3,350 matches
-
fi fost așa, zice Dendé. — Trebuia să-mi iau mai multe precauții, spune Roja, am fost un naiv să am încredere în toată lumea. Ar fi fost o minune să meargă totul strună, fiecare să-și fi făcut treaba așa cum fusese plănuit, spune Dendé. — Da, dar să profite din plin de libertatea care a urmat, asta au știut! se enervează Roja. — E normal să fie așa, spune Dendé, astea sînt noile reguli după care se fac jocurile. Dacă aș fi știut, spune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mîini bune fetelor, încercase să le liniștească Delfina după șocul primei întîlniri. Făcuseră bine că avuseseră încredere în ea sau ar fi trebuit să fie mai prudente, să cîntărească mai bine oferta? Cînd și-au dat seama că totul fusese plănuit din timp în cele mai mici amănunte, nu mai era loc de întors. Fuseseseră singure pînă atunci? Ei bine, aveau promisiunea că n-o să mai fie. Li se acrise de aceeași și aceeași muncă istovitoare de fiecare zi? O să se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ceva. Nu te cred, zice Curistul uitînd cu totul de cărțile pe care le ținea în mînă, inventezi fără să ai nici o bază reală. Dacă ai fi rămas cu noi, ai fi văzut că totul s-a întîmplat exact așa cum plănuisem, nimic mai simplu. — Așa este, îl întrerupe Croitorașul, faceți degeaba pe scandalizatul, puteați să rămîneți alături de noi cu tot cu oamenii dumneavoastră, ați fi văzut că nu ne-am abătut nici cu un fir de păr de la planul inițial. — A, da? Vreți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
băi, domnul Übelhart era un obișnuit al micilor reuniuni pe care le găzduiau cu schimbul avocatul Șildan și doctorul Stâncă. Au arendat livada În condiții avantajoase, rezervându-și plăcerea de a petrece o săptămână În luna mai printre merii Înfloriți. Plănuiseră să transforme cabana din mijlocul livezii Într-o casă confortabilă și să se retragă aici la bătrânețe. Din păcate Însă domnul Übelhart n-a avut și un ficat la Înălțimea imaginației sale. A cedat la a doua hepatită. Îl slujise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
albă și un bruclin al lor după o viață de muncă mohorâtă, o bătrânețe liniștită, cu alte cuvinte. Și nu vor obosi să se gândească cu milă și drag la cei rămași În spațiul carpato-danubiano-pontic. Unii, mai tari de Înger, plănuiau chiar scurte Întoarceri cu vreo racheta de croazieră Tomahawk, căci Își vor face neîndoios relații la NASA și la Pentagon. Și chiar neamuri. Te-ai gândit la meniu? Întrebă ea Într-un târziu. Fiecare va aduce ce crede de cuviință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
este de obicei imposibil de deosebit, cel puțin În timpul verii. Ne simțim, sau credem că ne simțim, mai apropiați de „esența“ copacului (sau a speciei lui) când se Întâmplă să se afle asemeni nouă, În izolare; Însă evoluția n-a plănuit ca arborii să crească separat. Ei sunt niște creaturi cu mult mai sociale decât noi și nu sunt mai naturali ca specimene izolate decât este omul ca marinar naufragiat sau ca pustnic. Societatea lor creează sau sprijină la rândul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de bază până la problemele mai mari legate de linia narativă, dezvoltarea personajelor, Încheiere. Îndărătul fiecărei cărări și fiecărei forme de expresie pe care le alegi până la urmă, se află nălucile tuturor celorlalte pe care nu le-ai ales. Nu-mi plănuiesc scrierile, așa cum nu-mi plănuiesc plimbările prin pădure; urmăresc poteca ce mi se pare cea mai promițătoare la un moment dat și nu un anume itinerar prestabilit la intrare. Sunt cât se poate de convins că nu e vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
mari legate de linia narativă, dezvoltarea personajelor, Încheiere. Îndărătul fiecărei cărări și fiecărei forme de expresie pe care le alegi până la urmă, se află nălucile tuturor celorlalte pe care nu le-ai ales. Nu-mi plănuiesc scrierile, așa cum nu-mi plănuiesc plimbările prin pădure; urmăresc poteca ce mi se pare cea mai promițătoare la un moment dat și nu un anume itinerar prestabilit la intrare. Sunt cât se poate de convins că nu e vorba de nici un fel de raționalizare, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
rău îmi era. El mi-a povestit despre o afacere la care se tot gândea. N-a vrut să-mi dea detalii. Apoi Bobby a fost arestat pentru spargerea unei bănci și totul s-a transformat în haos. Lee a plănuit jaful și a angajat trei oameni să-l ajute. Și-a răscumpărat contractul de la Ben Siegel și asta l-a costat și ultimul bănuț pe care l-a câștigat ca boxer. Doi dintre jefuitori au fost uciși în timpul jafului, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
a spus lui Georgie de bătaie, el i-a povestit cum i-a salvat viața lașului de Emmett în război, demascând versiunea mincinoasă a lui Emmett, cum că el i-ar fi salvat viața lui Georgie. Atunci a început să plănuiască mici spectacole prin care să se putea răzbune pe Emmett în mod simbolic și atât de subtil, încât el nici să nu știe vreodată că este luat în batjocură. Madeleine era nedespărțită de Emmett. Ea era copilul cel încântător, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Lea s-a odihnit. S-a bucurat iar de vigoarea fiilor ei și se oprea în fiecare zi să-i mângâie și să se joace cu ei cu pietricele. A făcut iar turtă de miere cum făcea înainte și a plănuit o nouă grădină cu flori care să atragă și mai multe albine de la stupurile din împrejurimi. Dormea liniștită noaptea și se scula împăcată dimineața. Lea își amintea acei ani neroditori ca pe o perioadă de mare mulțumire. Ținea rotunjimea fiecărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
căutarea celor mai bune coșuri pentru hainele lui, a unor sandale care să reziste și a unei cutii perfecte în care să-și țină instrumentele. A tocmit un sculptor care să-i facă o plăcuță pentru amestecat cernelurile. Nakht-re a plănuit un banchet fastuos în cinstea plecării lui Re-mose și i-a dăruit un set de instrumente foarte prețios. Ochii lui Re-mose se măriseră de bucurie la gândul că pleca în lume și vorbea despre călătoria lui ori de câte ori stăteam împreună. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
clinti. - N-or să fie prea grele? întrebă Iahuben îngrijorat. Străinii începură să râdă în loc de răspuns. Prin același meșteșug, Iahuben ar fi vrut să se mai ducă și la altă magazie de arme. Abia i se deschisese pofta, căci răscoala plănuită de Auta și din care sutașul n-a înțeles mare lucru îl încînta deosebit de mult. Se și vedea conducând oștile de robi, ca un nou Puarem. Își făcea acum fel de fel de planuri. Gusta dinainte plăcerea de a fi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mai moale. Fata îl privi drept în ochi. O bătea luna în față. Ochii îi erau curați. - Inima mea îmi spunea, de la ea știam... zise Nefert. Cum crezi că mi-ar fi spus tata ceva tocmai mie, dacă ar fi plănuit să te prindă! - Știa că mă iubești? - N-avea de unde să știe, dar mi s-a părut că ghicise acum în urmă. Hor îi atinse brațul: - Fata n-are nici o vină, n-o bănui! Dar să mergem cât nu e
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
corăbiei se petrecu în liniște, fără necazuri pentru cei doi călători, ca și drumul pe jos de la țărm pe munte. Iar când se întîlniră cu ai lor, chiar străinii, care știau totdeauna să se stăpânească, răsuflară ușurați. Mai-Baka și Auta, plănuind să cerceteze numai valea țării Retenu, au ajuns să străbată un drum obositor și lung care le-a răpit mai mult decât o lună. Dar aflaseră tot. Când îi văzu cu răni la picioare și cu fețele supte de istovire
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
din Întreaga lume. Toată viața, cei doi frați rivalizaseră Încercând să atragă atenția, mai Întâi a familiei, apoi a publicului larg. Acum Însă, concurența dintre ei era suspendată În bucuria sinceră pe care o trăiau fiecare pentru reușita celuilalt. Henry plănuise un dineu la De Vere Gardens pentru William, familia Compton, dra Robins, prietena lor comună dna Hugh Bell și soțul ei, Balestier, și familia Du Maurier. După ceva șovăieli, decisese să nu o invite pe Fenimore, pentru că ar fi dezvăluit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
obicei pe care ei Îl considerau morbid, acela de a zăbovi prea mult asupra ideii de moarte. Desigur, exista și o altă explicație pentru comportamentul ei, a cărei contemplare Îi crea lui Henry un disconfort profund, și anume faptul că plănuise deliberat și rece să se sinucidă, prefăcându-se doar că are mintea tulburată de boală. Termenul „sigilat“, care apărea de mai multe ori În mesaje și care sugera secrete Întunecate așteptând să fie scoase la iveală, Îi stârnea teama. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
bine, continuă Amèlie. Trebuie să ai un suflet mare, spuse Françoise. Îmi face plăcere să-mi ocup timpul cu astfel de activități, zisei, mai ales știind că mila noastră folosește altor ființe mai puțin norocoase. Spre exemplu în acest weekend plănuim să donăm banii casei de copii " Notre maison" de aici, din Lime, casă care a rămas de acum o lună fără fonduri și au trăit până acum din bunăvoința contesei de Anjou. Banii vor fi, vedeți, foarte bine utilizați. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
vedeți, foarte bine utilizați. Și acest bal e în întregime responsabilitatea mea. Într-adevăr mi-ar face o mare plăcere să veniți. Vom veni negreșit, spuse Hélène. Voi trimite fără întârziere invitațiile. Iar noi vom da curs invitației, promise Françoise. Plănuiam ca pe Amèlie să nu o invit, însă aveam o presimțire că ar fi venit oricum. În celălalt colț al mesei domnii se angajaseră și ei în propria lor discuție despre afaceri și despre politică. Nu era o conversație prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cu mine. Mă pregătesc și vin cu el. Plimbarea prin pădure se face în liniște. Mergem la un izvor termal. Apa e multă, suficientă, numai bună. Îi zâmbesc. Sărim în apă. Și ne purtăm natural. Suntem veseli. Șampanie? Pahare? Deci plănuise să venim aici. Chiar după ce ... îi sar de gât și îl pup în fugă. El toarnă șampania. Ciocnim zgomotos. Și la un moment dat mă sărută. Știu că nu e de la șampanie, servii puțin, e de la el senzația plăcută ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
pulpele cu boturile lor de ogari lăcrimoși. Eșuă în punctul cel mai înalt al grădinii. Pe tălpșanul ce dădea spre acareturile bătrânului rus cu nume de bulgar, M.A. Bulgarici. Sau poate M.A Bulgakov (excentricul medic aproape orb, care, plănuind, prin 1940, să-și ia tălpășița de la Moscova, se pierduse prin ceruri și descălecase, de abia prin 1956, de pe crupa unei mătuși, care-l purtase, fâlfâind într-un zbor greu, până în strada Perone). Gabriela ieși, de-a bușilea, din pânza
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
deloc și, dacă nu te cunoaște, nu te lasă să te apropii de el la mai puțin de o lungime de braț. O dată zici pa, dai bună seara scumpelor plaiuri natale și te trezești zburând peste garduri. ...Deci, toate bune. Plănuisem să studiez pe toate fețele problema descoperirii tale și, când n-am mai găsit nici o față, am dat-o pe-un telefon după Fuzzy. Încă de puști băiatul ăsta era îngrozitor de nervos. N-apucai să formezi decât primele trei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu l-au văzut. Am discutat lângă fereastră, convingîndu-mă de trei ori că tot ceea ce dorise dumnealui era să ne spună era noapte bună. Am tras de aici concluzia că era, în general, foarte de acord cu tot ceea ce plănuisem să furăm în acea seară. I-am mulțumit. A plecat ușurat, învăluindu-ne într-un nor de lavandă, dar și-a uitat geanta. Am luat eu geanta, am intrat în gheretă la prietenii mei și ne-am gândit s-o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nou, îmbibat de desfătările ei, te lingeai pe buze. O duceai așa o lună, maximum o lună jumate. Treptat, ți se ascuțeau regretele și ți se lărgea și nișa ulceroasă, tăiată în stomac de toate sturdălniciile alimentației de burlac, îți plănuiai altfel viața și abandonai spintecătorul de conserve pe o banchetă de taxi. În ultima seară de sâmbătă a lunii iunie, întregul personal al Prefecturii Generale de Poliție este prezent, benevol și ca de obicei, la serviciu. Ibricele sfârâie, radiourile împrăștie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
hazardat, pus, la o întrecere bahică, împreună cu un agent al serviciilor secrete nemțești. Agent care postula că o mișcare populară nu poate fi, niciodată, declanșată de o per- 222 DANIEL BĂNULESCU - Ba da. Tocmai ședeam într-o rână și plănuiam cum să mă sinucid... Acum dacă ție tot ți-a venit ideea asta... - Nu, zău, vorbesc serios. Ți-aș ceda o comandă. Mă gândeam că tu ai fi singurul dintre noi capabil să satisfaci două babe. - De ce nu patru? Vorbește
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]