8,290 matches
-
toate acțiunile noastre. Încă mai mult, ne supunem noi înșine nebuniei acestei sclave! Dar nu insist, pentru că este evident pentru toți” . Cincisprezece ani mai târziu, după ce devenise deja un predicator faimos la Antiohia, Ioan Hrisostom afirma: „Slava deșartă este o patimă îngrozitoare și cu multe capete. Din cauza ei, unii îndrăgesc autoritatea, alții bogățiile, alții puterea. Ea ajunge să se infiltreze până și în pomană, post, rugăciuni, învățătură; numeroase sunt capetele acestei bestii feroce! Faptul că primii mai sus-menționați încearcă să caute
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
să ne pregătim lupta? Împotriva celor care își trag deșertăciunea din bogății sau îmbrăcăminte? Din porunci, învățătură sau artă? Din corp, din frumusețe, din aspectul exterior? Din cruzime sau din filantropie și pomană? Din răutate, moarte, sau după-moarte? Pentru că această patimă, după cum am mai spus, posedă o serie de tentacule, prelungindu-se dincolo de viața noastră” . Aversiunea lui Ioan Gură de Aur împotriva slavei deșarte pare să se fi manifestat încă cu mai multă putere în timpul anilor de episcopat. Nectaire, predecesorul său
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
aur!” Mai departe vom sublinia că după ce am văzut locul central ocupat de slava deșartă, este bine să cercetăm explicațiile acestui fapt. Se pare că Ioan Gură de Aur s-a arătat întotdeauna sensibil la influența funestă jucată de această patimă în relațiile umane: „nimic nu se opune atât de mult milosteniei fraterne decât orgoliul” . Căutarea slavei deșarte ne ridică împotriva aproapelui nostru , provoacă ruperea prieteniilor și ne închide inima în fața nenorocirilor săracilor lângă care trăim ș pe care-i privim
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Pentru că este dificil să scăpăm de slava deșartă manifestată în milostenie, unii își spuneau că trebuie să încetăm să-i ajutăm pe nevoiași! Dar Sfântul Ioan dezvăluie cu finețe motivul subadiacent al acestei decizii: pretindeți că vă depărtați de această patimă, dar oare nu este din frica de a pierde fața care vă însuflețește? Ce rușine pentru voi, dacă ați fi surprinși vorbind cu săracii! Așadar, „Dacă ești ales (în preoție) ... arată peste tot noblețea sentimentelor tale”, pentru că slava deșartă nu
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
din vanitate cu sufletul aproapelui și vă găsiți plăcerea personală în moartea celorlalți” . În “Tratatul despre preoție”, observă că slava deșartă este cel mai grav obstacol pe care un preot îl poate întâlni și enumeră totodată „monștrii” care acompaniază această patimă: „Le cunoști numele: mânie, descurajare, râvnă, dispute, calomnii, minciuni, decepții, ipocrizii, comploturi, dușmănie negândită... adulări servile, complezențe interesate, dispreț pentru săraci, josnicii față de bogați” Despre slava deșartă în viața necreștinilor și „Cum creștinismul își reclamă dreptatea în dogmă și într-
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
lumii o viață dreaptă...” Vom afirma că într-o operă în care milostenia față de aproape ocupă un rol principal, frecventa denunțare a slavei deșarte ca obstacol în relațiile fraterne constituie un argument greu pentru a demonstra importanța pe care această patimă o are la Sfântul Ioan Hrisostom. „Totodată, să recunoaștem că a condamna slava deșartă din acest punct de vedere, nu este deloc original: oamenii spirituali ai tuturor timpurilor (împreună cu cei de bun simț) sunt de acord să vadă în dorința
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Lumina a venit în lume: au căutat-o? Au lucrat? Au trudit ca să o găsească? Lumina în persoană a venit la ei, și nici așa nu s-au grăbit... Arătați-mi pe unul care să se fi debarasat de toate patimile, liber de orice defect și care să fi rămas printre greci: nu veți găsi nici unul!” Gândindu-ne la „Biruința care este câștigul nu a celora care vorbesc, ci acelora care făptuiesc”, ne vom întreba: ce anume să credem de această
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
lui Ioan Hrisostom să nu trateze un subiect în ansamblul lui” . Remarca este bine gândită și ne invită să ne lărgim analiza consultând și alte texte care nu dezbat numai slava deșartă, ci și subliniază tensiunea care există între această patimă și slava autentică. Am vorbit mai sus despre aceste pasaje numeroase; iată traducerea unuia dintre aceste texte: „Ce rău mai mare decât dragostea pentru locurile de cinste! A dat naștere unor erezii, a consolidat sacrilegiul necredincioșilor. Dumnezeu a dorit ca
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
slavă. Nu este cu putință, absolut deloc cu putință, ca cel căruia îi place slava să ducă o viață de răstignire, la fel cum nu există persoană care să aibă mulțimea la picioare și să calce în picioare majoritatea acestor patimi. Cel care s-a ridicat deasupra acestei slave, va scăpa și de invidie, de dragostea de bogății, și de toate aceste boli vătămătoare. Dar tu mă întrebi, cum să scapi? Ce-ar fi dacă ne-am îndrepta privirea asupra altei
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
de modul în care omul poate să ajungă să fie conform naturii sale, vocației lui ființiale, lucru posibil prin „permanenta comunicare și simbioză a omului cu Dumnezeu”, deoarece numai prin comuniune cu Dumnezeu se poate înstrăina omul de multiplele lui patimi, precum și de tendințele ce îi denaturează realitatea profundă existențială. „Se poate spune că această comunicare interpersonală a omului cu Dumnezeu-Omul are o funcție antropologic-catartică” . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
și îndemnurile sale: conlucrarea cu harul divin, apropierea de Dumnezeu, contemplație, nepătimire... Punctul central la el este Fc 1, 26, omul este„chipul lui Dumnezeu”, și Fc 3, 21,„hainele de piele”. Primul trimite la theosis, iar al doilea la patimi. Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu nu este doar răscumpărare, ci este și împlinire a creației. Deci, dacă omul/Adam nu ar fi căzut, cu siguranță că omul avea nevoie de intervenție divină pentru a-și desăvârși chipul primit prin creație. Teologia
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
Bisericii și ținerea exteriaoră, formalistă a tipurilor vieții religioase. În acest sens Sfântul Maxim va nota: „Cel care mai întâi nu s-a întors spre sine și nu s-a unit cu sine, prin lupta de scăpare a lui de patimile contrare firii (παρά φύση πάθη), nu urmează să abordeze cauza lui creatoare, adică pe Dumnezeu și să se unească cu Acesta pentru dobândirea bunurilor harismatice, suprafirești” . În cele de mai multe ori, majoritatea creștinilor tind în cadrul vieții duhovnicești să accentueze
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
suprafirești” . În cele de mai multe ori, majoritatea creștinilor tind în cadrul vieții duhovnicești să accentueze exclusiv ținerea tipurilor religioase și urmărirea excentrică a „darurilor supranaturale ale harului” de la Dumnezeu, fără un efort personal conștient paralel de curățire a noastră de patimile variate, ce se cuibăresc înăuntrul nostru. O astfel de poziționare a creștinilor denotă scindări interioare și conflicte psihice, ce întrețin, după ce „sunt respinse”, uitarea și ignoranța sinelui său. Într-un asemenea situație creștinul urmărește unilateral și „în exclusivitate” menținerea tipurilor
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
organism modelator-etic, ci „trupul mântuitor”, „comuniunea îndumnezeirii”. Fiind persoană eclezială, omul Ortodoxiei subzistă numai în relație cu Dumnezeu, Izvorul vieții.” Lucrarea aceasta ne ajută să cunoaștem adevărul că în decursul vieții Sale pământești, Fiul lui Dumnezeu curăță umanitatea de toate patimile egoiste, de toată umbra păcatului, întărind-o în săvârșirea binelui. Prin Domnul nostru Iisus Hristos se eliberează toate părțile, toate componentele firii: trupul, sufletul, sensibilitatea, mintea, voința etc., căci pe toate acestea le-a avut și El, și prin toate
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
pe Dumnezeu. Omenirea nu mai este înrobită și constrânsă de păcat, faptele nu se mai prezintă ca manifestări inevitabile ale acestuia, căci prin Fiul lui Dumnezeu ea este eliberată și restabilită în modul autentic de viață: „Căci dăruind firii prin patimi nepătimirea, prin osteneli odihna și prin moarte viața veșnică, a restabilit-o iarăși, înnoind prin privațiunile Sale trupești deprinderile firii și dăruindu-i acesteia prin întruparea Sa harul mai presus de fire, adică îndumnezeirea. Făcutu-s-a deci Dumnezeu om
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
pe Mine Însumi, ca și ei să fie sfințiți întru adevăr” (Ioan 17, 19). Sfinții Părinți ai Bisericii ne descoperă și ne demonstrază nouă, fiind ca o concluzie fundamentală, că scopul ultim și ținta finală a jertfei Mântuitorului - prin asumarea patimilor și a morții pe cruce, și prin realizarea jertfei euharistice este acela al dobândirii libertății și al eliberării noastre, care, după Sfântul Grigorie de Nyssa, are trei aspecte și anume: „Primul aspect al eliberării este înlăturarea divizării între trup și
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
putea să le facă să repete mereu această ieșire după ce au ajuns din nou în ea ... Așadar, în vremurile de astăzi, când suferințe și necazuri foarte multe și foarte variate cum ar fi neajunsurile și sărăcia, bolile și singurătatea, nedreptatea, patimile și violența și multe altele încearcă să cuprindă sub aripa lor nefastă cât mai mulți semeni, este foarte necesară o revenire și o reorientare sinceră a existenței noastre către Dumnezeu. Singur aflându-se, omul nu poate să depășească zidul deznădejdilor
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
cununilor, și că după trecerea acestei vieți nu mai folosește la nimic pocăința. Să aveți dragoste între voi, să fiți smeriți, buni, ascultători și lesne iertători unii altora. Siliti-vă din toate puterile să păziți pacea dintre voi, iar deasupra patimilor și gândurilor celor spurcate să ne întrarmăm cu postul, cu privegherea, și, mai mult decat toate, cu aducerea aminte de moarte, gătindu-ne în tot ceasul de ieșirea din viață aceasta și spre întâmpinarea Domnului Iisus Hristos... " Dinaintea altarului bisericii
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
cu drumul traversând tunelul iluzoriu, vom trece lunatici ca regi ai luminii îmbrăcați în straie de gală. Prin cercul închis cu aceste cuvinte înscrise pe frunze, toamna își botează diminețile cu brume. De acum ne vom întâlni cu dragostea și patima ei în melancoliile aghezmuite cu vin. Referință Bibliografică: Nici oamenii, nici copacii / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NICI OAMENII, NICI COPACII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356374_a_357703]
-
-i cântăm Preacuratei Fecioare: cântarea “Ave Fecioara Marie!” - pentru rodul pântecelui său neprihănit. Aceeași autoare ne oferă și “Rugăciunea școlăriței” - în care fetița merge la școală ocrotită de Iisus de pe cruciuliță. Un tablou tulburător ne înfățișează această autoare și anume, Patima lui Iisus, purtându-și crucea grea pe umeri, pe Golgota, ducând păcatul omenirii, care-i îngreuna și mai mult povara. Floarea Cărbune ne povestește ce se întâmplă “ În Ajun de Moș Crăciun”, cum merg copilașii la colindeți, cu trăistuțele în
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
de treizeci de ani. Prezența unor tineri ca Oreste, Pilade, Haemon, precum și a unor tinere ca Antigona și Ismena, la Sofocle, nu schimbă cu nimic caracterul de bază al literaturii greșești care- prin excelență- este preocupată să înfățișeze virtuțile și patimile bărbaților. Literatura Evului mediu-preocupată de elementele etice și religioase-prezintă tot omul matur. De abia din Renaștere se mai simte în literatură necesitatea prezentării artistice a tânărului, care pășește temerar pragul vieții.Deși Divina Comedie a lui Dante- prezintă în primul
COPILUL, TEMĂ MAJORĂ PENTRU LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356400_a_357729]
-
mereu de prisos? Înțeleptul Solomon spune că : "Sătulul calcă mierea în picioare, iar flămândului și ce este amar i se pare dulce"(Pilde 27:7). Nici sărăcia nu este o virtute: unii ajung în starea aceasta din cauza lenei și a patimilor. Este reprobabilă imaginea cerșetorilor care, fugind de muncă cinstită, profită de marea îngăduință a creștinilor miloși. Nicolae Iorga spune: Dacă aș fi scris eu cele 10 porunci aș mai fi adăugat una "să nu cerșești!". Deci fapta milosteniei trebuie să
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
convingere: credem că după ce vom pleca din viața aceasta, vom trăi o altă viață, mai fericită decât cea de aici, una cerească și nepământească dacă avem, bineînțeles sufletele îndreptate spre Dumnezeu și cu Dumnezeu și dacă ne vom ridica deasupra patimilor și nu vom rămâne numai trupuri, ci vom cădea într-o viață mai rea decât cea omenească, vrednică de toată pedeapsa focului.”[ 77] Renumitul apologet african, Tertulian, face în mai multe din operele sale referiri la cele două stări și
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
organism modelator-etic, ci „trupul mântuitor”, „comuniunea îndumnezeirii”. Fiind persoană eclezială, omul Ortodoxiei subzistă numai în relație cu Dumnezeu, Izvorul vieții.” Cartea aceasta ne ajută să cunoaștem adevărul că în decursul vieții Sale pământești, Fiul lui Dumnezeu curăță umanitatea de toate patimile egoiste, de toată umbra păcatului, întărind-o în săvârșirea binelui. Prin Domnul nostru Iisus Hristos se eliberează toate părțile, toate componentele firii: trupul, sufletul, sensibilitatea, mintea, voința etc., căci pe toate acestea le-a avut și El, și prin toate
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
pe Dumnezeu. Omenirea nu mai este înrobită și constrânsă de păcat, faptele nu se mai prezintă ca manifestări inevitabile ale acestuia, căci prin Fiul lui Dumnezeu ea este eliberată și restabilită în modul autentic de viață: „Căci dăruind firii prin patimi nepătimirea, prin osteneli odihna și prin moarte viața veșnică, a restabilit-o iarăși, înnoind prin privațiunile Sale trupești deprinderile firii și dăruindu-i acesteia prin întruparea Sa harul mai presus de fire, adică îndumnezeirea. Făcutu-s-a deci Dumnezeu om
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]