10,034 matches
-
turtesc în palme, făcându-se o mică adâncitură cu degetul în mijlocul fiecărui papanaș. Într-o cratiță se pune apă la fiert, apoi se adaugă un papanaș de încercare. Dacă se sfarmă și se risipește în apă, i se mai adaugă pastei pregătite o lingură de făină. Dacă papanașul rămâne întreg, se pun și ceilalți la fiert și focul se dă la mic pentru ca apa să fiarbă în clocote mici, altfel papanașii s-ar sfărâma. După 15 - 20 de minute se încearcă
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
amestecă făina cu sarea și zahărul și cu apă până când se obține un aluat omogen. Se întinde o foaie de aluat, se taie în forme pătrate. Umplutura se obține amestecând brânza cu ouăle și cu zahăr, până se obține o pastă. Se adaugă, după preferință, esență de vanilie sau zeama de la o jumătate de lămâie, dar nu e obligatoriu. Se întinde umplutura pe foaie și apoi se lipesc colțurile presând cu furculița marginile. Se pun la fiert într-o cratiță cu
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
2 ouă * zahăr vanilat (un plic), * praf de copt (un plic), * sare. MOD DE PREPARARE: Mălaiul se opărește cu laptele fiert sau chișleagul. Brânza de vaci se freacă cu 50 grame zahăr și se încorporează ouăle până se obține o pastă omogenă. Se amestecă cu mălaiul opărit, se adaugă 100 grame smântână, 80 grame unt, sare și praf de copt. Se unge tava cu restul untului, se toarnă compoziția în tavă și se coace în cuptor, la început la un foc
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
recomandă pentru piele de la normală la grasă. INGREDIENTE: * 4 lingurițe cu argilă verde, * 5 cm de castravete tăiat bucățele, * 2 lingurițe de drojdie de bere. PREPARARE: Se pun toate ingredientele într-un mixer și se amestecă până se obține o pastă moale. Dacă este prea apoasă, se mai adaugă puțină argilă. APLICARE: Se aplică pe față și se lasă 15-20 de minute. Apoi se spală fața cu apă caldă. Mască pe bază de miere Se recomandă pentru piele matură. INGREDIENTE: * 6
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
doriți să fie creat, după care apăsați click dreapta și selectați new -> alegeți opțiunea dorită. 2. Copierea unui fișier sau director: selectați fișierul sau directorul țintă -> apăsați click dreapta pe el -> selectați opțiunea Copy -> selectați destinația -> click dreapta -> selectați opțiunea Paste. 3. Mutarea unui fișier sau director: selectați fișierul sau directorul țintă -> apăsați click dreapta pe el -> selectați opțiunea Cut -> selectați desținația -> click dreapta -> selectați opțiunea Paste. 4. Ștergerea unui fișier sau director: selectați fișierul sau directorul țintă -> click dreapta pe
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
apăsați click dreapta pe el -> selectați opțiunea Copy -> selectați destinația -> click dreapta -> selectați opțiunea Paste. 3. Mutarea unui fișier sau director: selectați fișierul sau directorul țintă -> apăsați click dreapta pe el -> selectați opțiunea Cut -> selectați desținația -> click dreapta -> selectați opțiunea Paste. 4. Ștergerea unui fișier sau director: selectați fișierul sau directorul țintă -> click dreapta pe el -> selectați opțiunea Delete sau puteți folosi direct tasta Delete. 5. Redenumirea unui fișier/director: selectați fișierul/directorul țintă -> click dreapta pe el -> opțiunea Rename. 6
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
Face schimbarea rapidă între ferestrele deschise ALT, Space, X = Maximalizează fereastra CTRL + Shift + Esc = Task Manager Windows key + Break = System properties Windows key + F = Search Windows key + D = Hide/Display all windows CTRL + C = copy CTRL + X = cut CTRL + V = paste Pe lângă Windows key (tasta cu logo windows), mai există și tasta RIGHT CLICK (în dreapta tastei de windows), tasta care deschide imediat meniul de right click al mouse-ului. [Alt] and [Esc] Tot un fel de ALT+TAB dar nu mai afișează
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
de ilustrator de presă, tehnica litografică a reprezentat cea mai potrivită modalitate de a genera și multiplica imagini. Este maniera care imită desenul în peniță sau pe cea a laviului. Tușurile litografice sunt de trei feluri: solide, sub formă de pastă și lichide. În funcție de tipul de tuș folosit, materialitatea formei figurate poate fi asemănătoare cu cea realizată prin semnul lăsat de o peniță, de o pană sau de o pensulă pe hârtia de șevalet. Din punct de vedere tehnic, este poate
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
celor zincografice, litografice. METODE MANUALE Serigrafie cu șablon Este procedeul cel mai indicat pentru începători. Șablonul este în fapt un model în mărime naturală al unei forme, care servește la limitarea unor porțiuni din suprafață pe care se aplică o pastă colorată. Ca tehnică de sugerare a materialității subiectului figurat, serigrafia cu șablon este în mod categoric inoperantă. Practic identificarea acestuia se poate realiza numai printr o siluetă colorată egal. Desigur, în cazul manevrării în spațiul decupat al șablonului cu un
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
pastelului. Etapele tehnicii: A. Pe suprafața unui geam, se depune cerneala cu ajutorul unui rulou, cât mai uniform. B. Se așterne ușor o hârtie subțire pe această suprafață, apoi se desenează direct pe ea cu un vârf ascuțit, creion, pix cu pastă, care, datorită presării, va provoca preluarea cernelii de pe geam. Rezultatul este un desen inversat, cu texturi similare cărbunelui sau pastelului. 3. Tehnica monoprintului cu culori de apă Tehnica acestei maniere folosește aceleași principii ca ale tehnicii pictării direct pe placă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de la exemplarul cel mai apropiat de martor. Printre categoriile de probleme specifice gravurii în culori este și aceea a realizării unor trepte de opacitate, transparență, fluiditate a tonurilor. Pentru aceste nuanțări, artistul are la dispoziție numeroase substanțe și materiale, precum: paste transparente pentru diluat culoarea, prin dispersia particulelor de pigment, medii aglutinante pentru realizat vigoarea texturii colorate, adaosuri colorate pentru punerea în valoare a imaginii pe hârtiile tonate. O altă problemă este aceea a interacțiunii dintre substanțele chimice folosite. Dacă în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
hârtie a crescut, prin înființarea celor de la Zărnești (1853), Bușteni (1882), Scăeni (1883), Letea (1885), Câmpulung (1888) etc. La început, hârtia era constituită din cârpe de in și de cânepă, macerate, frământate într-o covată pentru a le transforma în pastă, care se turna pe o sită și era apoi uscată la soare. Forma era compusă dintr-un cadru dreptunghiular pe care erau întinse fire paralele de mătase, rafie sau bambus și mai târziu de aramă, consolidate de călușuri, așezate perpendicular
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în filigran. Acest grătar de fire își lăsa amprenta ușoară în coala de hârtie, care, privită în zare, apărea vărgată. Abia în secolul al XIII-lea, la Fabriano, în Italia, piua arhaică a fost înlocuită cu șteampuri. Transformarea cârpelor în pastă avea loc într-o cuvă de lemn sau piatră, cu ajutorul unor maiuri puse în funcțiune de un arbore orizontal cu came, acționat manual sau hidraulic de o roată. Aceasta a fost singura perfecționare adusă procesului de fabricare a hârtiei până la
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de fabricare a hârtiei până la sfârșitul secolului al XVII-lea, când, în Olanda, a fost conceput holendrul, un cilindru făcut dintr-un trunchi de copac prevăzut cu cuțite metalice, care se rotea într-o cadă de lemn unde se forma pasta. Invenția a eliminat faza de macerare a cârpelor, reducând ciclul de fabricare cu aproape două luni. În 1798, francezul Nicolas-Louis Robert, asistent al lui Saint-Léger Didot, proprietarul morii de hârtie de la Essonnes, a brevetat prima mașină de fabricat hârtie, ale
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
lui Saint-Léger Didot, proprietarul morii de hârtie de la Essonnes, a brevetat prima mașină de fabricat hârtie, ale cărei principii de funcționare sunt valabile și astăzi. Materiale de bază Material subiacent (plasat dedesubt) fabricat din substanțe vegetale aduse la forma de pastă și apoi uscate. În compoziția hârtiei intră materialele fibroase sau celulozice și nefibroase sau de umplere. Celuloza, unitatea structurală organică fundamentală a hârtiei, este un polimer care se găsește în stare naturală în plante (lemn, paie, trestie etc.). Cele mai
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
un anumit tip de hârtie este potrivit sau nu destinației sale. Fibre aplatizate Cele mai multe tipuri de hârtie sunt fabricate din fibre de lemn, provenind din arbori ca bradul și pinul. Lemnul tăiat, amestecat cu apă și substanțe chimice, formează o pastă. Ea este uscată și presată pentru a obține hârtia. O bună metodă de a observa fibrele de hârtie este ruperea acesteia și examinarea marginii la microscop. În figura din dreapta putem observa modul în care unele dintre cele mai mari fibre
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în care unele dintre cele mai mari fibre au fost aplatizate în timpul procesului de fabricare a hârtiei. Gros și subțire Putem folosi microscopul pentru a privi tipuri de hârtie obținute în diferite moduri. Hârtia din partea dreaptă a fost obținută din pastă de lemn decojit, amestecată cu substanțe chimice. Fibrele lungi ale acesteia au grosime similară. Ele s-au îmbinat pentru a forma o suprafață netedă. Un lichid cerat, denumit clei, a fost adăugat hârtiei. Acesta face ca suprafața ei să devină
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
pentru a forma o suprafață netedă. Un lichid cerat, denumit clei, a fost adăugat hârtiei. Acesta face ca suprafața ei să devină mai puțin absorbantă, astfel încât cerneala să nu se îmbibe în pori și să nu păteze scrisul. Benzi scurte Pasta pentru hârtia de ziar se obține din trunchiuri de copaci care au fost măcinate cu scoarță cu tot, apoi amestecate cu apă caldă. Dacă privim cu microscopul marginea ruptă a unui ziar, vom observa că fibrele au lungimi și grosimi
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
III.3. CERNEALA PENTRU GRAVURĂ CERNEALA definiție și scurt istoric, componentele cernelii, cerneala pentru gravură, caracteristici ale cernelii Cerneala este o soluție obținută din diferite substanțe colorate, întrebuințată la scris, tipărit, gravat etc. Ea se găsește sub diferite forme: lichidă, pastă, solidă. Cerneala de scris se prepară din pigmenți vegetali, negru de fum, anilină etc. Cerneala de tipar este un amestec de pigmenți, lianți și adaosuri speciale. Pigmenții sunt particule care se dispersează în liant și îi dau culoare. Liantul (bitumuri
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
fum, anilină etc. Cerneala de tipar este un amestec de pigmenți, lianți și adaosuri speciale. Pigmenții sunt particule care se dispersează în liant și îi dau culoare. Liantul (bitumuri, rășini, ulei de in sau minerale etc.) leagă pigmentul într-o pastă omogenă. În compoziția cernelii de tipar mai intră: substanțe antioxidante, pigmenți anorganici albi care evidențiează culoarea pigmentului de bază, sicativi care accelerează procesul de uscare a cernelii pe suprafața tipărită etc. Cerneala de tipar se fabrică în sorturi numeroase, a
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
manuale, trebuie păstrate în condiții bune, ferite de umezeală și factori corodanți acizi și despărțite prin hârtie cerată sau asfaltată, în vederea prezervării luciului suprafeței active. Câteva dintre cele mai folosite substanțe abrazive sunt: hârtia abrazivă, carborundul (siliciu), lâna de oțel, pasta de șlefuit. PERNIȚA DIN PIELE SAU DIN PÂNZĂ DE SAC Pentru gravura în lemn, uneori și la micile gravuri în oțel, gravorul are nevoie de o perniță din piele sau din pânză de sac, umplută cu nisip. Această perniță joacă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
a două suprafețe din același material sau din materiale diferite. - Din fr. adhésif. AGLUTINANT 1. Care unește, lipește, care aglomerează prin alipire, care servește la aglutinare. 2. Substanță vâscoasă preparată din amidon, dextrină, gumă și albumină, care se adaugă în pasta de imprimat pentru a păstra desenul pe țesătură. - Din fr. agglutinant, lat. agglutinans, -ntis. ALCOOL, alcooli, 1. Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de pete și hașuri. Există totuși cazuri rare de obținere a unei imagini credibile, sub aspect plastic, numai prin jocul petelor de tinta, așa cum a procedat Goya în ciclul de gravuri „Los dezastres de la guerra” (1863). ARACET Acetat de polivinil, pastă fluidă, folosită ca adeziv. Acest tip de adeziv este folosit în mod special în genul de gravură denumit cologravură pentru a fixa diferitele materiale pe suportul de carton. ASFALT, asfalturi (asfalt de Siria) Rocă sedimentară, brună-neagră, formată prin bituminizarea unor
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
tropicală și subtropicală, cu flori gălbui sau roșietice și cu fructele capsule, care conțin numeroase semințe acoperite cu peri pufoși (Gossypium). 2. Fibră textilă obținută prin egrenare de pe semințele bumbacului. CALC, calcuri 1. Hârtie translucidă obținută prin măcinarea fină a pastei de hârtie, folosită la executarea desenelor în tuș, pentru a fi apoi copiate pe hârtie heliografică (ozalid). 2. Copia pe hârtie de calc a unui desen; decalc.- Din fr. calque. CAMAIEU Gravură pe lemn lucrată în tonurile apropiate ale aceleiași
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
folosită în industrie. ◊ Gumă arabică. 2. (Pop.) Șiret elastic sau fâșie elastică fabricate din gumă (1); elastic. 3. Mic obiect de cauciuc folosit la ștergerea urmelor de creion sau de cerneală de pe hârtie; radieră. 4. (În sintagma) Gumă de mestecat = pastă de mestecat, aromatizată, obținută din gumă (1). HELIOGRAFIE Procedeu de tipar adânc pentru reproducerea și multiplicarea originalelor în semi to nuri, clișee preparate fotochimic. În 1813, francezul Nicéphore Nièpce (1765-1833) a pus la punct heliografia, primul procedeu de tipar calcografic
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]