3,408 matches
-
lemn de brad un praznicar, cu suprafața construită la sol de 48 mp, (iar la nord de prăznicar a fost cumpărat un teren de 800mp necesar extinderii complexului parohial). În exterior (latura de vest) a complexului parohial este situat Parcul Parohial Sihăstria”, amenajat să servească și ca ,Școală de vară”, având împrejmuirea rustică, din bulumaci de salcâm și scândură de brad, prevăzut la sud și vest.cu portițe pentru acces. În incinta parcului este ridicat un monument în cinstea tuturor eroilor
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
Chirculescu, Nicolae Mărtoiu, Vasile Bănică, Aurel Băeții, Mădălin Sorescu, Alexandru Sorin Vîlcu, iar din 2015 Iustinian Radu Mărtoiu. De asemenea, printre cântăreții biserici s+au aflat Vasile Popescu, Constantin Popa, Ion Petrescu, Ion Blăjan, Gheorghe Ducu, Gheorghe Cristian Pătru. Cimitirul parohial este situat în partea de sud-est a bisericii. Parohia a susținut Fondul Central Misionar, Filantropia și Asistența socială; a dezvoltat fondul bibliotecar; a catehizat copiii și tinerii prin proiectul „Hristos împărtășit copiilor”. Parohia se încadrează în categoria a III-a
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
1928, se ia hotărârea de a se face ferestrele de fier "de către lăcătușul Hubats din Mediaș". În anul 1962 se introduce gazul metan pentru încălzirea bisericii, iar in 1965 curentul electric. Prin eforturile preotului Augustin Lăpădatu se construiește noua casă parohială la începutul anilor '80, iar la baza dealului este ridicat monumentul eroilor satului căzuți în cele două războaie mondiale. În 1991 se înlocuiește vechiul iconostas, actualul fiind executat de Ioan Căzilă, fiul celui care a pictat biserica. În anul 2002
Biserica ortodoxă din Boian, județul Sibiu () [Corola-website/Science/315726_a_317055]
-
de bârne ce făceau parte din absida altarului. Vegetația crescută printre acestea, intemperiile și putrezirea lemnului determină imposibilitatea restaurării bisericii. La sfârșitul anilor '70 încă se puteau distinge urme ale picturii ce împodobea cândva biserica. Ușile împărătești, păstrate la casa parohială, au fost distruse de un incendiu în anul 2001. Cu toate acestea, biserica este încă trecută pe lista monumentelor istorice, cu .
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
Mureș, finalizată în 1996. În același timp, din suma adunată reușește să cumpere o casă în cartierul "Unirii" din Târgu Mureș, unde construiește a doua biserică cu hramul "Regina Sf. Rozar", finalizată în 1997. Tot aici construiește și o casă parohială. Bisericile sunt pictate de către ginerele părintelui canonic, pictorul Valentin Muste. Pentru activitatea sa pe plan spiritual și buna organizare, arhiepiscopul și mitropolitul Lucian Mureșan l-a numit pe Grigore Dogaru canonic mitropolitan și purtător al brâului roșu. A slujit zilnic
Grigore Dogaru () [Corola-website/Science/315782_a_317111]
-
la Meulan, s-a îndrăgostit. În mai 1420, s-a semnat un tratat de pace între Anglia și Franța și Carol l-a recunoscut pe Henric al Angliei drept moștenitor al lui. Caterina și Henric s-au căsătorit la biserica parohială Sf. Ioan sau la catedrala Troyes la 2 iunie 1420. Caterina a plecat în Anglia cu soțul ei și a fost încoronată regină la Westminster Abbey la 23 februarie 1421. În iunie 1421, Henric s-a întors în Franța pentru
Caterina de Valois () [Corola-website/Science/315885_a_317214]
-
din interior, datând din 1538, a fost acoperită sub un strat nou de pictură în ulei. Atunci s-a construit șui un pridvor la intrarea în biserică. În anul 1908, mănăstirea a fost părăsită de călugări; biserica a devenit biserică parohială a satului, iar clădirile monahale au fost cedate Ministerului Sănătății pentru a adăposti un spital. Istoricul Nicolae Iorga a atras atenția asupra Mănăstirii Coșula, el subliniind că acest ansamblu mănăstiresc este unul dintre foarte puținele monumente vechi din ținutul Botoșanilor
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
în ziarul "Buciumul" din 13 august 1863 se menționează furtul odoarelor mănăstirii de către călugării greci. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Mănăstirea Teodoreni s-a desființat. Biserica mănăstirii a devenit biserică parohială a satului. Pe rând, proprietățile fostei mănăstiri au fost cedate către diverse instituții. În perioada primului război mondial, chiliile din curtea bisericii au fost folosite pe post de cazarmă de către armata austriacă, ele fiind distruse de incendiul devastator din 11
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
austriacă, ele fiind distruse de incendiul devastator din 11 septembrie 1917. Din întregul ansamblu al mănăstirii au rămas doar biserica și turnul-clopotniță. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Înălțarea Domnului" din Burdujeni-Târg avea o sesie parohială de 4,50 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 390 familii cu 1.506 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Burdujeni-Târg era păstorită de preotul paroh Ioan Popovici (născut în 1876). S-au efectuat lucrări de restaurare în anii
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
prima jumătate a secolului al XV-lea, aceasta fiind din aceeași perioadă. În mai 2010, arheologii Florin Hău, Ștefan Dejan și Ion Mareș de la Muzeul Bucovinei din Suceava au efectuat o serie de cercetări arheologice preventive pe suprafața vechiului cimitir parohial, amplasat la o distanță de 11 m de latura de nord a bisericii. Au fost descoperite 60 de morminte, înhumările și reînhumările având loc într-o perioadă întinsă din prima jumătate a secolului al XV-lea și până în secolul al
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
vistiernic (1610). El a primit mai multe moșii de la domnitorul Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Biserica a fost menționată în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea în mai multe acte. În perioada medievală, în jurul bisericii a existat un cimitir parohial, întins pe o suprafață mică. Multe morminte feudale au fost distruse prin săparea fundațiilor Hotelului Central (Arcașul) și a unor canale pentru diferite lucrări edilitare. În timpul lucrărilor edilitare efectuate în primul deceniu al secolului al XXI-lea s-a recuperat
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
Cernăuți-Suceava (1945-1948) și capelă pentru practica liturgică a Școlii de Cântăreți Bisericești (1948-1952), depinzând administrativ de Parohia "Sf. Dumitru", și în cele din urmă biserică misionară dependentă de Mitropolia din Iași (1951-1956). Începând din anul 1957 ea a devenit biserică parohială. În 1957 au fost efectuate o serie de restaurări, cu această ocazie fiind demolată sacristia construită de catolici. Lucrările de restaurare și conservare din anii 1982-1989 au avut ca scop readucerea bisericii la forma inițială, fiind demolat un fronton în
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
regele polon să facă același lucru, în regatul său, cu bisericile ortodoxe"". În oraș mai era și o altă biserică, spre nord de curtea domnească; aceasta fusese renovată în anul 1638 și avea trei altare. Ea dispunea de o casă parohială și un cimitir înconjurat cu bârne. În anul 1661, viceprefectul Blasiu Koicsewicz face alte vizite în satele catolice din Moldova, notând că în Suceava ""sunt 30 de suflete; biserica are zece vii. Cotnărenii mânuiesc acest venit. Acum opt ani a
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
romano-catolic de Iași, Petru Gherghel, a oficiat ceremonia de dezvelire a statuii fostului Suveran Pontif, Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea. Cu acest prilej, episcopul Petru Gherghel a afirmat următoarele: ""Mă bucur astăzi, aici, în ziua hramului acestei comunități parohiale, să celebrăm un asemenea moment și să-l întâlnim aici, în spirit, pe Sfântul Părinte. Mă bucur că el rămâne în amintirea noastră și va sta aici. Sfântul Părinte papa Ioan Paul al II-lea a fost informat de nenumărate
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
un sobor de 27 de preoți și diaconi. Cu acest prilej, arhiepiscopul Pimen a acordat preoților Justinian Cojocar și Adrian Duțuc distincții de iconomi stavrofori (purtători de cruce). La Biserica "Sf. Dumitru" din Suceava au slujit următorii preoți-parohi și administratori parohiali: Biserica "Sf. Dumitru" din Suceava a fost construită în plan triconc și are dimensiuni mari, cu o lungime exterioară de 35,10 metri, lungime interioară de 32 metri, lățime de 10 metri (fără abside) și înălțimea până la cruce de 27
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Biserica de lemn din Luncșoara, comuna Hălmăgel, județul Arad, a fost construită în anul 1860. Are hramul „Înălțarea Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice . Biserica parohială din Luncșoara, filia Vojdoci cu hramul „Înălțarea Domnului” a fost construită în anul 1830 din contribuția credincioșilor. A fost construită din lemn de stejar și acoperită cu țiglă iar turnul cu tablă. În anul 1870 s-a făcut o inscripție
Biserica de lemn din Luncșoara-Vojdoci () [Corola-website/Science/316789_a_318118]
-
și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul Eftimie Popescu, administrator parohial, într-un inventar al anului 1855: ” Tâmpla de scânduri de tei (este) zugrăvită cu închipuirile cele de căpetenie ale lui XS și Maicii Prea Curate și de o parte Sf. Nicolae și de alta Sf. Arh. Mihail. În mijloc, ușile
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
promovând în programele sale dialogul, înțelegerea și iubirea pentru Biserică. Scopul Proiectului Radio Maria este mântuirea sufletelor, chemarea la convertire. Grila de program - Alegerea unei grile religioase: rugăciunea, credința, convertirea. Radio Maria s-a remarcat în panorama obișnuită a radiourilor parohiale italiene, manifestându-se ca un fenomen de sine stătător, când, constituindu-se ca Asociația Radio Maria, a făcut o alegere, în mod decisiv religioasă. Scopul ultim al tuturor transmisiilor este acela de a ajuta Biserica în misiunea sa divină de
Radio Maria () [Corola-website/Science/315215_a_316544]
-
1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). Satul Divizia a rămas pe teritoriul Rusiei, aflându-se în apropiere de frontieră. În 1866 s-a deschis o școală parohială, care s-a transformat în 1874 în școală de stat. De la o singură clasă, școala a trecut în 1906 la două clase. La 31 martie 1899 a fost deschisă o bibliotecă. În perioada de până la primul război mondial, s-au
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]
-
intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În 1906, s-a deschis în sat școala parohială. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat proclamând puterea sovietică. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și
Buduri, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318532_a_319861]
-
de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. La 26 februarie 1888 s-a deschis aici o școală de băieți, care avea și o secție pentru fete. La 26 octombrie 1901 s-a inaugurat școala parohială de băieți, fiind urmată în același an de deschiderea și a unei școli parohiale de fete cu ocazia nașterii Marii Ducese Anastasia (1901-1918). În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului
Șagani, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318526_a_319855]
-
26 februarie 1888 s-a deschis aici o școală de băieți, care avea și o secție pentru fete. La 26 octombrie 1901 s-a inaugurat școala parohială de băieți, fiind urmată în același an de deschiderea și a unei școli parohiale de fete cu ocazia nașterii Marii Ducese Anastasia (1901-1918). În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat proclamând puterea sovietică. Intervenția
Șagani, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318526_a_319855]
-
Basarabia. Mai târziu, în sat s-au stabilit și țărani iobagi ruși fugiți de pe moșiile din Rusia. În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În 1891 a fost deschisă școala parohială. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În noiembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat proclamând puterea sovietică. Țăranii, împreună cu soldații revoluționari, au confiscat terenurile moșierilor și le-
Sărăria, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318545_a_319874]
-
din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). Satul Achmanghit a rămas pe teritoriul Rusiei. În 1890, a fost deschisă o școală parohială. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. La sfârșitul lui noiembrie 1917, țăranii au împărțit pământurile moșierilor locali și pe cele ale țăranilor bogați. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au
Achmanghit, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318544_a_319873]
-
mitralieră grea. s-a născut într-o familie țărănească săracă în Huliaipole, gubernia Ekaterinoslav, în regiunea Novorossia a Imperiului Rus (în zilele noastre Regiunea Zaporoje, Ucraina). El a fost cel mai mic dintre cei cinci copii ai părințior săi. Actele parohiale consemnează că Nestor a fost botezat pe 27 noiembrie (stil vechi) / 8 noiembrie (stil nou) 1888, dar părinții săi i-au înregistrat nașterea în 1889, se pare într-o încercare de amânare a momentului în car urma să fie recrutat
Nestor Mahno () [Corola-website/Science/318799_a_320128]