10,871 matches
-
a executa flexia și extensia la nivelul celei de-a doua falange, apoi la nivelul celei de-a treia falange, cu menținerea falangelor proximale fie în flexie, fie în extensie; se trece apoi la flexia și extensia fiecărui deget. Abducția pasivă a degetelor υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit pe masă, palma în pronație, degetele lipite. ω KT este plasat în față, P policele și indexul la nivelul ultimelor falange, CP pe antebraț. Acțiunea: depărtarea indexului și medianului cu ajutorul policelui și indexului
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în pronație, degetele lipite. ω KT este plasat în față, P policele și indexul la nivelul ultimelor falange, CP pe antebraț. Acțiunea: depărtarea indexului și medianului cu ajutorul policelui și indexului KT. Fig. IX.45 Φ INDICAȚII METODICE: se efectuează abducția pasivă a degetelor, trecând treptat la median și inelar, apoi la inelar și auricular. Adducția pasivă a degetelor υ Pacientul: așezat, antebrațul în pronație, palma pe masă, degetele în abducție. ω KT este plasat în față, P degete în abducție plasate
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
nivelul ultimelor falange, CP pe antebraț. Acțiunea: depărtarea indexului și medianului cu ajutorul policelui și indexului KT. Fig. IX.45 Φ INDICAȚII METODICE: se efectuează abducția pasivă a degetelor, trecând treptat la median și inelar, apoi la inelar și auricular. Adducția pasivă a degetelor υ Pacientul: așezat, antebrațul în pronație, palma pe masă, degetele în abducție. ω KT este plasat în față, P degete în abducție plasate la nivelul primelor falange ale degetelor pacientului. Acțiunea: adducția degetelor. Fig. IX.46 Φ INDICAȚII
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
celelalte degete. Valoarea deosebită a policelui este pusă în evidență prin opozabilitatea sa, ceea ce asigură 60% din valoarea funcțională a mâinii. Policele poate efectua mișcări de flexie și extensie, abducție palmară și radială, adducție palmară și radială, opozabilitate, circumducție. Mobilizarea pasivă a policelui υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit pe masă în supinație. ω KT este plasat în față, P cu policele, indexul și medianul cuprinde policele pacientului la nivelul primei falange, CP pe antebraț. Acțiunea: se excută mișcări de flexie, extensie
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
poziție a policelui; se recomandă pacientului să încerce să imite (atât cât poate) mișcările pe care le execută KT; după un număr de repetări se execută abducția și adducția în plan sagital pe palmă, cât și în plan frontal. Flexia pasivă a policelui υ Pacientul: așezat, antebrațul în supinație sprijinit pe masă, policele lipit de index, degetele 2-5 în contact cu masa. ω KT este plasat în față, P cu degetele pe fața palmară a policelui la nivelul metacarpianului 1, falanga
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
INDICAȚII METODICE: mâna pacientului trebuie să fie bine stabilizată, pentru a localiza mișcarea la nivelul articulației solicitate; modificând priza, se poate localiza flexia la nivelul falangelor 1 și 2. În aceste condiții, CP trebuie să blocheze mișcarea primului metacarpian. Extensia pasivă a policelui υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit în poziție neutră, mâna cu marginea cubitată pe masă. ω KT este plasat în față, P cu vârful degetelor 1-4 cuprinde ultima falangă a policelui, CP cuprinde pumnul. Acțiunea: extensia policelui. Fig. IX
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit în poziție neutră, mâna cu marginea cubitată pe masă. ω KT este plasat în față, P cu vârful degetelor 1-4 cuprinde ultima falangă a policelui, CP cuprinde pumnul. Acțiunea: extensia policelui. Fig. IX.49 Abducția pasivă a policelui υ Pacientul: așezat, antebrațul în pronație, palma pe masă, policele lipit de degetul 2. ω KT este plasat în față, P pe fața externă a policelui, CP pe treimea distală a antebrațului. Acțiunea: deschiderea prin alunecarea spre înainte
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
realiza abducția radială. υ Pacientul: așezat, antebrațul în supinație, palma sprijinită pe masă. ω KT este plasat în față, P pe fața laterală a policelui, CP pe treimea distală a antebrațului. Acțiunea: abducția palmară a policelui. Fig. IX.51 Adducția pasivă a policelui υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit pe masă în supinație, policele în abducție radială. ω KT este plasat în față, P pe fața laterală a policelui cu degetele 2-5, CP pe palmă. Acțiunea: adducția policelui. Fig. IX.52 a
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
este plasat în față, P pe fața laterală a policelui, CP pe fața palmară a mâinii. Acțiunea: adducția policelui. Φ INDICAȚII METODICE: la început priza se aplică pe primul metacarpian și prima falangă, apoi se cuprinde policele în totalitate. Opozabilitatea pasivă a degetelor υ Pacientul: așezat, antebrațul sprijinit în supinație, palma cu degetele în abducție. ω KT este plasat în față: priza pe police cu degetele 1-4, CP pe index cu degetele 1-4. Acțiunea: apropierea policelui de index. Fig. IX.53
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
plasat în față: priza pe police cu degetele 1-4, CP pe index cu degetele 1-4. Acțiunea: apropierea policelui de index. Fig. IX.53 Motricitatea membrului superior. Modalități de educare și reeducare a prehensiunii Tendința autorilor de a lărgi sfera mobilizărilor pasive și de a cuprinde acțiunile prin intermediul cărora se ajunge la nivelul abilităților manuale este motivată de teama de a nu lăsa o problemă atât de importantă doar la prima treaptă a recuperării acestui segment atât de important în viața unei
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de importantă doar la prima treaptă a recuperării acestui segment atât de important în viața unei ființe umane. Acest prag poate fi depășit în condițiile în care sunt prezentate unele aspecte mai importante ale reeducării prehensiunii. Prezentarea modalităților de mobilizare pasivă și de angrenare în mișcarea activă la nivelul de forță 1 și 2 constituie temelia pe care se „clădesc” treptat abilitățile manuale, atât de mult implicate în viața și activitatea omului. Mișcările membrului superior sunt puse în valoare prin modalitățile
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și materialelor. Posibilitatea omului de a folosi mâna este concretizată prin prehensiune, care asigură apucarea și manevrarea, după necesități, a obiectelor și materialelor cu care vine în contact. În aceste condiții, pacientul poate acționa activ cu mâna validă, determinând mobilizarea pasivă a segmentului afectat. În acest context, pacientul acționează pentru formarea imaginii corticale prin asocierea mișcării active cu cea pasivă în vederea educării prehensiunii. Prehensiunea este condiționată de o serie de elemente prin care se poate realiza apucarea și eliberarea obiectului: - existența
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a obiectelor și materialelor cu care vine în contact. În aceste condiții, pacientul poate acționa activ cu mâna validă, determinând mobilizarea pasivă a segmentului afectat. În acest context, pacientul acționează pentru formarea imaginii corticale prin asocierea mișcării active cu cea pasivă în vederea educării prehensiunii. Prehensiunea este condiționată de o serie de elemente prin care se poate realiza apucarea și eliberarea obiectului: - existența a două brațe de pârghie sub formă de pensă cu care se apucă obiectul; - un sistem articulat care să
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
boala Dupuytren realizează o flexie ireductibilă a degetelor. Se datorează unor cicatrice retractile palmare, interesând aproape totdeauna degetele 2, 4 și 5, niciodată policele, având ca etiologie leziuni sau infecții ale tendoanelor. În această boală degetele nu pot fi întinse pasiv, indiferent de poziția antebrațului. Mâna traumatică Urmarea unui traumatism în plan frontal poate conduce la mâna „în baionetă”, în care mâna este plasată în lateral față de radius. Capitolul Xtc "Capitolul X" Educarea și reeducarea autonomiei de deplasaretc "Educarea și reeducarea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
referință particularitățile mersului normal, în cele ce urmează vom prezenta diversele modalități de exprimare a mersului patologic, precum și tehnicile sau metodele de reeducare a restantului funcțional, pierdut prin boală sau accident, folosind mijloacele pe care le pune la dispoziție kinetoterapia pasivă. Modificările mersului în afecțiunile membrului inferiortc "Modificările mersului în afecțiunile membrului inferior" Mersul este posibil și în condițiile instalării unor deficiențe musculare. În aceste situații, biomecanica mersului poate fi modificată fie segmentar, fie în totalitate, apelând la restantul funcțional muscular
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a activității kinetoterapeut ice, pentru a avea cunoștință din timp de succesele sau insuccesele mijloacelor și metodelor terapeutice la care s-a apelat. Etapele educării sau reeducării mersului în viziunea kinetoterapiei pasivetc " Etapele educării sau reeducării mersului în viziunea kinetoterapiei pasive" O bună organizare și conducere a procesului de recuperare impune ca perioada cât pacientul este supus terapiei prin mișcare să fie sistematizată și ordonată în concordanță cu reguli precis stabilite. În acest context, etapizarea reprezintă o cale de urmărire și
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
bază 2. Etapa de educare a echilibrului în poziții joase 3. Etapa de dezvoltare a echilibrului în ortostatism 4. Etapa de deplasare susținută și asistată 5. Etapa autonomiei de deplasare. În prezentare vom aborda primele trei etape în care kinetoterapia pasivă joacă un rol important. Trebuie făcută precizarea că mijloacele de tratament prezentate în continuare pot fi utilizate atât pentru educarea, cât și pentru reeducarea mersului. În toate cazurile se va ține cont de: - modul în care pacientul recepționează și înțelege
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
transmiterea comenzilor. a) Prizele și contraprizele pot fi utilizate pentru a realiza: dirijarea și orientarea mișcării; întinderi la nivel muscular și articular; tracțiuni și compresiuni; echilibrări și dezechilibrări. Aplicarea prizelor și contraprizelor cu scopul de a susține și dirija mișcarea pasivă impune cunoașterea și respectarea următoarelor cerințe: • amplitudinea mobilizării programate să fie moderată, pentru a nu depăși limitele disponibile la momentul respectiv; • modul de aplicare a prizei să fie în consens cu mișcarea ce s-a propus a fi în mod
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
impune cunoașterea și respectarea următoarelor cerințe: • amplitudinea mobilizării programate să fie moderată, pentru a nu depăși limitele disponibile la momentul respectiv; • modul de aplicare a prizei să fie în consens cu mișcarea ce s-a propus a fi în mod pasiv reeditată, având ca punct de referință direcția de deplasare; • creșterea vitezei de execuție a mobilizărilor conduce la efecte diferențiate: - la mobilizările aplicate lent se obțin reacții cu caracter tonic; - la mobilizările aplicate rapid reacțiile vor avea o participare fazică. b
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
contraindicații Practic, metodologia recuperării mersului trebuie înscrisă pe o traiectorie ce pornește, se știe, de la perioada de imobilizare la pat, care poate dura zile sau chiar mai multe luni. Această perioadă de alitaj prelungit, dacă nu beneficiază de aportul kinetoterapiei pasive, se soldează cu urmări catastrofale pentru structurile capsulo-ligamentare, care, lipsite de mișcare, sunt supuse unor procese degenerative retractile, care limitează sever amplitudinea de mișcare a segmentelor aparținând articulațiilor respective (Piera și Grossiord, 1991). Pe lângă retracțiile capsulo-ligamentare pe care le realizează
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în cazurile mai vechi, cu șanse reduse de recuperare. Contraindicațiile sunt de ordin general și privesc în primul rând integritatea membrelor inferioare, inclusiv a bazinului. O a doua contraindicație majoră o reprezintă eventualele boli asociate, care ar contraindica prestațiile kinetoterapiei pasive, între care afecțiunile cardiace grave sau psihice, precum și tulburările de coagulare a sângelui trebuie puse pe primul plan. În orice situație, programul de recuperare a ortostatismului are ca obiectiv menținerea sau redobândirea în limite funcționale a mobilității articulațiilor coxo-femurale, genunchilor
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
coxo-femurale, genunchilor și tibio-tarsiene, care trebuie să asigure posibilitatea de flexie într-un unghi de 90°. Prima etapă se caracterizează prin exerciții orientate spre redobândirea mobilității articulației coxo-femurale. Realizarea acestui obiectiv impune adoptarea unor posturi facilitatoare, care să permită mobilizarea pasivă și autopasivă a acestor articulații în axele și planurile lor funcționale de mișcare. Fig. X.1 a, b Fig. X.2 Fig. X.3 Pozițiile fundamentale recomandate în această primă etapă de recuperare a mobilității articulare se rezumă la cele
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
anterioare ale măduvei spinării. Obiective: - organizarea spațială a mișcării; - formarea senzației de echilibru în pozițiile joase; - reducerea treptată a suprafeței de sprijin; - dobândirea sau redobândirea schemei corporale și a lateralității; - consolidarea coloanei vertebrale prin însușirea rostogolirilor și a târârilor executate pasiv și pasivo-active; - formarea deprinderii de deplasare în pozițiile joase; - educarea respirației în pozițiile joase. Mijloacele de îndeplinire a acestor obiective sunt axate pe pozițiile fundamentale: așezat; cvadrupedie; pe genunchi (pe ambii genunchi, pe un genunchi). KT are rolul de a
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ce urmează să intre în acțiune (Robănescu, 2001). Pentru a ușura executarea târârii, se apreciază că planul înclinat poate fi de mare ajutor. Fig. X.52 Dacă brațele pot acționa în condiții bune, se recurge la flectarea picioarelor în mod pasiv de către KT. În situații mai dificile, se poate apela la unele susținătoare. Astfel, se poate folosi, cu bune rezultate, un rulou mai înalt, astfel încât trunchiul și coapsele să se afle la un unghi de 90°, brațele așezate pe sol fiind
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
sau tactili. Trebuie făcută precizarea că motricitatea automată sau reflexă se derulează după un scenariu prestabilit, totdeauna același, în timp ce celelalte intervenții sosite din afară sunt modelabile (altfel spus, plastice), putându-și schimba programele în funcție de noile situații survenite (Villeneuve, 1996). Kinetoterapia, pasivă în această etapă de ameliorare a funcțiunilor pe care le însumează echilibrul, se găsește în fața unor obiective pe cât de diversificate, pe atât de anevoios de realizat și niciodată planificate pe termen scurt, dintre care trebuie reținută activarea reflexului de sprijin
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]