4,442 matches
-
Orșova, Caransebeș, Sfântul Andrei, Teremia Mare, Făgăraș, Streza Cârțișoara, Hunedoara au fost descoperite asemenea tezaure sau monede izolate, datând din secolele XI- XII, când circulația monedelor se intensifică pe întreg teritoriul țării». Deducem așa dar că arealul Cârțișoarei era bine populat în secolele XI XII. Voievozii români au încercat fără succes să populeze Mânăstirea Cistercită cu călugări ortodocși, aceasta decade total, iar regele Matia la 1477 o desfințează. Din aceasta hotărâre beneficiază din nou comunitatea săsească din Sibiu, intrând în posesia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
descoperite asemenea tezaure sau monede izolate, datând din secolele XI- XII, când circulația monedelor se intensifică pe întreg teritoriul țării». Deducem așa dar că arealul Cârțișoarei era bine populat în secolele XI XII. Voievozii români au încercat fără succes să populeze Mânăstirea Cistercită cu călugări ortodocși, aceasta decade total, iar regele Matia la 1477 o desfințează. Din aceasta hotărâre beneficiază din nou comunitatea săsească din Sibiu, intrând în posesia tuturor averilor ei. Oamenii satului nostru în fierberea acelor evenimente s-or
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cuvânt expus în «Situația economică a românilor din Țara Făgărașului», publicată în anul 1935. Mai înainte însă, apreciem că e nimerit să facem un expozeu privind viața țărănimii în vremea aceea în toată Transilvania, cu incursiuni și în celelalte teritorii populate de românii majoritari din străvechi timpuri până în zilele noastre. Ne spune Constantin C.Giurăscu, în a sa «Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până azi» la capitolul Țările Române în sec. XIV -XVI la pag. 226 și mai departe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
colonizate, măsurând în stânjeni geometrici (pătrați) fiecare parte din posesiune, calculând apoi mai departe venitul acelora, unitatea de măsură folosită pentru cereale fiind banița de 16 cupe, al fânațelor unitatea de car de 60 de căpițe, în sfărșit, deosebind sesiunile populate de cele pustii. Martorii, coloniști, citați, pentru clarificarea cauzei, fiind toți administratori de moșii ai conților Teleki din Streza Cârțișoara, de etate între 40 și 70 de ani, oameni demni de crezut: Sandu Folea, Marian Schiopu, Aron Vona, Matei Scorobeț
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care se hrănește cu păsări mai mici, gaițe, coțofene, sturzi, sticleți, vrăbii și cu animale mici șoareci, șobolani, iepuri, ba uneori atacă chiar turme de oi din care răpește câte un miel mai tânăr. Pădurea, hotarul și lunca noastră sunt populate de fapt de păsări de tot feliul din care o să enumerăm bună parte, din cele mai la vederea omului: - Din familia Levirostres, trăiesc pe aici: Cucul (Cuculus canorus), Pasărea de ghiață sau pescărelul vânăt (Alcedo aspida), Gaița vânătă (Merops apiaster
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o sărut“ - și depășeam barca fără nici un eveniment notabil ; „îi zic să ne întoarcem, că am mers destul, și atunci o sărut“ - și ne-am întors pur și simplu. La întoarcere a fost încă și mai rău, fiindcă plaja se populase deja și, în văzul tuturor, chiar că nu puteam să o mai fac. Ce s-o mai lungesc ? - am ajuns în cele din urmă la cearșaful amicilor noștri și eu nu rezolvasem deloc problema. Ca să mai îndrept situația, am întrebat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pe îndelete. În discuția lejeră și molcomă despre oameni, locuri și întâmplări din țară și de aiurea, s-au strecurat și unele destăiniri mai directe sau mai voalate despre traiul în înstrăinare, despre obsesivele gânduri, nostalgii și amintiri care îi populează neîncetat visele, clipele de răgaz, orele din afara programului istovitor de muncă, dar mai ales zilele libere ale sfârșitului de săptămână. Acolo, în îndepărtata Canadă întinsă cât un continent și nesătulă de emigranți, s-au adunat pribegi de toate națiile existente
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mai ales zilele libere ale sfârșitului de săptămână. Acolo, în îndepărtata Canadă întinsă cât un continent și nesătulă de emigranți, s-au adunat pribegi de toate națiile existente pe glob, ca într-o Arcă a lui Noe, pentru a o popula și a o îmbogăți. Acolo - spune tânărul care a dobândit cetățenia țării care l-a adoptat, nimic nu-i ca ACASĂ, în România adică. Răceala, suspiciunea și indiferența sunt trăsăturile definitorii ale relațiilor dintre băștinași și venetici. Norocoșii, acei emigranți
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sa, elemente comune cu ale celui de "silă". De aceea, mult timp după ce am părăsit băncile școlii, după ce mi-am deschis în viață drumul pe care-l urmez, trecutul acesta mi-a inundat subconștientul, mi-a tulburat somnul, mi-a populat mai ales visele, în care mă revedeam copil, în anii de școală, torturat de grija unei teme nefăcute, a unei lecțiuni neștiute sau a altor datorii neglijate, "scos la lecție", nevoit să recunosc că "n-am preparat...", mustrat cu rece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în urmă, Iașul avea reputația că posedă cele mai bune școli și cei mai buni dascăli din toată țara. I se spunea chiar, pe atunci, "Orașul școlilor". Acestei reputații i se datorește fără îndoială faptul că școlile lui nu erau populate numai de tinerii veniți din diversele părți ale Moldovei ci și de numeroși alții, de prin celelalte regiuni ale țării. Și cu drept cuvânt, căci Iașul a avut întotdeauna școli bune și dascăli ale căror nume au rămas în istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
construită pentru a servi anumite convingeri și tendințe, oneste și lăudabile în fond, trebuie s-o recunosc, dar care puteau foarte bine fi servite și altfel. Nu insist. Trecutul e regiunea miraculoasă pe care imaginația noastră o împodobește și o populează așa cum vrem, cum ne place, cum ne convine. Totuși, cei ce profesează aceste idei au într-o privință dreptate. Au dreptate în critica pe care o îndreaptă în contra a tot ce impor-tațiunile străine au excesiv în ele și mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
erau în plină înflorire. Teatrul cel mare de la Copou a cunoscut cele mai frumoase zile, cu cei mai mari artiști ai țării și ai Europei; iar interiorul său impunător, dacă n-avea decorațiunea somptuoasă a noului teatru, era în schimb populat de o lume elegantă, distinsă, plină de gust, și pe care în zădar am mai căuta-o în sălile de spectacol de azi. Viața socială era de altfel pe atunci încă ușoară, veselă și îmbelșugată. Firme solide întrețineau o intensă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
spusese despre societatea de la Iași "un vis al inteligenței". D. Mehedinți pare mai aproape de adevăr. Din toate punctele de vedere, Junimea reflectă, puternic, tinerețea societății române, cu exhuberanța, cu iluziile, cu inconsecvențele sale. Dacă în contemplațiunea trecutului (pe care-l populează cu figuri de o valoare adeseori exagerată) cum și în pesimizmul său ireductibil, Eminescu a subestimat epoca sa, socotind-o ca timpul epigonilor, junimiștii par dimpotrivă a fi avut sentimentul că sunt precursorii unei generații mari, și ca atare executorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
să i le dau, acest lucru n-a fost cu putință decât pentru prea puține cazuri. O regret. Din toată inima... Pentru că, în felul acesta, m-am văzut silit să las în umbră cea mai mare parte din lumea care populează acel fantastic, delicios domeniu, care e trecutul meu... De la colegii mei de școală și de la contimporanii copilăriei mele, până la cei din urmă companioni în lunga călătorie care e viața mea; de la figurile care au format mediul meu familiar, până la cercul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
că și dispoziția mea sufletească era favorabilă acestei aventuri; căci la urma toată "singur" în locurile aceste, în recea, umeda noapte de toamnă, însemna "singur" cu trecutul lor și al meu, singur în fața acestui trecut și al fantomelor care-l populează. Dar încă o dată, senzul adevărat al atitudinei mele, în împrejurările aceste, îmi scapă; iar explicațiunea mea nu e decât o simplă ipoteză. La otelul unde am descins, domnește o liniște de sanatoriu, poate și din cauza orelor înaintate. Ușile se deschid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ajung să nu mă mai întreb ce caută în viața mea, aduși de mână de mamateleviziune, indivizi ca Silviu Prigoană, Mădălin Voicu și alți câțiva ca ei. Ca să nu mai vorbesc de o altă faună, despre care am auzit cămi populează casa și despre care nici nu știu bine cum arată: specimene ca Tolea și Magda Ciumac, Sexy Brăileaca, Alina Plu garu sau Nikita. Acestea din urmă mișună peste tot, de la o emisiune „mondenă“ la alta, șiși însemnează locul precum câinii
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ajută să Înțelegem că darurile ce ni se oferă sînt ireversibile; și că umanismul a Început prin a descoperi că zeii, pentru a fi frumoși, trebuie să ia trup omenesc. Pentru cei care au visat reîntoarcerea Într-un paradis pierdut populat cu statuile sculptorilor antici, socotind că Evul mediu a trădat acest paradis, constructorul de catedrale gotice ar fi un izgonit. O asemenea eroare cred că nu mai trebuie dovedită. Amurgul artei antice era un fapt Împlinit cînd istoria a Început
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
care nu acceptă sinuciderea sfinxului ca victorie; el refuză să se oprească la Theba chiar dacă i se oferă tronul. În schimb, Sisif devine după prima rostogolire a stîncii propriul său epigon. Exploratorii sînt pionieri ca și cuceritorii. Dar cei ce populează aceste teritorii și le fac să rodească sînt epigoni. E lesne de Înțeles că n-ar putea exista o lume alcătuită numai din pionieri. Tot ce-a fost smuls necunoscutului s-ar sălbătici la loc. Teama de a fi descendent
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
moldav. Romanul surprinde o serie de oameni și fapte insiduoase, insolente și inestrictibile, dar autoarea le filtrează prin propria sită de valori. Trecerea de la poezie la roman nu a prezentat mari dificultăți pentru autoare, stau ca dovadă aspectele lirice care populează cartea de la început și până la sfârșit. Val Andreescu Vaslui, 04 aprilie 2012
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Estet Leneș. Ce frumos sună acest cuvânt, Estetleneș ! (Ușor maghiar, nu găsiți ?) Căderea tovarășei arhitect (Florian Potra, despre O lumină la etajul zece, 1987) Regizoarea reușea (involuntar ?) un lucru paradoxal : acela de a face lumea bună și fostă care îi popula peliculele mai vie, mai atrăgătoare și mai simpatică decât cealaltă lume (mai nouă !), care i se opunea lumea bunilor comuniști (ilegaliști, activiști etc.). Cel puțin aceasta era impresia mea în fața filmelor sale : ”figuranții” nu erau boierii, ci acele figuri înțepenite
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
prin romanul Ziua magnoliilor viscolite, Constantin Munteanu ne-a spus că "așa s-a înnobilat oțelul fostei industrii grele românești" și, din dragoste și ură, solidaritate și indiferență deopotrivă, s-a decantat aurul sufletelor noastre zbuciumate, ale celor care am populat Gulag-ul României anilor '70-'80. Acum, el ne-o repetă, republicându-l. Ce s-a ales din oțelul nobil, ajuns fier vechi, și cât aur a mai rămas în sufletele celor care am supraviețuit, autorul ne dă speranțe că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ta, cu cele șase crisanteme galbene, străjuind fotografia ta, îmi pare că-ți primește salutul amintirii și că s’a înviorat; biuroul iluminat tare, singur, păstrează cu nota solemnă a cărților aliniate elegant aerul demn și plin de consimțire. Ai populat casa întreagă cu nume, ființe vii și cu năstrușnica ta gospodărie. Cere mai bine adresa unei spălătorese pentru lucrurile de mătase și mai ales pentru batiste, lenjul care caracterizează cel mai mult femeia. Acolo nu vine o femeie de menaj
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Sunt bucuroasă că ai găsit pe Dard, că ai fost la Monique de la Bruchollerie, că ai văzut un colț nou din această Franță pe care eu o silabisesc acum cu elevele mele. Am recitit scrisoarea ta și iar s’a populat biuroul cu prezența ta; dac’aș fi singură, aș citi tare rândurile tale, pentru ca să se bucure casa toată, cărțile, lucrurile tale, tot, tot. Să-ți scriu acum lucruri concrete. 1) Sunt preocupată de chestiunea bănească; de la școală, Mariana vrea să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nostru român” și publicată de Theodor Vartic În 1883, usturoiul devine pentru evrei un aliment cu funcție religioasă. „Un cultivator de flori din Iași” se plânge că nu i se cumpără marfa. Un prieten Îi atrage atenția că „localitatea este populată mai mult de jidani”, cărora nu le place mirosul florilor, ci sunetul banilor și putoarea usturoiului. „Apucă-te a cultiva usturoi - Îl sfătuiește amicul - ; la astă plantă vei avea cumpărători cât păr pe cap, fiindcă jidanii, mai ales habotnicii rusești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mici negustori” <endnote id="(612, I, p. 233)"/>. Este și lumea „uliței evreiești” dintr-un stetl nord-moldovenesc (Dorohoi) de la Început de secol XX, așa cum a fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său autobiografic Copilăria unui netrebnic ; o lume populată de „croitori, ciubotari sau ciurari, sacagii, cotigari sau chiar cațapi” <endnote id=" (197, p. 21)"/>. Același tip de oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]