4,565 matches
-
America: Baudrillard's fatal comparison", în Chris Rojek, Bryan S. Turner, Forget Baudrillard?, pp. 52-53. 485 Ibidem, p. 56. 486 Jean Baudrillard, America, trad. de Alina Beiu Deșliu, Editura Albatros, București, 1994, p. 9. 487 Charles E. Winquist, Encyclopedia of Postmodernism, Routledge, Florence, KY, 2001, p. 29. 488 Richard G. Smith, "The Catastrophe of Paradox: Questions and Answers on Hyperreal America with Jean Baudrillard", în Space and Culture, vol. 5, nr. 2, mai 2002, p. 97. 489 Arthur J. Vidich, "Baudrillard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la mort, pp. 294-297, se întâlnesc detalieri a ceea ce Baudrillard numește consum discursiv. 511 Jean Baudrillard, Celălalt prin sine însuși, p. 78. 512 Jean Baudrillard, De la séduction, Galilée, Paris, 1979, p. 82. 513 A. Cofan, "Morfologia antiliteraturii de la avangardă la postmodernism", în Caiete critice, p. 114. 514 Pentru interpretări ale conceptului de seducție la Baudrillard, a se vedea, de exemplu, Sadie Plant, "Baudrillard's woman: the Eve of Seduction", în Chris Rojek, Bryan S. Turner (eds.), Forget Baudrillard?, pp. 88-106; Douglas
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a se vedea, de exemplu, Sadie Plant, "Baudrillard's woman: the Eve of Seduction", în Chris Rojek, Bryan S. Turner (eds.), Forget Baudrillard?, pp. 88-106; Douglas Kellner, "Baudrillard's affront to feminism: De la séduction", în Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, pp. 143-150. 515 Henri Atlan, Paul Feyerabend, Edgar Morin, Convobiri cu Le Monde. Întrebări pentru sfârșit de mileniu, trad. de Gina Vieru, Editura Humanitas, București, 1992, p. 85. 516 Jean Baudrillard, De la séduction, p. 55. 517 Jean Baudrillard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
p. 91. 575 Ibidem, p. 69. 576 Jean Baudrillard, D'un fragment l'autre. Entretiens avec François L'Yvonnet, pp. 10-11. 577 Pentru o enumerare mai amplă a acestor opoziții, a se vedea Douglas Kellner, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, pp. 178-181. De remarcat, de asemenea, faptul că Baudrillard își asumă această formă de "maniheism transcendental", deși consideră că dualitatea este extrem de rar trăită în forma sa pură: "ideea dualității este pentru mine cu adevărat crucială: ea ține
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
p. 40. 579 Douglas Kellner, Cultura media, p. 376. 580 Această întrebare este preluată din studiul lui Jacques Bouveresse, Le philosophe chez les autophages, Minuit, Paris, 1984. ----------------------------------------------------------------------- DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 Cuvânt înainte Introducere O posibilă "arheologie" a postmodernismului Disputa dintre moderni și postmoderni DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Discurs și retorică în postmodernism Baudrillard și postmodernismul Hiperrealitate și simulare O strategie neconvențională seducția Strategii ale scriiturii baudrillardiene Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Bibliografie Abstract Résumé
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
preluată din studiul lui Jacques Bouveresse, Le philosophe chez les autophages, Minuit, Paris, 1984. ----------------------------------------------------------------------- DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 Cuvânt înainte Introducere O posibilă "arheologie" a postmodernismului Disputa dintre moderni și postmoderni DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Discurs și retorică în postmodernism Baudrillard și postmodernismul Hiperrealitate și simulare O strategie neconvențională seducția Strategii ale scriiturii baudrillardiene Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Bibliografie Abstract Résumé
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lui Jacques Bouveresse, Le philosophe chez les autophages, Minuit, Paris, 1984. ----------------------------------------------------------------------- DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 Cuvânt înainte Introducere O posibilă "arheologie" a postmodernismului Disputa dintre moderni și postmoderni DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Discurs și retorică în postmodernism Baudrillard și postmodernismul Hiperrealitate și simulare O strategie neconvențională seducția Strategii ale scriiturii baudrillardiene Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Bibliografie Abstract Résumé
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și manelizarea la nivel național, imaginea e completă. În consecință, de aici, din mitocănie, și diferența. Prețuiești Însă pe cine? Pentru a clarifica, oarecum, orizontul deja creionat, trebuie să amintesc faptul că, nu putem prețui la Întâmplare, chiar dacă, de exemplu, postmodernismul Îți dă voie (ce-i drept, doar cu partea aceea a lui de trei parale, adică cu aia ce stă sub sintagma „cine a pus căcat pe clanță?”. Să mai spun că sub umbrela expresiei și izul emanat, stă rangul
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
Traducere de Otilia Cazimir, Radu Malcoci, Lucia Demetrius, Irina Eliade, Teodora Cristea. București: Ed. pentru Literatură Universală, 1966. Mazilu, Dan Horia. Vocația europeană a literaturii române vechi. București: Ed. Minerva, 1991. Micu, Dumitru. Istoria literaturii române. De la creația populară la postmodernism. București: Ed. Saeculum I.O., 2000. ---. Început de secol: 1900-1916. Curente și scriitori. București: Ed. Minerva, 1970. Mihăescu, Gib I. Opere. 5 vol. București: Ed. pentru Literatură, Ed. Minerva, 1976-1986. Milicescu, Emilia Șt. Delavrancea. Cluj-Napoca: Ed. Dacia, 1975. Mille, C.
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
scrierea semnată de A. Marino în 1969, reluată în varianta sârbă în anul 1997) și compusele lor cu particulele savante post-, neo-, hiper- ori "fețe ale modernității" (despre care scria M. Călinescu în 1995), precum "modernismul", "avangarda", "decadența", "kitsch"-ul, "postmodernismul" și altele. Întrucât modernitatea rămâne un apanaj al țărilor creștine europene, ne vom pune și întrebarea: ce consecințe are ea asupra creștinismului? Ivan Illich (1926-2002) opina că lumea modernă nu este nici împlinirea, nici negarea creștinismului, ci pervertirea sa. Mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
psihosocial și cultural, care dau capacitatea de adaptare la noile tehnologii. De aceea, modernizarea concepută astfel a fost foarte aproape de ideea de progres (latinescul progressus, în avans) susținută de iluminiști precum M. de Condorcet din secolul al XVIII-lea. Însă postmodernismul a cam părăsit ideea sintetică de progres, insistând pe pluralismul progresului: al științei, tehnologiei, modernizării, libertății, democrației, calității vieții etc. Iar teoria modernizării considera drept cauze ale subdezvoltării incapacitatea de a aplica politici adecvate pentru dezvoltarea infrastructurii, administrației, economiei și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
are sensul de curent specific artei secolului al XX-lea și a atins apogeul în Primul Război Mondial sau în anii următori, până pe la 1930, 1950 și chiar mai târziu. În cazul din urmă se va trece de la modernism la postmodernism". Fr.wikipedia.org.viki/Modernisme. Altfel spus, modernitatea este etapă în istoria reală, modernismul este ideal-ideologic cu anumite conținuturi spirituale și poziții. 13. a) Mario de Michelli, Avangarda artistică a secolului XX, traducere de I. Constantin, Editura Meridiane, București, 1968
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
artele plastice. Simbolismul și decadentismul reprezintă indubitabil fețe4 ale modernității, deși Matei Călinescu, cel care a pus în circulație termenul, prezent și în titlul cărții sale, Cinci fețe ale modernității, nu include simbolismul printre celelalte cinci: modernismul, kitschul, decadentismul, avangardismul, postmodernismul. Mai mult, simbolismul și decadentismul constituie fețe ale aceleiași modernități, și într-un complicat joc de oglinzi, schimbă permanent reflexe ale unuia în mediul specular al celuilalt. Reformulând, prin ele se reflectă o anumită vârstă a modernității, o anumită etapă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al anecdoticului care suplinește absența unei opere, cât și al caracterului fondator de climat cultural, în ciuda șovăielilor începuturilor. Există însă și o fascinație în ceea ce-i privește pe "oamenii începutului de drum", cum îi numea Paul Cornea. Mircea Cărtărescu, în Postmodernismul românesc, atribuie fascinația pentru genurile minore, periferice, paraliterare drept o trăsătură a sensibilității postmoderne. Minorii alcătuiesc rama în care se văd cel mai bine marii artiști, există o întreagă fosforescență crepusculară, o stare de confuzie, de tatonare, de ezitări, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Valentine, Gill, Consuming Geographies. We Are Where We Eat, Londra și New York, Routledge, 1997. Bell, David, Kennedy, B.M. (ed.), The Cybercultures Reader, Londra, Routledge, 2000. Benjamin, Walter, Illuminations, Londra, Fontana, 1973. Berger, Arthur Asa (ed.), The Postmodern Presence (Readings on Postmodernism in American Culture and Society), Walnut Creek, Londra, New Delhi, Altamira, 1998. Bernheimer, Richard, Wild Man in the Middle Ages, Cambridge, MA, Harvard University Press, 1969. Boas, Max, Chain, Steve, Big Mac: The Unauthorized Story of McDonald's, New York, E.P.
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Deegan, Jo Mary, The American Ritual Tapestry (Social Rules and Cultural Meanings), Westport, Connecticut, Londra, Greenwood Press, 1998. Dill, Samuel, Roman Society from Nero to Marcus Aurelius, Londra, Macmillan, 1911. Durham, Scott, Phantom Communities (the Simulacrum and the Limits of Postmodernism), Stanford, Stanford University Press, 1998. Duțu, Alexandru (ed.), Călători străini despre țările române, București, Editura Științifică, 1968. Earley, Pete, Super Casino (Inside the 'New' Las Vegas), New York, Toronto, Londra, Sidney, Auckland, Bantan Books, 2000. Echols, Marsha A., Food Safety and
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Beyond Dracula (Bram Stoker's Fiction and its Cultural Context), Londra, Macmillan, 2000. Humphrey, Chris, The Politics of Carnival (Festive Misrule in Medieval England), Manchester și New York, Manchester University Press, 2001. Huyssen, Andreas, After the Great Divide: Modernism, Mass Culture, Postmodernism, Bloomington, Indiana University Press, 1986. Iaccino, F. James, Jungian Reflections within the Cinema (A Psychological Analysis of Sci-Fi and Fantasy Archetypes), Westport, Connecticut, Londra, Praeger, 1998. Jameson, Frederic, Miyoshi, Masao (ed.), The Culture of Globalization, Duke, Duke University Press, 1998
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Sara F. (ed.), Picturing Women in Renaissance and Baroque Italy, Cambridge, Cambridge University Press, 1997. Judd, Denis R., Fainstein, Susan S. (ed.), The Tourist City, New Haven CT, Yale University Press, 1999. Kaplan, Ann, Rocking Around the Clock: Music Television, Postmodernism, and Consumer Culture, New York, Methuen, 1987. Kaplan, Steven L. (ed.), Understanding Popular Culture (Europe from the Middle Ages to the Nineteenth Century), Berlin, New York, Amsterdam, Mouton Publishers, 1984. Kasson, John F., Amusing the Million: Coney Island at the Turn of
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Vezi Ellen Goodman, ,,No Sermon, Madonna, If You Cut the Propaganda", în Los Angeles Times, septembrie 1986, nr. 23, p. 5. 143 Pentru o analiză detaliată a personalității schimbătoare a Madonnei, vezi Ann Kaplan, Rocking Around the Clock: Music Television, Postmodernism and Consumer Culture, New York, Methuen, 1987, p. 126. 144 Cathy Schwichtenberg, ,,Madonna's Postmodern Feminism: Bringing the Margins to the Centre", în Cathy Schwichtenberg (ed.), op.cit., p. 130. 145 Gayatri Spivak, ,,Displacement and the Discourse of Women", în Displacement: Derrida
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
politicul va influența cultura. "Aș numi această perioadă drept una încă post-revoluționară" În prelegerea ținută la Casa Pogor, ați etapizat cultura română în Ev Mediu și Modernism. În ce perioadă ne aflăm acum? Un modernism târziu? Sau preferați denumirea de postmodernism? Nu, postmodernism este un termen prea savant și are conotații culturale prea mari. Eu aș numi această perioadă drept una încă post-revoluționară. În Franța, perioadele revoluționară și post-revoluționară au ținut de la căderea Bastiliei, până la căderea lui Napoleon. Deci de la 1789
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
influența cultura. "Aș numi această perioadă drept una încă post-revoluționară" În prelegerea ținută la Casa Pogor, ați etapizat cultura română în Ev Mediu și Modernism. În ce perioadă ne aflăm acum? Un modernism târziu? Sau preferați denumirea de postmodernism? Nu, postmodernism este un termen prea savant și are conotații culturale prea mari. Eu aș numi această perioadă drept una încă post-revoluționară. În Franța, perioadele revoluționară și post-revoluționară au ținut de la căderea Bastiliei, până la căderea lui Napoleon. Deci de la 1789, până la 1815
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ Nr. 71 Emil STAN este profesor universitar doctor la Departamentul de Științe ale educației (Universitatea PetrolGaze din Ploiești). A publicat numeroase cărți care explorează trei domenii majore de cercetare: filosofia educației, postmodernismul educațional și implicațiile sale practice, precum și managementul clasei de elevi (Spațiul public și educația la vechii greci; Pedagogie postmodernă; Despre pedepse și recompense în educație; Cioran. Vitalitatea renunțării; Educația în postmodernitate; Managementul clasei (edițiile I și II); Profesorul între autoritate
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sau despre ambiguitățile paradigmei educaționale postmoderne / 15 1.1. Educația ca îmblânzire / 16 1.2. Educația și relația de alteritate / 18 1.3. Recuzita postmodernă a educației / 20 1.4. O dilemă a educației de tip postmodern / 24 Capitolul 2. Postmodernismul și problema idealului educațional / 27 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune / 27 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp / 30 2.3. Școala sub asediul postmodernității / 32 2.4. Hedonismul și educația / 34 2.5. Idealul un concept vetust? / 37 2
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nu împărtășesc același discurs, care se legitimează prin apartenența la alte habitudini, mentalități și valori și cu care orice comunicare este imposibilă. Ca atare, străinii trebuie fie asimilați, fie excluși, "strategia coexistenței permanente" cu aceștia (Zygmunt Bauman) reprezentând o utopie. Postmodernismul își pune problema unei educații care să permită individului accesul la propria voce, prin intermediul unui discurs în cadrul căruia cum spui să devină mai important decât ceea ce spui. Când un individ își folosește propria voce, el își asumă responsabilitatea pentru ceea ce
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să se încumete spre lumea adultă (să crească, într-un cuvânt), tot ce face e să inducă stagnare, chiar regresie, prin viziunea sa nostalgică și mitizantă a unei copilării considerate edenică, pură și necontaminată...". (Frabetti, 2003, p. 47) Capitolul 2 Postmodernismul și problema idealului educațional 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune Idealul devine un concept operațional începând cu secolul al XVIII-lea, și mai ales al XIX-lea, moment care coincide cu apariția și utilizarea unui alt concept, oarecum înrudit, oricum
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]