3,386 matches
-
Convinși că următoarele rânduri vor avea distinsa fericire să capete aprobarea d voastră, vă rugăm să binevoiți a le da adăpost în stimabilul dv. ziar. Societatea «Românizarea», compusă din tinerimea israelită română, ale că rei tendințe sunt: propagarea simțimintelor de patriotism, de limbă și moravuri românești, declară că respinge cu indignare orice solidaritate cu ziarele străine care au răspândit injurii și invective contra României. Societatea «Românizarea» protestă cu energie contra oricărei bănuieli de complicitate atât cu autorii, cât și [cu] propagatorii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
guvernul otoman; Aprobă atitudinea guvernului față cu agresiunea streină, se razimă pe sentimentul de dreptate al Marilor Puteri garante, care de la Tratatul de Paris au luat sub scutul lor dezvoltarea individualității politice a României. Având plină încredere în energia și patriotismul guvernului, îi dă auto rizarea ca, cu toate greutățile, să puie toată stăruința și să ia toate măsurile spre a apăra și a asigura existența statului român, astfel ca la viitoarea pace România să iasă cu o pozițiune politică bine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
țara“ (V. Boerescu, ibid., nr. 130, 10/22 iunie 1877, p. 3745); „aici nu este în joc persoana guvernului, ci interesele vitale ale țării... voi fi franc și leal și declar guvernului deplina mea încredere și sper că în viitor patriotismul d-lor îi va conduce pe calea salutarie și nu vor face nimic care să fie contra intereselor țării“ (A. Orăscu - ibid., p. 3754). 55. Marele duce Nicolae, însoțit de generalul Nepokoicinski, șeful Marelui Stat-Major al armatei ruse de la Dunăre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Enciclopedia lui Adică, vorba lui Arghezi), se numără cu grijă vocalele și consoanele, se combină idei și atitudini de împrumut. Artizanatul coboară ceața în axiologie. Din fericire, acești impostori nu rezistă în oficiul cel mai solicitat, acela de comentatori. *„Umanismul”, „patriotismul” au devenit subiecte de publicistică foarte comodă. Pe lîngă faptul că se repetă mereu aceleași exemple, vorbesc despre aceste idei inși care n-au nici învățătura și blîndețea umaniștilor, nici civismul și energia adevăraților patrioți. * În mahalaua în care locuiam
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din suflet pe autori (Jenița 242 să se simtă pe drept cuvânt coautoare), doresc ca această valoroasă lucrare să vadă cât mai curând lumina tiparului, iar potrivitele propuneri de realizări muzeistice să devină, de asemeni cât mai curând, fapt (totuși, patriotismul local de care sufăr și eu, ca mulți alți fălticeneni, e mare lucru). Cu mulțumiri, urări de bine și de revedere. Melanica P.S. Un prieten al nostru - Augustin Sandu, autorul celor două volume „Arpegii pentru patru anotimpuri” (vol. II apărut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Lovinescu sunt doar câteva exemple. 246 Al doilea manuscris de istorie literară, la care au colaborat condeie consacrate. și acesta respins de „Junimea”, după un stagiu Îndelungat și inutil. Bunul plac, vigilența, și-au spus Încă o dată cuvântul! 761 doar „patriotismul local”. Nu? Încă o dată, toate cele bune. Cu drag, Melanica 4 Iași, 10.III.1983 Dragii mei, Căutând să fac rânduială În gândurile și planurile mele În legătură cu cele ce ar trebui să mai aflu, dat fiind că timpul fuge așa că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Mâine intrăm În noul an 1976. Cu emoție Îmi amintesc de amabilele Dv. atenții, auspiciindu-mi-se atâtea rodnice conferințe la Suceava și Fălticeni. 837 Dv. și dl. prof. Bălan m-ați impresionat adânc prin devotamentul pentru tot ce reprezintă cultură și patriotism. De aceea, vă rog să primiți urări sincere de sănătate și Împliniri bogate. Aștept apariția volumului proiectat 358. La mulți ani cu Întreaga familie, Prof. Univ. Dr. Dan Smântânescu 13 C.P. 8 ian. 1977, Buc. M-au emoționat urările calde
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
țării. Securiștii vor fi tot la mafie, milițienii tot opresori, activiștii tot cu pălăvrăgeala și cu acțiunea invizibilă a sarcinilor și instrucțiunilor verbale, și nu pe hârtie. De aia în 1968 de pe balconul CC s-a apelat la mase, la patriotism. Partidul face, partidul desface, partidul taie, partidul spânzură și totul se știe bine până sus. Nu există dezinformare, cum credeți dvs., partidul cu întreg aparatul lui formează a patra armată a țării, dar e prima pe scară ierarhică. Deci, până
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
aceea se și fură atât de mult. Nu e întreprindere din care să nu se fure, chiar dacă aceasta ar produce sârmă ghimpată. Un lucrător de la abator îmi spunea că la ei toți fură carne, dar să considerăm asta operă de patriotism, pentru că în felul acesta mai ajunge și omul de rând la un kilogram de proteină, altfel, toată carnea ia drumul exportului. Deci ei, cei ce fură, se sacrifică, își jertfesc cinstea în favoarea poporului, Ciudată optică, dar semnificativă. La același capitol
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Invocând obezitatea, Adrian Păunescu și a dovedit lașitatea și și-a dezvelit demagogia. În timp ce toți intelectualii români, poeți, scriitori, pictori etc. dintre cei mai celebri, au făcut armata, Păunescu a evitat-o. Are el dreptul moral să dea lecții de patriotism? Bineînțeles că nu, dar o face. Tot intimidare se cheamă. Nu-i cere nimeni să plece voluntar într-un război care nu există, dar ca să-și îndeplinească o obligație elementară i se poate cere. Până și Nicușor Ceaușescu a făcut
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Piața Aviatorilor. O demonstrație de tristă amintire. O demonstrație care va vorbi generațiilor viitoare despre gradul de decădere la care poate ajunge un popor ale cărui destine au încăput pe mâna unor oameni lipsiți de cultură, de simțul realității, de patriotism și de sensul adevărat al istoriei. Peliculele acelei zile trebuie păstrate cu sfințenie. Un român care vă arată adevărul, [septembrie] 1983, difuzată 25 septembrie 1983 Stimate domnule Vlad Georgescu, Vin cu rugămintea să-mi difuzați această scrisoare în cadrul emisiunilor postului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
buni! Cei doi au plecat, iar eu, după ei Era atâta durere și descurajare în glasul tânărului, că m-a durut inima și mi-a fost rușine că am ajuns să aud pe un tânăr, la vârsta entuziasmului și a patriotismului orb de pe vremuri, că se simte umilit și milog în țara lui. Durerea din glasul său mi s-a părut a fi durerea țării întregi și m-a lovit ca un bici peste față. Mi-am zis: Iată ce a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să mai stați de vorbă și cu cetățeanul de rând, nu numai cu cățeii dvs., altfel consumați inutil carburant cu elicopterul prezidențial. Dacă vreți să fiți un conducător iubit, să faceți vizite prin surprindere. Credeți că în popor mai există patriotism? Când nici bucățica de teren unde stă casa noastră nu mai e a noastră? Pentru asta au vărsat atâta sânge strămoșii noștri, ca familia domnitoare să trăiască bine și 22 de milioane de români să trăiască în cea mai mare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
salarii sume importante pentru că nu îndeplinesc un plan ce nu ține seama de realități, poate și pensionari, printre care și invalizi de război care sunt răsplătiți de statul socialist cu un bacșiș public pentru ofranda lor de sânge și dovada patriotismului adevărat, în vreme ce un Păunescu Adrian se lăfăie în bani nemunciți și în plăceri alături cu morala, fie ea și burgheză, numai că strigă în gura mare trăiască Ceaușescu. De doi ani de zile, poporul nostru este supus unei probe a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să scrie și În noul mileniu În limba română, În Israel, țara vechilor și noilor evrei. Nu dumneavoastră trebuie să vă spun, desigur, cât eroism și candoare conține această condiție, mi-aș permite doar s-o separ de orice alt „patriotism” decât cel care, recunoscând Patria În Limbă, recunoaște că nu este neapărat vorba de fidelitatea față de un loc sau o istorie, sau o colectivitate, ci, mai mult și Înainte de toate, de fidelitatea față de eul nostru profund, Înscris În limbă, față de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dintr-o Românie răvășită de suferință, demagogie, confuzie, corupție. Speranța neînvinsă, din „țara Îndepărtată”. Acută și onestă, exemplară În „estetica” aliind esteticul cu angajarea morală, inteligentă și Învățată, delicată și inflexibilă - un adevărat „model” intelectual al artistului. Ba și al patriotismului, eliberat de sloganuri și profitabile subterfugii conjuncturale, vitalizat de exigență și spirit critic. Dar și al prieteniei, surpată În atâtea alte cazuri de noua conjunctură. M-am bucurat de confirmarea unui similar fel de a gândi, simți și reacționa. Cella
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
generale ale Statului Român, îndeplinind o meserie în cadrul îndeletnicirilor individuale sau de folos obștesc”. Legea a urmărit obținerea unei forțe de muncă ieftine pentru a satisface nevoile unei țări aflate în război și cu o economie mobilizată. Pusă sub stindardul patriotismului, legea obliga la muncă de folos obștesc „bărbații și femeile între 20-57 ani care nu pot dovedi că exercită o îndeletnicire în mod obișnuit, sau că se ocupă, în mod continuu și permanent, de administrarea bunurilor lor proprii care le
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lagăre de concentrare; cei condamnați de către organizarea justiției la pedepse private de libertate sau la alte munci în lagăre” și „evreii care intră în prevederile Legii nr. 873 din 5 decembrie 1940”. Astfel, deși incluși în același concept juridic al patriotismului autoritar, evreii trebuiau să presteze muncă obștească pentru că nu aveau alternativă, pentru că se născuseră evrei. Ana Bărbulescu observă că „evreii sunt obligați să presteze muncă în folos obștesc (având ca beneficiari instituții publice locale sau centrale și/sau Armata), această
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
reveni asupra măsurilor prin care s-a îndepărtat din armată populația evreiască. Urmașii veteranilor din Războiul pentru Independență; veterani, frați și copii; veterani din războaiele independenței, balcanic și de întregire, ca și toți ceilalți evrei însuflețiți de cel mai curat patriotism, așteaptă să-și jertfească pe altarul patriei viața lor. Nădăjduim că veți binevoi a da curs dorințelor unanime ale populației evreiești»”. Răspunsul a fost emiterea în luna iulie a Regulamentului de aplicare a Statutului militar al evreilor. Prin acest regulament
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
plăcut chiar. Mai am și-acum în nări mirosul prafului de pușcă și al sângelui, sclipirea sabiei în fața ochilor și sunetul cornului de vânătoare în urechi. Dar nu-mi amintesc ce anume m-a îndemnat să pornesc la bătălie. Onoarea? Patriotismul? Dorința de a lupta? Ura? Chiar nu țin minte. Tu te temi că-ți pierzi sufletul. Și mie mi-a fost cândva frică de asta. Dar mi-a trecut. Nu-i nici o rușine, zise el căutându-și parcă vorbele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
neajunsurile vechiului regim, pe care le pune însă, în mare parte, pe seama „streinizmului”, condamnând „stăpânirea grecilor”. El are destulă simpatie și înțelegere pentru țărănime, după cum nu vede cu ochi buni luxul și trândăvia marii boierimi, care și-a pierdut „simțul patriotismului”. D. aprobă ceea ce ar putea ajuta la propășirea economică și culturală a Moldovei, dar în general e sceptic, chiar ironic față cu tendințele înnoitoare din viața politică și socială. Mișcarea de la 1848 este zugrăvită în tente oarecum caricaturale. Din punct
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
o orientare socialistă, propunându-și să militeze pentru „democrația sinceră, cinstită, adevărată”, pentru prietenia cu URSS. Mai bine de două decenii a fost însă o publicație de popularizare a acelor valori literare, artistice și sociale ce reflectă atașamentul față de tradiție, patriotism și convingeri democratice. Lipsită de un program cultural bine definit, preia din alte publicații, cu puține excepții, o literatură cu caracter tradiționalist și autohtonist. Poezia este semnată de Ion Minulescu (Nocturna, 4/1922, Cânta un matelot, 6/1922), Nichifor Crainic
DRUM NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
să-l ia cu el în străinătate, I.D. Ștefănescu a preferat să rămână în țară, „în condiții grele de viață, locuind într-o odaie oferită de Cela Delavrancea, cu care era rudă, în loc să trăiască îndestulat în străinătate” (p. 68). Același patriotism l-au dovedit și Henri H. Stahl și Dimitrie Gusti, când, după război, au avut posibilitatea de a pleca în America, la Columbia University din New York, dar nu au făcut-o. „Dar și Gusti, și tatăl meu au spus nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nevroza”. Manualele, începând cu Abecedarul, sunt pline de stereotipuri, scopul este „politizarea” (adică impregnarea minții copiilor), familiarizarea lor cu mărețele realizări ale epocii. Copilul e format prin îndoparea cu mituri și teze partinice: mitul învățătoarei sau al părintelui-educator politic, teza patriotismului socialist, teza umanității învățământului comunist, mitul eroului popular educat în spiritul noii epoci. Un idilism care sensibilizează pentru marile valori socialiste, un discurs care elogiază eroismul continuu și dislocă convingerile și deprinderile nepărtinice. O pedagogie pretins civică ce convertește totul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dirijismul și comanda politică, forța captivantă a aventurii cu puterea politică autohtonă. O ideologie locală acomodantă, injectată maselor în doze bine gândite, stimulând consumul și promovând, în același timp, „educația politică” corespunzătoare. Un comunism adaptat, îmbunătățit cu doze generoase de patriotism, naționalism, realism și umanism socialist. Tezele din iulie aveau să impună acest tip de producție/consum ca o normă estetică (și desigur politică). Autorii acestui volum n-au ocolit studiile de caz, radiografiile unor creatori care s-au acomodat prea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]