4,561 matches
-
lent și organic, prin sedimentare și adăugiri cultural-istorice, la noi se întâmplă brusc și accelerat, sincretic și coplanar. Vârstele culturii nu cresc, firesc, unele din altele; ele se instalează prin împrumut, import, transfer. La fel s-a întâmplat și cu postmodernismul, în anii '80. Iar după Revoluția din 1989, interfața cu modelul cultural american a crescut exponențial. Aceasta înseamnă, pe de altă parte, că literatura română și-a dezvoltat - în pofida tuturor iluziilor și a mitizărilor cu care o "blindează" inutil apărătorii
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
poeziei lui Virgil Mazilescu, îngrijită de regretatul Alexandru Condeescu, tânărul poet și critic craiovean Gabriel Nedelea ne propune o nouă ediție a operei acestui autor nu foarte prolific, dar cu un rol considerabil în trecerea liricii noastre de la neomodernism la postmodernism. Este, trebuie spus de la bun început, o ediție binevenită, atât în contextul dezbaterii despre literatura creată în timpul regimului comunist, cât și în cel al afirmării unei noi serii de poeți, care-și pot afla în câțiva dintre marii poeți ai
Opera lui Virgil Mazilescu, într-o nouă ediție by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3247_a_4572]
-
catehismul filologic, dar are meritul esențial de a respecta structura operei mazilesciene și, mai ales, de a ne evidenția metoda de creație a autorului. Metodă care explică atât dimensiunile restrânse ale operei, cât și includerea poetului printre precursorii incontestabili ai postmodernismului românesc. Se cuvine semnalată această opțiune fericită a editorului, care, chiar dacă se înșeală atunci când, în Cuvânt asupra ediției, refuză volumului Va fi liniște va fi seară statutul de antologie de autor, procedează corect refuzând să extindă modificările operate de Mazilescu
Opera lui Virgil Mazilescu, într-o nouă ediție by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3247_a_4572]
-
în integralitatea operei sale. Era necesară readucerea în circuit a operei lui Virgil Mazilescu, la zece ani după discreta, totuși, ediție Condeescu. Ea îl menține în actualitate pe acest poet esențial în trecerea de la neo-modernismul dominant al generației șaizeci la postmodernismul generației optzeci. Totodată, propune un posibil model, într-o lume în care poetul nu mai este o „voce a poporului”, nici o vedetă a spațiului public. Un model cu atât mai interesant, cu cât și Mazilescu, se știe, a scris, de
Opera lui Virgil Mazilescu, într-o nouă ediție by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3247_a_4572]
-
paralele inegale (1988; apărut în 2001 la Paris, în traducerea lui Odile Serre) sau Frumoasa fără corp (1993). Caracterul experimental i-a fost când reproșat, când elogiat, fiind cel mai adesea convertit în structurile mai largi ale textualismului sau ale postmodernismului. Situarea lui este clară în continuarea Școlii de la Târgoviște. Radu Petrescu și Mircea Horia Simionescu sunt invocați adesea ca maeștri recunoscuți. Pentru Gheorghe Crăciun e o formă de onestitate să nu ascundă secretele textului, să arate cum a gândit toată
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
nici măcar pe aceea de a le dărâma, deoarece a recurs (demonstrativ sau nu) și la deconstrucție, jucându-se de-a dilatarea monstră a timpului și a fost, de asemenea, autorul romanului Zgomot alb, studiat azi în universități ca prototip al postmodernismului american. A decis, așadar, să-și permită luxul de a prezenta drept roman un text de dimensiunile unei nuvele conținând meditații și digresiuni despre câteva dintre marotele lui din totdeauna, cum ar fi ideea (bizară pentru un narator atât de
Ca în Psycho au ralenti by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6443_a_7768]
-
XVIIIlea de către austrieci și ignorat de politicienii României Mari. În sfârșit, textul lui Ovid Țopa interesează, cum spuneam, ca sursă pentru biografia unui scriitor postbelic important, și anume fiul său, Tudor Țopa. Fondator al Școlii de la Târgoviște, precursor incontestabil al postmodernismului și personalitate care, în ciuda unei opere restrânse, a exercitat o reală fascinație și influență în proza din ultimele decenii, Tudor Țopa poate fi mai bine înțeles citind memoriile tatălui. Acestea nu elucidează numai biografia paternă a scriitorului, oferind un bogat
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
întâlnea cu un stil de viață modern, de tip mittel-european. Astfel, putem explica mai convingător amestecul de experiment postmodern și livresc clasic de cea mai bună factură din scrisul lui Tudor Țopa, ca și faptul că, spre deosebire de congenerii săi occidentali, postmodernismul său nu a fost lipsit de o perspectivă etică asupra literaturii. Urmașul preoților și luptătorilor pentru Unire, obligați de o istorie crudă să își abandoneze locurile natale, nu putea face numai experimente prozastice gratuite, ignorând încărcătura etică a actului de
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
Grigurcu În chip izbitor, Nicolae Prelipceanu este un antiromantic. Cultul egoului, frămîntarea interiorității, intonația patetică sunt sub condeiul d-sale întoarse pe revers. Nimic din atitudinile idealizatoare nu scapă unei „deconstrucții” ce se potrivește mai bine avangardei decît așa-zisului postmodernism (de facto, un modernism clasicizat), care caută a întruni într-o dulce concordie diversitatea posturilor, a procedeelor. Poetul e un avangardist, totuși temperat de teama de-a nu se da (prea mult) în spectacol. Drept care adoptă un limbaj sec, noțional
O speță de avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5042_a_6367]
-
ei, de care scrie, sub semnătură Anei Marcos, secțiunea de cultură din El Păiș, e un elogiu al pluralității. Dandy-ii sunt de toate soiurile, si distinși, si extravaganți, iar oglinzile lor literare, pe care antologia le adună, de la Disraeli la postmodernism, la fel. Manualul de dandysm n-are doar un interes istoric. N-ar strică, la urma urmei, să recitim Tratatul vieții elegante, al lui Balzac, sau sa revedem câteva din definițiile literare ale unei mode minore, după care dandy-ul
Viață de dandy () [Corola-journal/Journalistic/4043_a_5368]
-
Elisabeta Lăsconi Postmodernism posesiv După aproape două decenii de la apariție, romanul Possession de A.S. Byatt apare în limba română, confirmând că postmodernismul a impus formulele sale noi în ficțiune, că a reușit să inoveze reinventând genurile și producând o sinteză superioară. Titlul propus
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
Elisabeta Lăsconi Postmodernism posesiv După aproape două decenii de la apariție, romanul Possession de A.S. Byatt apare în limba română, confirmând că postmodernismul a impus formulele sale noi în ficțiune, că a reușit să inoveze reinventând genurile și producând o sinteză superioară. Titlul propus de versiunea românească, Pasiune și colecția în care este plasat (mai curând își avea locul în "Babel" decât în
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
cât Virgil Stanciu a tradus și primul roman din "trilogia universitară", Schimb de dame, care l-a impus la noi pe David Lodge, studii critice substanțiale (Matei Călinescu, A citi, a reciti, Ed. Polirom, 2003, 2007). Majoritatea trăsăturilor ce aproximează postmodernismul se regăsesc în roman, le enumăr pe cele relevante, vizibile: indeterminare, fragmentare și decanonizare, hibridizare, ironie și carnavalesc. Li s-ar putea adăuga reciclarea trecutului și revizitarea lui, pastișa, parodia și ludicul. Amintește de Iubita locotenentului francez și de Daniel
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
făcut această distincție și de ce cred că este important să identificăm semnificația termenului cu care operăm și consecințele acceptării sau contestării acestuia? În cazul opoziției egalitate/diferență (inegalitate), scopul este atingerea egalității, care presupune utilizarea unei norme masculine universale. Dar postmodernismul critică universalul și îmbrățișează particularitățile. În acest caz, abandonarea feminismului modern în favoarea celui postmodern este în detrimentul femeilor. În legătură cu agenda intereselor femeilor și ale bărbaților, reiese că femeile nu își permit să fie postmoderne dacă au sărit modernitatea și nu își
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
intereselor femeilor și bărbaților într-o relație concurențială. Pensiile și îmbunătățirea vieții vârstnicilor este o problemă aflată pe agenda femeilor, iar toată discuția care are loc în România în legătură cu majorarea pensiilor este în interesul femeilor. Anumite teoreticiene feministe afirmă că postmodernismul trebuie să evite simpla celebrare a diferențelor și a particularităților doar de dragul diferențelor și al particularităților (xe "Fraser"Fraser, xe "Nicholson"Nicholson, 1990). Diana xe "Coole"Coole susține că „printre postmoderni este la modă să prezinți diferențele de gen ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
în politica românească, Editura Polirom, Iași.xe "Băluță" Băluță, Oana, 2007, „Dimensiunea de gen a reconcilierii dintre muncă, familie și viață privată”, în Oanaxe "Băluță" Băluță (coord.), Parteneri egali. Competitori egali, Editura Maiko, București. xe "Bordo"Bordo, Susan, 1990, „Feminism, Postmodernism and Gender Scepticism”, în Linda J. xe "Nicholson"Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York, pp. 133-156. xe "Brock"Brock, Gillian, 1994, „Braybrooke on Needs”, Ethics, vol. 104, nr. 4, pp. 811-823. xe "Butler"Butler, Judith, 2000, Genul - un măr al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
de gen a reconcilierii dintre muncă, familie și viață privată”, în Oanaxe "Băluță" Băluță (coord.), Parteneri egali. Competitori egali, Editura Maiko, București. xe "Bordo"Bordo, Susan, 1990, „Feminism, Postmodernism and Gender Scepticism”, în Linda J. xe "Nicholson"Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York, pp. 133-156. xe "Brock"Brock, Gillian, 1994, „Braybrooke on Needs”, Ethics, vol. 104, nr. 4, pp. 811-823. xe "Butler"Butler, Judith, 2000, Genul - un măr al discordiei, postfață de Andreea Deciu, Editura Univers, București. xe "Cancian"Cancian, Francesca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
for Differences: Ruth Benedict’s «The Chrysanthemum and the Sword»”, American Quarterly, vol. 47, nr. 4, pp. 659-680. Connor, Steven, 1999, Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, Editura Meridiane, București. xe "Coole"Coole, Diana H., 1993, „Contemporary Feminism: Towards Postmodernism?”, în Diana H. xe "Coole"Coole, Women in Political theory. From Ancient Misogyny to Contemporary Feminism, ediția a II-a, Macmillan, Houndsmill. xe "Crosby"Crosby, Christina, 1992, „Dealing with Differences”, în Judith xe "Butler"Butler, Joan W. Scott (ed.), Feminist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
II-a, Macmillan, Houndsmill. xe "Crosby"Crosby, Christina, 1992, „Dealing with Differences”, în Judith xe "Butler"Butler, Joan W. Scott (ed.), Feminist Theorize the Political, Routledge, Londra. xe "Di Stefano"Di Stefano, Christine, 1990, „Dilemmas of Difference: Feminism, Modernity, and Postmodernism”, în Linda J. xe "Nicholson"Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York. xe "Diamond"Diamond, Irene; xe "Hartsock"Hartsock, Nancy, 1998, „Beyond Interests in Politcs, A Comment on Virginia xe "Sapiro"Sapiro’s «When are Interests Interesting? The Problem of Political
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
Dealing with Differences”, în Judith xe "Butler"Butler, Joan W. Scott (ed.), Feminist Theorize the Political, Routledge, Londra. xe "Di Stefano"Di Stefano, Christine, 1990, „Dilemmas of Difference: Feminism, Modernity, and Postmodernism”, în Linda J. xe "Nicholson"Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York. xe "Diamond"Diamond, Irene; xe "Hartsock"Hartsock, Nancy, 1998, „Beyond Interests in Politcs, A Comment on Virginia xe "Sapiro"Sapiro’s «When are Interests Interesting? The Problem of Political Representation of Women»”, în Anne xe "Phillips"Phillips (ed.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
Interests in Politcs, A Comment on Virginia xe "Sapiro"Sapiro’s «When are Interests Interesting? The Problem of Political Representation of Women»”, în Anne xe "Phillips"Phillips (ed.), Feminism and Politics, Oxford University Press, Oxford. xe "Flax"Flax, Jane, 1990, „Postmodernism and Gender Relations in Feminist Theory”, în Linda J. xe "Nicholson"Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York. xe "Fraser"Fraser, Nancy, 1989, „Talking about Needs: Interpretative Contests as Political Conflicts in Welfare-State Societies”, Ethics, vol. 99, nr. 2, pp. 291-313
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
The Problem of Political Representation of Women»”, în Anne xe "Phillips"Phillips (ed.), Feminism and Politics, Oxford University Press, Oxford. xe "Flax"Flax, Jane, 1990, „Postmodernism and Gender Relations in Feminist Theory”, în Linda J. xe "Nicholson"Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York. xe "Fraser"Fraser, Nancy, 1989, „Talking about Needs: Interpretative Contests as Political Conflicts in Welfare-State Societies”, Ethics, vol. 99, nr. 2, pp. 291-313. xe "Fraser"Fraser, Nancy; xe "Nicholson"Nicholson, Linda J., 1990, „Social Criticism without philosophy: An
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
Fraser, Nancy, 1989, „Talking about Needs: Interpretative Contests as Political Conflicts in Welfare-State Societies”, Ethics, vol. 99, nr. 2, pp. 291-313. xe "Fraser"Fraser, Nancy; xe "Nicholson"Nicholson, Linda J., 1990, „Social Criticism without philosophy: An Encounter between Feminism and Postmodernism”, în Linda J. xe "Nicholson"Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York. xe "Frye"Frye, Marilyn, 1996, „The Necessity of Differences: Constructing a Positive Category of Women”, Signs: Journal of Women in Culture and Society, vol. 21, nr. 4. xe "Garcia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
Political Conflicts in Welfare-State Societies”, Ethics, vol. 99, nr. 2, pp. 291-313. xe "Fraser"Fraser, Nancy; xe "Nicholson"Nicholson, Linda J., 1990, „Social Criticism without philosophy: An Encounter between Feminism and Postmodernism”, în Linda J. xe "Nicholson"Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York. xe "Frye"Frye, Marilyn, 1996, „The Necessity of Differences: Constructing a Positive Category of Women”, Signs: Journal of Women in Culture and Society, vol. 21, nr. 4. xe "Garcia"Garcia, Alma M., 1989, „The Development of Chicana Feminist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
În Anii de ucenicie, iar, mai apoi, În On clowns. Plecând de la acest concept - și În măsura În care el implică un fenomen de marginalitate, socială și umană - Îmi va veni foarte lesne să discut opera lui Nicki În contextul mai larg al postmodernismului. Marele meu handicap, În ceea ce-l privește pe Nicki, Îl constituie cunoașterea destul de aproximativă, pe care o am În clipa de față, despre literatura mai veche sau mai nouă a exilului (În special cel rusesc și polonez). În felul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]