6,839 matches
-
oralității captive. În general, problema timpului devine din ce în ce mai crucială, la receptare, pentru consumator, dar și pentru distribuitor, care știe că o carte are o speranță de viață din ce în ce mai mică (cîteva săptămîni). Nu este o problemă pentru producător, căruia nu-i pasă de închiderea canalelor; fiindcă dacă fiecare scriitor, care își cizelează stilul ani la rînd, ar avea dinainte imaginea capodoperei sale tipărite înecate printre alte 20 000 de titluri anuale de literatură generală, și măturată din librării după cîteva zile (cîteva
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
imitație. Consecința este o defazare între instituția de control și invenția care trebuie controlată. Puterile, surprinse, au fost luate pe nepregătite. Cine reglementa manuscrisul? Biserica. Tot ea va avea în grijă tipăriturile. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i pasează plodul Statului. Cam tîrziu însă. Cine reglementa tipăriturile? Statul însuși. Va prelua deci conducerea audiovizualului. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i plasează plodul pieței libere. Cam tîrziu însă. La început, puterea e calmă. Îl întîmpină chiar pe noul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în lumina noilor circumstanțe, a cunoștințelor și valorilor aflate în competiție. La fel ca și conservatorii, și comunitariștii sunt interesați de instituții bine acordate nevoilor reale; și unii și alții preferă auto-reglementările mai mult decât comanda și controlul; ambilor le pasă de vitalitatea instituțiilor și asociațiilor non-guvernamentale. Comunitariștii sunt chiar mai conservatori prin aceea că ei consideră că guvernământul poate și trebuie să fie parte integrală a comunității. Nu trebuie să fie nici deasupra acesteia și nici să i se opună
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
9,4 %; * altruismul 3,0 %. În aceeași cercetare, valul 1999, 74,3% din populația din rural consideră că creșterea respectului pentru autoritate este o schimbare bună, 4,4% că e o schimbare negativă și 8,6% optează pentru "Nu-mi pasă". Din această ultimă întrebare reiese mult mai bine propensiunea românilor pentru obediență, ceea ce indică tradiționalismul atitudinal al populației rurale (vezi graficele 3.1 și 3.2) Tendința spre planificare este surprinsă printr-un singur item în baza EVS 1999 (cel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
internaționale, fără să-l jignești? Studentul, beneficiar al privilegiului de a Învăța, se cuvine să Înțeleagă singur! Capitolul 2 BA-UL CUNOAȘTERII COLABORATIVE Ba is our world, where we live through our self-consciousness. Kitaro Nishida De spațiul fizic puțin Îmi pasă. Ceea ce mă interesează este spațiul În calitate de câmp. Câmpul este un spațiu deschis prin prezența a ceva, prin participarea mea. Nu e doar spațiu, nici doar obiect. Câmpul este un spațiu-timp. El se apropie de conceptul de spațiu intermediar (ma, În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
care le posedă numele divine din Vechiul Testament. În ordinea importanței, acestea ar fi: divinitate unică, iubitoare, iertătoare, ocrotitoare, transcendență, dar prezenta și apropiată, vrednica de încredere, care a creat toate și care este modelul suprem: șho pater,ț ex ho¤ pasă patrià en ouranožs kaì epì gQÎs onomázetai, „sTatal,ț de la care își ia numele orice paternitate în cer și pe pamant” (Ef 3,15). La acestea se mai adaugă implicarea Tatălui în mântuirea omului, dându-l pe însuși Fiul său
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
La nivel organizațional, cunoașterea poate Îmbrăca mai multe forme, În funcție de nivelul de progres la care se situează entitatea respectivă la un moment dat (tabelul 5). Tabelul 5 Evoluția stării de cunoaștere În cadrul unei organizații Astfel, avem În vedere nivelul „Îmi pasă” - acest nivel este reprezentat prin spiritul de autocreativitate existent Într-o companie. Este singurul nivel care nu poate fi modelat de metodologia Managementului Cunoașterii. Acest nivel explică de ce colective foarte motivate, creative și energice, lucrează pentru bunăstarea organizațiilor din care
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Eysenck Personality Inventory) poate fi pus în relație cu performanța academică. Astfel, introversiunea și instabilitatea emoțională corelează foarte puțin cu performanța, în timp ce extravertiții, mereu în căutare de stimulare, sunt plictisiți de sarcinile școlare, iar indivizilor puternic stabili emoțional nu le pasă prea mult de eșecurile academice, astfel încât să depună efortul necesar corectării lor. 3. De la evaluarea psihometrică la evaluarea potențialului de învățaretc "3. De la evaluarea psihometric\ la evaluarea potențialului de înv\țare" Aceste două sisteme de evaluare, metoda psihometrică (statistică) și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reușitei școlare; nivelul de aspirații și de expectanțe în raport cu sine; interesul privind formarea sa profesională viitoare; criteriile pe care le folosește în aprecierea rezultatelor sale școlare. În absența acestui feed-back informațional, responsabilitatea producerii și amplificării eșecului școlar va fi mereu pasată de la profesor la elev, ca o minge de volei care, neputând să rămână suspendată deasupra plasei, va cădea, până la urmă, de o parte sau alta a terenului de joc. De asemenea, măsurile psiho-pedagogice recuperatorii preconizate de către școală vor avea un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
gândirea creativă, afirmând că persoanele care au tendința de a adopta părerile sau credințele unei grupări ce sunt contrare celor proprii vor fi motivate mai degrabă de rațiuni ale creației extrinsece sau legate de ego decât persoanele cărora nu le pasă de concordanța cu o grupare. Pe parcursul mai multor studii, Crutchfield a descoperit că persoanele înclinate să cedeze în fața presiunii conformismului prezintă niveluri de creativitate mai scăzute decât cele nonconformiste. Rolurile jucate de motivația intrinsecă și cea extrinsecă Identificarea celor două
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
altele. Așa că, dacă le-o ceri, îți răspund, de parcă ți-ar face un hatâr: „Da, bine, găsesc eu ceva”. Dar sunt alții, ca mine, cărora le place să facă acea treabă. E amuzant să găsești o idee și puțin îți pasă dacă nimeni nu o acceptă. E, pur și simplu, amuzant să-ți vină în minte ceva ciudat, ce nu s-a mai văzut (Csikszentmihalyi, 1996, p. 48). În cele din urmă se concentrează asupra importanței pe care o are reproducerea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Înșelăm pe alții” - viclenia noastră va stimula viclenia altora. * „Lucrurile nu trec drept ceea ce sînt, ci drept ceea ce par.” (B. Gracian) Un punct de vedere asemănător exprimă și Johan Oxenstiern: „Lumea e atît ocupată cu aparența, Încît prea puțin Îi pasă de realitate”. Iar Machiavelli Încearcă să fie ceva mai concret: „Fiecare vede ceea ce pari; puțini simt cine ești, și acei puțini nu Îndrăznesc să se opună părerii celor mulți”. * „Dacă o privighetoare Își pierde penele cozii, poate spune: Îmi rămîne
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un alt fel” va reprezenta pentru cineva o Încurajare de a face la rîndu-i Într-un alt fel...și tot așa mai departe. * „Ceea ce-l deosebește pe Napoleon de un sacagiu nu este observat decît de societate; naturii puțin Îi pasă de așa ceva.” (H.de Balzac) „Natura” nu face, Într-adevăr, judecăți de valoare, ea sădește doar potențialități - societatea fixînd criteriile valorice, impune implicit ierarhizările și, o dată cu ele, vanitatea competiției. * „Adevărul e În vin.” (Plinius) Pentru că - spune Teognis - „Vinul dă pe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
una dintre cele mai detestabile forme ale lașității. În schimb, situația inversă este specifică demnității: „Elogiul celor absenți se face fără lingușire” (Jean Baptiste-Louis Gresset). Nu trebuie uitat că cei care batjocoresc o fac pe măsura caracterului lor: „Ce-ți pasă că În fond cutare-ți frămîntă o caricatură din tina În care el e plămădit?” (N. Iorga). * „SÎnt trei morale: morala vieții, o, cît de grea! Morala predicii, o, cît de ușoară! și morala științei, care cercetează pe cea dintîi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
complicitate.” (Octavian Paler) Acest tăvălug al dezonoarei proprii este plastic surprins și În proverbul: „Cine cade În noroi, cu cît se zbate, cu atît se afundă mai mult”. * „Lumea e atît de tare ocupată cu aparența, Încît prea puțin Îi pasă de realitate.” (Johan Oxenstiern) Există și o altă explicație pentru tendința noastră de a ignora, uneori, realitatea: „Viața reală Își pierde de atîtea ori fericirea, Încît din cînd În cînd te simți Îndemnat s-o mai Împrospătezi prin lustrul ficțiunii
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
astăzi destul de mulți discipoli - îi permite să facă o distincție clară între Socrate și Platon. Are dreptate atunci când separă net ființa filosofului confecționată ca ficțiune pentru dialogurile sale de realitatea istorică a lui Silene cu cucuta. Pe cât de puțin îi pasă de Platon, pe atât de mult exaltă eroismul lui Socrate: curajos, hotărât, virtuos, dispunând de o imensă putere de convingere, cinstit, drept, eroul Agorei care-i îndeamnă pe toți oamenii la autocunoaștere nu putea decât să-l seducă pe solitarul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și a acțiunii epicuriene. Scutiți de dureri, preafericiți, impasibili, autosuficienți, autonomi, indiferenți față de tot ce nu-s ei, lipsiți de pasiuni, ei îi îndeamnă cu atât mai mult pe oameni să se ocupe de ei cu cât nici nu le pasă de viitorul și de destinul lor. Asemenea concepții fac imposibilă o religie. Mai rău, ele ruinează credințele grecești ale momentului care, bazate pe frica muritorilor de aceste forțe nemuritoare și capabile de răutate, făceau posibilă existența unui cler sau a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se distinge pasarea responsabilității către alt actor, evitând astfel costurile presupuse de contrabalansare. Variabilele geografice - dacă agresorul și statele amenințate au graniță comună, respectiv sunt despărțiți de ape - sugerează că statele vor alege să contrabalanseze în primul caz și să paseze responsabilitatea în al doilea. Cuplând cele două seturi (structură și geografie), Mearsheimer concluzionează că, în cazul sistemelor multipolare echilibrate, cu precădere când statul amenințat este protejat de întinderi de apă, strategia cea mai avantajoasă ar fi pasarea responsabilității. Pe de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Orientării conducerii tranzacționale spre susținerea motivației și moralului membrilor echipei, liderul transformațional îi aduce în plus, efectul de catalizare a intereselor imediate ale acestora, inspirând acțiunea, stimulându-i intelectual, captându-le respectul și considerația. Ca efect, membrilor echipelor transformaționale le pasă unii de ceilalți, se stimulează reciproc din punct de vedere intelectual, se inspiră unul pe celălalt și se identifică cu scopurile echipei. Conducerea transformațională induce și sporește angajamentul membrilor echipei, implicarea activă a acestora în atingerea obiectivelor, loialitatea lor față de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
chiriaș, dar nu și statusul, educația, clasa, regiunea), condițiile economice percepute (unde contează evaluarea evoluției economiei la nivel național, dar nu și la nivel personal sau regional), interesul pentru politică (unde votează într-o măsură mai mare cei cărora le pasă cine va fi câștigătorul alegerilor, iar cei care au urmărit panourile publicitare percep o diferență între principalele partide), eficacitatea politică (în care votează într-o măsură mai mare cei care au urmărit la televizor alegerile; se consideră mai informați; consideră
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
câștigătorul alegerilor, iar cei care au urmărit panourile publicitare percep o diferență între principalele partide), eficacitatea politică (în care votează într-o măsură mai mare cei care au urmărit la televizor alegerile; se consideră mai informați; consideră că parlamentarilor le pasă de ceea ce gândesc oameni similari subiectului; consideră că pot spune multe relativ la guvernare dar nu și acordul cu afirmațiile potrivit cărora politica este prea complicată, ar fi la fel de bun ca prim-ministru ca și majoritatea cetățenilor). Tot cu privire la condiționările de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
însoțită și de o reorientare a opțiunilor de vot (Lewis-Beck, Paldam, 2000). Variabilele atitudinal-axiologice legate de politică precum interesul, identificarea partizană, intensitatea identificării, eficacitatea sunt, de asemenea, relaționate cu votul. Astfel, votează într-o măsură mai mare cei cărora le pasă cine va fi câștigătorul alegerilor, cei care percep o diferență între principalele partide, cei care au urmărit panourile publicitare, emisiunile TV despre alegeri, cei care se consideră mai informați, cei care consideră că parlamentarilor le pasă de ceea ce gândesc oameni
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mare cei cărora le pasă cine va fi câștigătorul alegerilor, cei care percep o diferență între principalele partide, cei care au urmărit panourile publicitare, emisiunile TV despre alegeri, cei care se consideră mai informați, cei care consideră că parlamentarilor le pasă de ceea ce gândesc oameni similari subiectului, cei care consideră că pot spune multe în ceea ce privește guvernarea (Bannon, 2003; Pattie, Johnston, 1998). Conform altor studii, de această dată mai apropiate de sfera psihologică, se consideră că unii indivizi votează deoarece se așteaptă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fi În nici un caz stăpânul dispărut dintre cei vii: „De ce nu le mai era stăpân? «Era mortă, le-am explicat eu. «De aceea au fost năuciți și Înspăimântați când l-au văzut. Ă «Imposibilă, Începu unul dintre cei În vârstă, pasându-și pipa unui vecin care Îl Întrerupse: Evident că nu era stăpânul lor mort. Era un semn trimis de un vrăjitor. Continuă. Ă” Tulburată de siguranța auditorilor ei, Laura Bohannan Își continuă totuși povestea și istorisește cum i se adresează
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
putut abține să nu-mi imaginez ce urma să scrie În ziua aceea stăpânul meu În Jurnalul lui. Singura plăcere a acestui estet era de a-i păcăli pe oameni născocind o poveste oarecare. Fără să dea impresia că Îi pasă cât negru sub unghie de efectul produs În sufletul stăpânului meu de povestea cu Andrea del Satro, continuă mândru: - Astfel, când Înșir bazaconii, oamenii le iau câteodată În serios și asta intensifică la culme sensul frumuseții comicului. Pasionant! Altădată, i-
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]