vedenii nealterate de nici un alt act al rațiunii și de nici o cosmologie învățată și acceptată de-a gata78. Iar atunci când Eminescu spune Credința (s.n.) zugrăvește icoanele-n biserici / Și-n sufletu-mi pusese poveștile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
formula simbolic-imaginativă a unui arc en ciel ce leagă realitatea intrinsecă a operei cu realitatea concretă. Transfigurate în mai toate cazurile, arareori descrise direct, mai întodeauna aluzive, elementele care se constituie în teme propriu-zise pot fi: imaginea satului natal, casa părintescă și incinta ei, bisericuța și cimitirul, codrii Baisei, lacul și insula cea verde, izvorul. Iubirea ipoteșteană este neîndoios o constantă fascinantă a operei lui Eminescu, așa cum s-a subliniat în Partea I a volumului. Ea are însă un rol și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tu, dar în urmă, ce importă? De-am fi amândoi în... în anii primei noastre sărutări. Ah! Iaca ce era să-ți spun312... Tonul familiar, grijile aceleiași familii răzbat în toată intimitatea lor, așa cum le-a cunoscut copilul în casa părintească. Aducerile-aminte troienesc cărările gândirii poetului: Nu-mi aduc aminte de mama decât ca de-o ființă palidă, un înger care mi-a descântat copilăria cu glasul ei dureros și suferitor 313. Dar moartea mamei este deasupra tuturor amintirilor. Ea este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la copii, ca să nu le fiu povară și când s-ar sătura de mine ei să mă dea afară. Dar și din alte motive, și ne punea o dată cu versurile ei, poezia lui Grigore Vieru (14 februarie 1935-18 ianuarie 2009) : Casa părintească Ascultați-mă, surori, pe mine, Și voi, frații mei, ce vă sfădiți : E păcat, nu-i drept și nu e bine Să vinzi casa care te-a-ncălzit. Bani ne-ar trebui la fiecare, Toți avem copii și vremea-i grea. Însă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
E păcat, nu-i drept și nu e bine Să vinzi casa care te-a-ncălzit. Bani ne-ar trebui la fiecare, Toți avem copii și vremea-i grea. Însă cum să vinzi fereastra oare, Cea la care maica te-aștepta?! Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei încă ne privesc. O vom da și vor schimba lăcata, Și vor pune și ferestre noi. Și trecând pe lângă ea vreodată, Va
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei încă ne privesc. O vom da și vor schimba lăcata, Și vor pune și ferestre noi. Și trecând pe lângă ea vreodată, Va privi ca la străini la noi. Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei încă ne privesc. Vom pleca și noi cândva din viață Și părinții ne vor întreba : Ce mai face casa lor cea drgă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
holul pe care îl vezi aici, îi arăta schița viitoarei lui locuințe, ca și baia de alături, uite de-aici, ale matale vor fi oricând, fie că vei sta acasă, fie că vei veni la noi. Alteori la solicitarea ajutorului părintesc venea și cu soția-sa, care nu mai termina cu promisiunile... Ești bolnavă, e adevărat, zicea ea, că doamna Adela se plângea nu numai de durere la șale, de vedere care îi cerea ochelari cu dioptrii tot mai mari, de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și o schimbare a rolurilor în familie; bărbatul poate și trebuie să participe la îngrijirea și creșterea copilului. Este și acest aspect un act de democrație și originalitate, pe care îl oferă lumii contemporane modelul de viață suedez. Aceeași grijă părintească, unică în felul ei, o manifestă statul suedez și față de cei vârstnici. Procentul acesta este chiar mai mare decât al copiilor, reprezentând aproximativ 20% din totalul populației. Pentru vârstnici s-a elaborat și funcționează cu rezultate strălucite un sistem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cronica satului Pârteștii de Jos mulți români, din diferite părți ale Bucovinei, au început a emigra în Canada, căci bietul român apărare nu are de nicăieri; prigonit de toți, flămând, huiduit, tras și împins în toate părțile, lasă casă, moșie părintească și își ia lumea în cap, se duce unde n-a fost neam de neamul lui, în America". Alte ori, aflăm din același document, "vara, cea mai mare parte din muncitorii pălmași e angajată în România, la lucru, din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
neamu’ lor. De trei zile stăteam cu mama pe masă neștiind Încotro s-o iau, frământat de tot felul de gânduri, până-n clipa când Dumnezeu m-a luminat. Atunci a fost când am cedat contractul de Închiriere al garsonierei mele părintești pentru zece mii de lei unui vecin din bloc pe care-l știam de multă vreme că insistă pe lângă mama angajându-se să aibă grijă de ea până moare și s-o Înmormânteze pe cheltuiala lui, iar În schimb să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Avea el dreptate văru’ Laur că noi nu suntem neam de ciobani și tubari. Astea sunt neamurile mele bune și până la urmă le-aș face oricând loc lângă mama, În locul acela cumpărat pe spezele mele, pentru care am sacrificat garsoniera părintească. Țin la ei, mă sfâșii de dorul lor, inima mea e plină de toți cei vii și de șirul morților ce-l precede. Sătul și ușor amețit de bere și lichior de trandafiri, dintr-o dată mă pomeneam din cale-afară de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
interesele mamei și copilului și manifesta deosebită grija pentru creșterea și educarea tinerei generații. Familia are la baza căsătoria liber consimțită între soți. În relațiile dintre soți, precum și în exercițiul drepturilor față de copii, bărbatul și femeia au drepturi egale. Drepturile părintești se exercită numai în interesul copiilor". 2) Articolul 37 va avea următorul cuprins: "Art. 37. - Căsătoria încetează prin moartea unuia dintre soți sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre ei. Căsătoria se poate desface, în cazuri excepționale, prin divorț
DECRET nr. 779 din 8 octombrie 1966 pentru modificarea unor dispoziţii legale privitoare la divorţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126330_a_127659]
-
parte s-a deznaționalizat. În aceste zone nu au ajuns niciodată ziare, cărți, reviste din Republica Moldova. Nu au existat programe radio sau TV nu s-au organizat grupuri artistice și nici colective care să viziteze Republica Moldovenească. Vizitând casa părintească din satul Martonoșca, Ludmila Bulat constată că unii săteni cu nume de familie românești cum sunt: Talpă, Brânză, Negrescul nu mai știu nici un cuvânt românesc. Este de remarcat că pe măsură ce regimul sovietic se consolida, de tot mai puține libertăți se
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
293). Pentru șaisprezece membri ai mișcării, relațiile părinți-copii se puteau descrie în termeni conflictuali. Părinții îi întrebau despre rezultatele de la școală, despre vestimentație și alte comportamente. Alți șapte subiecți de sex masculin aveau relații conflictuale cu părinții și părăsiseră casa părintească din acest motiv. Tabelul 2.6. Distribuția răspunsurilor la întrebarea privind mediul de origine al subiecților (după S.W. Baron, 1989, 293) Genul social Clasa de mijloc Clasa de jos Nu știu Total Bărbați 11 8 2 21 Femei 7
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modele, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p.30-32. [12] BUDEI, RADU, Citire rapidă, Iasi, Editura Casa de Editură Venus, 2004, 118 p. [13] CÂNDROVEANU, EUGENIA; CÂNDROVEANU, HRISTU, Abecedar românaromân. Ilustrații de Laurențiu Sârbu. București, Editura Fundației Culturale Aromâne Dimandarea Părintească, 2004, 205 p. [14] CĂTRUNĂ, LILIANA, Teste de evaluare, clasa I, Abecedar și matematică / Liliana Cătrună, Gheorghe Mandizu Cătrună, - Ed, a 2-a, - București, Editura Coresi, 2004 [15] CEUCA, LETIȚIA, învăț să scriu și să citesc, povestea literelor năzdrăvane, teste
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Nova. Craiova. EDP = Editura Didactică și Pedagogică. București. EEN = Editura Europa Nova. București. EGCA = Editura “Gheorghe Cârțu Alexandru”. Craiova. EGJ = Editura Garamond Junior. București. EGT = Editura Grigore Tăbăcaru. Bacău. EFB = Editura “Faber Bonifaciu”. Târgoviște. EFCADP = Editura Fundației Culturale Aromâne “Dimândarea Părintească”. București. ECR = Editura Fundației Culturale Române. București. EFRM = Editura Fundației “România de Mâine”. București. EIC = Editura “Ion Creangă”. București. EIV = Editura Imprimeria de Vest. Timișoara. Eî = Educație - învățămînt. Predarea limbii materne și a limbilor străine. București. EL = Educație și limbaj
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
urmează să fie educat. Educatorului îi sunt solicitate următoarele însușiri: spirit de cooperare, spirit de ajutoare, exigență rațională, spirit democratic, participare, deschidere cognitivă, exigență, intoleranță la abateri, înțelegere a caracteristicilor și manifestărilor vârstei celor educați, corectitudine în aprecierea faptelor, spirit părintesc, colegial, sau prietenesc, bunăvoință, spirit empatic, deschidere afectivă. [Popovici D., 1998, p. 103] Cercetătorii Ion Negură, Ludmila Papuc și Vlad Pâslaru prezintă următoarele competențe pentru profesia de cadru didactic: 1. Competențe pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social: - Competența de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Poziția lui Kogălniceanu nu este izolată;ea apare într-un context cultural foarte larg. Al. Russo,pentru a ne mărgini la un alt nume de prestigiu, gândește la fel;”Fără trecut, societățile sunt șchioape. Națiile care au pierdut șirul obiceiurilor părintești sunt nații fără rădăcină, nestatornicite...limba lor și literatura nu au temelie”. Inaintea lui Maiorescu, Kogălniceanu a înțeles că poporul său are dreptul la existență națională independent, numai în măsura unei contribuții individuale valoroase la progresul omenirii întregi. începutul îl
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
înfățoșate toate interesantele întâmplări de carile el însul atîrnă, martor să face cruntelor bătălii, vede toate faptele, aude vorbile străluciților bărbați, să minunează de fenomenele firei, și ca un călători de pre rătunzimea pămîntului culege folositoare pilde și învățături. Intru părinteasca îngrijire, ce pentru binele public păstrează cătră patria noastră scutitoare împărăția Rosiei, înalta ocîrmuire au binevoit a da voie să se tipărească la Ieși Gazeta românească. În puterea sus-arătatei înalte învoiri , d. Aga Asachi însărcinîndu-se cu direcția acestui lucru, redacția
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
sale cu restul oamenilor. Adevăratele raporturi copii-părinte sunt cele de camaraderie. Copiii au nevoie de protecție, ajutor, de siguranță și în cele din urmă de creștere și educație pentru viață. I.2. Noțiuni de abandon familial „Oamenii crescuți fără dragoste părintească sunt de cele mai multe ori infirmi... iar situația copiilor părăsiți este mai complicată și mai primejdioasă decât cea a orfanilor” (A.S. Makarniko). Încercând să dăm o definiție clară a abandonului nu am avut prea mare succes. Înainte de toate trebuia să înțelegem
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]