3,521 matches
-
Datorită Părintelui Vicar Constantin Nonea, care a plâns pentru mine în fața Mitropolitului Sebastian, mi s-a dat parohia Strunga din raionul Târgul Frumos, compusă din trei sate, Hăbășești, Strunga și Cucova, cu o singură biserică și cu trei cimitire. Ca paroh în parohia Strunga eram atât de sărac încât vara mergeam prin sat în reverendă dar desculț. Căram apă cu cobilița la casa parohială. În ruinele vilelor moșierului Manolescu Strunga, distruse de invazia sovietică, își aveau domiciliul obligator soții bătrâni și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
-ne respectul pentru Înaltele valori umane; Înțelegem acum de ce legendarul Anteu, fiul Geei era puternic atâta timp cât atingea pământul natal.” La Iași basarabenii și bucovinenii formau un procent Însemnat din populația orașului. Sărbătorile de peste an aduceau grupuri numeroase la biserica Frumoasa - paroh Pr. Leonida Sava (jud. Lăpușna), biserica Albăparoh Pr. Grigore Năvroteanu (jud. Orhei), Mitocul Maicilor - Pr. Mircea Stoleriu (jud. Soroca), biserica din str. Ștefan cel Mare - Pr. Loghin Țurcanu (jud. Bălți). Casa pr. Sava devenise sală de concerte. Aici, zeci de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a luat parte delegatul nostru Prof. E. Maximiuc. 20-VII Sfințirea troiței În comuna Țigănași Închinată memoriei ostașilor români căzuți În al doilea război mondial pentru eliberarea pământului țării. Lucrarea a fost executată de sculptorul Perța-Cuza din Transilvania și sființită de parohul bisericii din Țigănași părintele Antonescu. Opera a fost destinată inițial să fie așezată la Țiganca În Basarabia acolo unde dorm somnul de veci zeci de mii de ostași români căzuți În războiul de eliberare a Basarabiei. 22-VII În colaborare cu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cercetând Mănăstirea Prodrom Împreună cu Protosinghel Elefterie Ciobanu de la Bucium și Pr. C. Barnea de la Iași. Lucrarea Întocmită de visu redă În amănunt istoricul locașului dar și planul, arhitectura, pictura, inventarul clădirilor din jur. Cu recunoștință păstrez memoria Pr. Paul Mihail, paroh la biserica Banu Iași, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene din București. Statornic propovăduitor al credinței și apărător al românilor, Sf. Sa ne-a oferit extrase din studiile sale printre care și articole referitoare la contribuțiile românești la dezvoltarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
se pronunță huș) - carne. Locuitorii husiți, aflați în Huși și în satul Corni-Unguri, probabil, își aveau originea în locuitorii strămutați de la Bența în aceste localități. Exista un vechi obicei al catolicilor din Huși și Corni, care, o dată pe an, împreună cu parohul lor, veneau în acel loc și făceau rugăciuni pentru sufletele morților. Broșteni . Denumirea cartierului Broșteni provine, probabil, de la pârâul cu același nume și de la valea mlăștinoasă cu multe broaște. Astăzi doar un cartier al orașului, a fost în Evul Mediu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
e reședința episcopului de Huși, ortodox; are o biserică romano-catolică unde obișnuiește să stea un preot sas cu numele de Ioan, care fusese căsătorit; mai sunt biserici catolice și în alte multe locuri, dar fără preoți”. Papa era informat că parohul Ioan Transilvăneanul, „a fost frate observant al sf. Francisc < și > subdiacon și devenind apostat (adică, a renunțat la rasa călugărească, n.a.) s-a făcut diacon și < preot > oficiant („Si ordino da diacono e da Messa”, (adică preot mirean, n. a.) și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
evanghelizare, creat în 1622, ca măsură de contrareformă religioasă). În acest raport, consemna că a slujit de mai multe ori ca misionar la cele două biserici din Galați și Bârlad, dar uneori mai vine pentru a-i împărtăși pe credincioși, „parohul dintr-un alt oraș vecin, numit Huși”. În continuare, misionarul își exprima regretul că n-a putut vizita orașul Huși, „nici măcar biserica noastră, din pricina numeroaselor incursiuni ale tătarilor, care roiesc în acele părți”. Preciza faptul că această biserică n-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
strat subțire de lut și acoperită cu paie; altarul cel mare e făcut și el din lut, cu oarecare meșteșug, cu icoane șterse, pe pânză sau pe hârtie”. Urmează descrierea unor odoare și odăjdii, a clopotniței cu două clopote etc. Parohul era un ungur secui, Mihail Rapczon (Rabcsonyi sau Rapezon Mihály), om simplu, fără carte, bețiv de frunte („potatorem optimum”), aflat veșnic în ospețe („et indefessum lusorem atq(ue) Cantorem”). În Însemnări despre lucrurile din Moldova, Marco Bandini descrie obiceiurile, firea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin oprobiu, alungare și chiar cu moartea; hușenii au maltratat cu cruzime pe câțiva preoți și călugări, pe care apoi i-au înjunghiat; pe alții, după ce i-au dezbrăcat, le-au dat drumul, alții au fost aruncați în șanțuri adânci. Parohul în funcțiune la data aceea, P. Mihail Rapezon (Rapczon sau Mihály Rabcsonyi), a fost tras de păr și de barbă la praznic, în cimitir, și chiar în biserică, de către orășenii revoltați. Episcopul explica Vaticanului că nemulțumirea adâncă a credincioșilor se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
meliori gubernatione Ecclesiastica”) ce ar fi trebuit să conducă la animarea credinței catolice în zonă. A instituit un „administrator al bisericii” („Procurator Templi”), a interzis folosirea farmecelor și apelarea la superstiții, a sancționat nerespecterea sărbătorilor și a posturilor. A obligat parohul să-i învețe pe copii „învățătura creștină” („doctrina Christiana”) în zilele de duminică, ceea ce echivala cu fondarea unui învățământ ecleziastic primar, o școală de duminică, ce urmărea nu numai asimilarea preceptelor fundamentale creștine, ci și o educație morală a tinerei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1661, Bacău), Vlas Koičevič nota prezența preotului Mihail Rapezon la biserica din Huși. După terminarea lucrărilor Conciliului, care a avut loc la Bacău, între 27 aprilie și 1 mai 1663, la scurt timp, episcopul polonez Rudzinsky l-a numit ca paroh de Huși pe Ioan Zlatanj, presbider raguzan. Lui i s-a încredințat și misiunea de a efectua serviciile religioase necesare credincioșilor din Bârlad și Galați. Misionarul Vitto Piluzzio din Vignanello (? - 1704) a notat și el detalii despre biserica catolică din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuitorii catolici care sunt în Moldova, nota același lucru în noiembrie 1670: „Huși, oraș, biserica este de piatră cu un singur altar, are odăjdii nu prea bune, două potire și o cruce de argint. Biserica nu are nici o avere. Ca paroh este acolo un preot bulgar (Ioan Bulgarul, vezi și descrierea lui Vitto Piluzzio, n.a.), pe care l-a sfințit monseniorul episcop Rudzinsky (episcop de Bacău, minorit observant), dându-i dispensă de inabilitate și iregularitate (incapacitate, n.a.), deoarece ucisese pe propriul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
venit la Huși, la 19 august 1777, prefectul Antonio Maria Mauro (și el italian după nume) arăta în raportul către Congregația Propaganda Fide că în parohia de aici exista o biserică și o locuință a preotului, ceea ce știm deja demult. Parohul păstorea 200 de credincioși în Corni și 10 suflete în Bârlad. Peste cinci ani, Mauro alcătuia un alt raport, ceea ce arată o periodicitate în activitatea sintetizatoare a catolicilor, care, desigur, istoricilor le-ar putea fi utilă. În raportul din 3
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cinci ani, Mauro alcătuia un alt raport, ceea ce arată o periodicitate în activitatea sintetizatoare a catolicilor, care, desigur, istoricilor le-ar putea fi utilă. În raportul din 3 iunie 1782, prefectul Mauro făcea cunoscut forurilor superioare că la Huși era paroh un anume Gialli, desigur, tot italian. După ce Mauro a părăsit conducerea Prefecturii catolice din Iași, Fedele Rocchi va îndruma activitatea misiunilor moldovenești, între anii 1784-1795. După 15 septembrie 1787, în călătoria de misionariat, prefectul a vizitat timp de 45 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
onomastica românească: de exemplu, numele de familie Andreoaie și Florea au căpătat formele Anderoja și Floroja, iar Ciobotaru apare ca Cibottaro. Cum era și firesc, rivalitatea dintre cele două religii creștine s-a oglindit în plan personal în neînțelegeri între parohul catolic și episcopul Hușilor, în prima jumătate a anului 1808, generate de dreptul de proprietate asupra terenului pe care urma să se construiască noua biserică de rit catolic, cea veche fiind arsă în 1796. Cei doi parohi, Francesco Longhi și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în neînțelegeri între parohul catolic și episcopul Hușilor, în prima jumătate a anului 1808, generate de dreptul de proprietate asupra terenului pe care urma să se construiască noua biserică de rit catolic, cea veche fiind arsă în 1796. Cei doi parohi, Francesco Longhi și Angelo Cantone, au înregistrat în anul 1808: 57 de copii botezați, 8 căsătorii, 39 de înmormântări, notând cu o grafie diferită de cea obișnuită, toponimele: Corni Valle, Kerja, Kotroceno, Giall (Kiale, Ghial), Berlad, Kordeni, Cornu de Valle
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fecioare Maria. În cele 12 localități, trăiau 2.893 catolici. Parohia catolică Huși, puternic dezvoltată în prima jumătate a secolului al XIX-lea, apare menționată printre parohiile catolice din Moldova în Calendarul romano-franciscan, tipărit la Montferatto (1852), prin eforturile fostului paroh de Huși, devenit episcop, Antonio di Stefano. Aici, episcopul constată că în perioada 1848-1852 numărul enoriașilor catolici a scăzut totuși, cu 795 persoane, de la 2.893 la 2.098, din cauza instabilității politice și economice, dar și a intervenției militare ruse
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
devenit episcop, Antonio di Stefano. Aici, episcopul constată că în perioada 1848-1852 numărul enoriașilor catolici a scăzut totuși, cu 795 persoane, de la 2.893 la 2.098, din cauza instabilității politice și economice, dar și a intervenției militare ruse. Prin grija parohilor locali, funcționa aici de mai multă vreme o școală, întreținută de vicarul apostolic, unde se preda în limba română, ca și în școlile cu același profil din Iași, Săbăoani, Galați, Petrești, disciplinele: religia catolică, filosofia, scrisul, cititul, aritmetica. Succesorul lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dedicate Nașterii Sfintei Fecioare Maria, unde, în 1998, trăiau 1145 familii cu 3273 enoriași; -Parohia Huși, din jurul bisericii Sfântul Anton, desprinsă în 1986 de vechea colectivitate, era formată în 1979 din 410 familii (1054 credincioși), iar în 1998, sub administrația parohului Cristinel Fodor, cuprindea 998 familii (3034 de persoane). Conform recensământului din anul 1998, pe teritoriul actualului județ Vaslui, format din fostele județe Fălciu, Tutova și Vaslui, locuiau 3.141 de familii catolice, alcătuite din 9.475 persoane. Biserica de la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
3.141 de familii catolice, alcătuite din 9.475 persoane. Biserica de la Huși își păstrează caracteristicile fraților minori conventuali. Ca și predecesorii lor, trecuți în revistă mai sus, cu faptele lor mai de seamă, păstrate în rapoartele înaintate la Vatican, parohii de astăzi își aduc modestul obol la propășirea religiei căreia li s-au dedicat, a instituției bisericii lor, la promovarea vechilor principii ale creștinismului, de unitate și umanism, în cadrul unei societăți ce a redescoperit în ultimele decenii multe dintre valorile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moldova cu misiunea de a strânge fonduri pentru sprijinul mănăstirilor cipriote. Fiind un tânăr capabil, Kyprianos își face studiile superioare la Academia domnească din Iași, unde a fost remarcat și apreciat. Ca urmare, domnul Moldovei, Mihai Șuțu, îl numește preot paroh al Bisericii domnești din Iași. Întors în Cipru, tânărul prelat, care manifestă interes nu numai față de problemele ecleziastice, ci și de problemele canonice, sociale și de educație ale insulei, este ales arhiepiscop al bisericii Ciprului, calitate în care timp de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
mai slujește pânăă când va fi terminată noua biserică zidită din cărămidă și beton, a fost construită din lemn în 1854 de locuitori, reînnoită (de fapt reconstruită, cu plan modificat) o sută de ani mai târziu, între 1954-1960, când preot paroh era Gheorghe Antohi. Conform devizului aprobat în 1957, vechii biserici din 1854, construită pe partea stângă a drumului Fruntești - Moara lui Conachi - Lozinca - , la ieșirea din sat, și s-a adăugat pridvorul și două turle în față. Biserica nu mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și la clasa a II-a dna Ermina Moisei, învățător definitiv. Sălile în care se țin cursurile sunt împodobite cu frumoase hărți și desene lucrate de elevi, făcând un aspect foarte frumos. Curățenia sălilor nu lasă nimică de dorit. Părintele paroh I. Păvăluță, care era prezent la școală, predă religia la toate clasele. Am examinat elevii cursului complementar, conduși de domnul învățător Ilie Pintilescu. Sunt prezenți în clasa a V-a 9 din 23, în clasa a VI-a 11 din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
râvna și dărnicia arătate la rectitorirea bisericii „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din parohia Mărăști și „Diploma de onoare” pentru participarea la festivalul „Renașterea tradiției populare”, ediția I, organizat de profesoara Chirica Mihaela în colaborare 430 cu Parohia Lunca, preot paroh Chirica Gheorghe, va fi și în actualul mandat, chiar dacă traversăm o criză acută, activ în realizarea obiectivelor propuse. Primarul, oricare ar fi, lucrează împreună cu Consiliul Local, format din consilieri cu alte opțiuni politice decât ale primarului. În urma alegerilor din iunie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1892, preotul Ursachi adresează o cerere onor sfinției sale Părintelui Protoereu al județului Botoșani spre a-l considera ca desărcinat din funcția de preut de la cotunul Cătămărăști, com. Cucorăni, pe motiv de prea mare depărtare de Cucorăni, unde am ședința ca paroh de Ipotești 31. Cu timpul, lucrurile intră în făgașul normal. Preoții vor putea arenda pământul bisericii, ba vor avea o vreme și casă parohială în Ipotești. Cum preoților li se cereau rapoarte conform cu legea clerului [...] articolele 40 și 28 în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]