5,068 matches
-
o altă reprezentare concretă a noțiunii de măreț: o cină la bordul vasului Regina Maria II, cel mai mare vas oceanic din lume. E mai înalt decât Statuia Libertății și mai lung decât patru terenuri de fotbal. E o frumusețe. Pragmatica și programarea neuro-lingvistică consideră cuvintele ca fiind instrumente ce acționează asupra minții și a sufletului oamenilor. Ele nu mai sunt doar simple mijloace de a realiza comunicarea, ci au puterea de a influența atât atitudinea, cât și fiziologia umană. Studiile
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
discurs și o altă formă de lectură/narare a trecutului, fără a nega însă rolul jucat în continuare de direcția nomologică. Premisele acesteia - ontologică (trecutul este un obiect de studiu "exterior" istoricului), epistemologică (există un adevăr unic, care trebuie descoperit), pragmatică (istoria factualistă este singurul mod de a reconstrui trecutul exact așa cum a fost) (Topolsky 10) − sunt și astăzi acceptate de numeroși cercetători și oricum cunoscute și comentate pe mai departe în filosofia istoriei (la Carl-Georg Hempel, Maurice Mandelbaum și mai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
accepțiunea modernă a termenului (economie). Discuția pe care am făcut-o la un moment dat, legată de viziunea acestora asupra modului în care, în cetatea antică, se fondează justiția, dreptul și legea, poate fi corelată în acest punct cu viziunea pragmatică a Stagiritului: indiferent de context și de nuanțe, pentru greci oikonomia implica finalitatea organică și armonia funcțională, care duceau la coeziunea socială și la performanța politică. Administrarea vieții private a fost extinsă la problema mai generală a gestionării bunurilor și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
statelor medievale a fost nu doar pentru religie sau pentru un model politic, ci și pentru un plan de organizare și de gestionare a structurilor sociale. Interesant este că această alegere a fost una, se pare, destul de lucidă și de pragmatică: istoria ne atestă o preferință pentru modelele funcționale, pentru soluțiile istorice imediate, adaptate la posibilitățile locale de rezolvare. Este evident că rolul politico-religios jucat de Țările Române după căderea Constantinopolului a fost important pentru soarta ortodoxiei și uneori chiar și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Ștefan și scrierea lui Neagoe, mai clare ideologic, au apelat la figura constantiniană, nu s-a obținut nimic specific dinspre Bizanț pentru exercițiul guvernării cotidiene. Spre exemplu, în a doua parte a Învățăturilor, în mod explicit, textul ia cunoscuta turnură pragmatică, prin trimiterile (în vocabular politic local) la momentele importante ale ceremonialului de curte - masa împreună cu boierii, primirea solilor, adunările de judecată și luarea deciziilor, "milostivirea", sfatul domnesc - sau la atitudinea în/față de război. Aceste fragmente de viață politică, redate cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
traseele imaginative alternative. Vegheate atent de instituțiile puterii, conservatoare, formulele au rămas aproape neschimbate în timp. Moștenirea "reziduală" formată din structuri ideatice antice, preluate și transformate în planul oikonomic creștin, s-a întâlnit la nivel local mai curând cu soluțiile pragmatice de menținere în istorie (atât politic și ideologic, cât și social sau economic) decât cu o imaginație culturală fantezistă sau cu o gândire raționalistă novatoare (de altfel, aproape imposibile într-o cultură tradiționalistă). Imaginea, simbolistica și imaginarul colectiv, rămase la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
relevante pentru comportamentul semantico-sintactic al verbelor de percepție din limba română, acordând o atenție specială verbului a vedea. Investigarea domeniului se poate extinde și rafina în alte direcții: realizarea unui studiu diacronic asupra verbelor de percepție sau focalizarea asupra valorilor pragmatice pe care le dezvoltă ele. ABREVIERI AspP = aspect phrase (engl.) DP = determiner phrase (engl.) engl. = engleză fr. = franceză GAdj = grup adjectival GAdv = grup adverbial GAsp = grup de aspect GCompl = grup complementizator Gconj = grup conjuncțional GN = grup nominal GPrep = grup prepozițional
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
asigura". În aceste configurații, forma de imperativ a verbului prefațează un act de vorbire în care se exprimă un îndemn: (51)Vezi [să închizi ușa!] (52) Vezi [să nu lași ușa deschisă]! Folosirea conjunctivului hortativ se asociază cu o valoare pragmatică de atenuare a semnificației "este obligatoriu", a actului de vorbire directiv, poruncitor ( Închide ușa!, Nu lăsa ușa deschisă!). Contextual, forma vezi poate exprima și alte nuanțe semantice: un avertisment (Vezi să mai procedezi tu așa!, Ia vezi!), o predicție (Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un context ca cel de la (124), verbul a vedea poate exprima atât percepția fizică ("Mă uit la ei și ei sunt împreună"), cât și o percepție imaginară ("Mi-i închipui împreună"), dezambiguirea făcându-se contextual, în funcție și de contextul pragmatic. 4.4.5. În poziția de PS al unui verb de percepție sunt admise și propozițiile non-finite. Propoziția infinitivală este admisă doar în prezența verbului a vedea "a considera". Utilizările din limba actuală arată că în această ipostază sintactică apare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
regulă, percepții directe, selectând unități care exprimă procese cu trăsătura semantică [+Emisie de sunete], în (127), sau o mișcare/emisie a corpului 119 (128): (127) Îl aud vociferând/cântând la pian. (128) Îl simt tremurând/tresărind/transpirând. În anumite contexte pragmatice, și verbul a auzi poate exprima percepții imaginare: (129) Îl și aud ("mi-l închipui") spunându-le prietenilor la ce s-a gândit! Construcția de acest tip este considerată specifică românei, alte limbi romanice folosind infinitivul și subordonata pseudo-relativă în locul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
majoritatea contextelor, ele fiind astfel relativ libere de context". Contrar afirmației autoarei, vom susține și vom încerca să arătăm în prezenta lucrare că sensurile verbelor sunt puternic determinate de contextul sintactic și, în vederea operării unor dezambiguizări, uneori și de cel pragmatic/comunicativ. 58 Vezi, de exemplu, analizele propuse de Alm-Arbius (1993) și Grezka (2009), discutate mai detaliat în lucrare. 59 Majoritatea studiilor care fac referire la polisemia verbelor de percepție se opresc la analiza structurii lexico-semantice a verbului a vedea. 60
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
asiduu literați, esteticieni, psihologi, pedagogi, sociologi, filozofi deoarece în studiul creativității s-au investit prea puține resurse în comparație cu importanța ei. Cercetarea creativității a urmat un traseu desprins din tradiția misticismului și a spiritualității, în contradicție cu spiritul științific; apoi abordarea pragmatică, o iluzie falsă a desfășurării acesteia sub semnul comercializării; a fost considerată un fenomen marginal în raport cu preocupările centrale ale întregului domeniu al psihologiei. I 1.2. Teorii ale creativității Elucidarea creativității a constituit o permanență în istoria psihologiei, rezultând o
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
părinții lor și distribuite în școală și în afara ei; în generarea unor idei privind modalitățile concrete de atragere a unor fonduri este bine să fie implicat atât personalul școlii, cât și colectivul de elevi. Important este ca ideea să fie pragmatică, dar și atractivă și stimulativă pentru comunitate, fiind dezirabil ca apelul să fie unul organizat și să atingă „coarda sensibilă" a comunității. Ca exemple de modalități de colectare a unor fonduri s-ar putea menționa serbările școlare, premierile, concursurile școlare
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina - Mihaela Tataru, Mirela- Mihaela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93075]
-
la I. L. Caragiale, A. P. Cehov, Luigi Pirandello, Alfred Jarry, este vizată o conceptualizare a limbajului teatral ca sistem de semne deopotrivă verbale și nonverbale. Considerații structurate concentric în jurul unei viziuni similare apar și în următoarele cărți, Teatru și actualitate (1984), Pragmatica teatrului (1987). „Coerența specifică” textului dramatic ca „literatură aparte”, cu două componente, una aflată în sfera limbajului, iar cealaltă întrupată din „metafora vie a trupurilor și lucrurilor”, reclamă anumite coduri de lectură și nu se poate mărgini la modalitățile naratologice
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
a trupurilor și lucrurilor”, reclamă anumite coduri de lectură și nu se poate mărgini la modalitățile naratologice ale structuralismului, adică la modelele interpretative pur textuale. Pledoaria se îndreaptă spre o hermeneutică simultană, contextuală și intertextuală, spre o receptare de tip pragmatic, după modelul oferit de Camil Petrescu, „unul din primii pragmaticieni ai teatrului”. Din multitudinea de ilustrări prin intermediul cărora se configurează construcția teoretică, autoarea se oprește îndeosebi asupra pieselor lui I.L.Caragiale, Camil Petrescu și Mircea Eliade, cărora le dedică trei
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
eminescian, recenzii, articole consacrate unor concepte literare de actualitate, câtorva scriitori și critici români sau străini, precum și eseuri despre teatru. SCRIERI: Teatru și mit, Cluj-Napoca, 1976; Dramatis personae, Cluj- Napoca, 1980; Despre Caragiale, Cluj-Napoca, 1982; Teatru și actualitate, București, 1984; Pragmatica teatrului, București, 1987; Camil Petrescu. Realia, București, 1988; Accente, Cluj-Napoca, 1991; Mircea Eliade. Spectacolul magic, București, 1991; Marin Sorescu sau Despre tânjirea spre cer, Craiova, 1993; Caragiale?, Cluj-Napoca, 2002; Dictionnaire des relations franco-roumaines (în colaborare cu Marina Mureșanu-Ionescu și Liviu
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
afgan” care, în ciuda caracterului obscurantist al regimului său, duce contra britanicilor o luptă care „obiectiv, ține mai mult de lupta revoluționară decât de cea a democrațiilor sau a «revoluționarilor» ca Renaudel și Campania, care acționează în slujba imperialismului”. Acest demers pragmatic nu împiedică, în 1920-1922, sprijinul financiar și militar al URSS acordat lui Mustafa Kemal care reprimă cu ferocitate atât opoziția comuniștilor turci, cât și a autorităților musulmane recalcitrante la laicizare. Această disociere a teatrelor intern și extern va fi întotdeauna
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Universale a Sovietelor, dorite de internaționaliști. Acesta e spiritul în care proclamă el, în decembrie 1924, „construirea socialismului într-o singură țară”. în lupta pentru succesiune, Stalin are câștig de cauză, prezentându-se ca un centrist mai preocupat de organizarea pragmatică decât de ideologie. Le dă de înțeles rușilor că le impune iobăgia pentru a construi un mare stat modern, de temut - și respectat - de întreaga lume - și își înlătură fără dificultate rivalii, doctrinari frumos vorbitori, mai visând la vreo revoluție
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
umane în limite tolerabile social”, un echilibru social și un „climat moral” care promite cel puțin o aproximare a dreptății 24. În toate aceste trimiteri observăm rolul valorilor morale în configurarea intereselor naționale. Fără a conștientiza, chiar și cel mai pragmatic dintre lideri va fi influențat de un set de presupuneri despre ceea ce ar însemna un potențial interes, iar puterea presupunerilor a fost demonstrată de faptul că ele rămân întotdeauna nespuse - suportul oricărei decizii specifice, fără a fi niciodată discutate ca
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1. O teorie realistă a relațiilor internaționale" Scopul acestei cărți este acela de a prezenta o teorie a politicii internaționale. Testul prin care o asemenea teorie trebuie să fie judecată nu este unul a priori și abstract, ci empiric și pragmatic. Cu alte cuvinte, teoria trebuie evaluată nu prin prisma unor principii abstracte preconcepute sau a unor concepte fără legătură cu realitatea, ci prin obiectivul său: de a induce ordine și sens într-o masă de fenomene care, în caz contrar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
războiul nuclear. Propunerile pentru crearea unor sisteme de apărare, cum este cazul proiectului „star wars”, ignoră tocmai acest fapt. Dacă omenirea dorește să supraviețuiască unui război nuclear, atunci declanșarea sau împiedicarea acestuia implică o abordare similară războiului convențional, un calcul pragmatic al utilității. Conceperea unei strategii privind războiul nuclear tactic reprezintă o altă încercare de a face posibil un război nuclear care să nu provoace distrugerea ambelor părți, dar care să poată ducă la victoria uneia dintre ele. Concepția războiului nuclear
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unii susțin că misiunea noastră fundamentală ca stat este de a răspândi democrația la nivel global și chiar de a o impune, dacă e necesar. În ciuda optimismului nostru și a credinței că putem soluționa problemele, noi, americanii, ne considerăm și pragmatici. Indiferent de cât de idealiști suntem, nu putem ignora cerințele lumii reale. Dilema nu este numai o alegere între bine și rău, ci între câștiguri bine-venite, dar incerte și ceea ce se consideră drept un preț rezonabil în vieți, resurse și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Aggression, Harcourt, Brace and World, New York, 1966. Mannheim, Karl, Man and Society in an Age of Reconstruction, Harcourt, Brace, New York, 1941. Merriam, Charles E., Political Power: Its Composition and Incidence, Whittlesey House, New York, 1934; Collier Books, New York, 1964. Miroff, Bruce, Pragmatic Illusions: The Presidential Politics of John F. Kennedy, David McKay, New York, 1976. Parsons, Elsie Clouse, Social Rule: A Study of the Will to Power, G.P. Putnam’s Sons, New York, 1915. Parsons, Talcott, The Structure of Social Action, McGraw-Hill, New York, 1937
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au întâmpinat aceleași dificultăți ca în definirea noțiunii de leadership. Aceasta din cauza, în principal, a ipostazelor diferite în care ea a apărut și a fost utilizată de‑a lungul timpului. Pentru cei mai mulți autori, noțiunea de management include un conținut acțional, pragmatic, ea referindu‑se la acțiunile, funcțiile sau procesele prin intermediul cărora sunt realizate obiectivele organizațiilor. Cum însă exercitarea efectivă a acestor acțiuni și funcții presupune un ansamblu de cunoștințe și abilități deosebite, imediat s‑a ajuns la concluzia că managementul este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cercetare și dezvoltare etc. Aceste categorii de manageri exercită toate funcțiile managementului, dar diferențiat. De exemplu, așa‑zișii top managers vor acorda un timp mai îndelungat exercitării funcției de previziune decât managerii de nivel mediu sau de primă linie. Viziunea pragmatic‑procesuală asupra managementului transpare și din nenumărate alte definiții. Totodată, la o parcurgere mai atentă a acestora, se remarcă și o ușoară schimbare de optică, dacă nu chiar de paradigmă, în definirea managementului. În 1980, președintele Asociației Americane de Management
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]