4,621 matches
-
rol. Ceea ce trebuie să se rețină din jocul permanent și cronic dintre oncogene și genele supresoare de tumori, joc cu valențe general antagoniste, este că de-a lungul milioanelor de ani de evoluție a speciilor, mecanismele inhibitoare ale carcinogenezei au predominat asupra celor oncogenice. Chiar dacă la nivel celular fenomenul transformării de tip neoplazic ne apare ca fiind avantajos celulei (aceasta câștigă nemurirea, fapt ce l-a fascinat pe Alexis Carrel), pentru sistemele superioare în care celula este integrată (țesut, organ, organism
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
prezența cirozei, arată cea mai puternică asociere cu dezvoltarea de HCC. Virusurile implicate în realizarea carcinomului hepatocelular fac parte dintr-un complex patogen ce se desfășoară în câteva etape și evoluează pe parcursul mai multor ani. Printre cauzele asociate nou identificate predomină două virusuri, VHB și VHC. Ele nu acționează singure, ci în combinație cu alte substanțe cancerigene din mediu și cu o varietate de factori ai gazdei. Celelalte virusuri hepatotrope cunoscute, VHA și VHE, nu produc sechele pe termen lung, iar
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
zonă a romanității la alta, atît prin intensitate și consecințe, cît și prin sursa germanică, adică prin limba sau varianta germanică din care au pătruns împrumuturile. Cele mai numeroase cuvinte de origine germanică există în graiurile galo-romanice, adică franceze, unde predomină elementul franc, urmează graiurile provensale, cu predominarea elementului vizigot, și cele franco-provensale, cu numeroase elemente burgundice. După aceea, vin graiurile italiene, în special cele nordice, care posedă cuvinte ostrogo-tice și lombardice și, în sfîrșit, cele iberoromanice, cu elemen-te vizigote, vandalice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
face și a desface etc.). Preferința pentru împrumut și evitarea calcurilor favorizează, de cele mai multe ori, pe de o parte particularizarea limbilor romanice în raport cu alte limbi (astfel, în vreme ce limbile romanice au împrumutat pentru noțiunea "patrie" cuvîntul latinesc patria, în limbile germanice, predomină calcurile sau cuvintele vechi: engl. fatherland și motherland, germ. Vaterland și Heimat, dan. fädernesland [′fε:dəŋəslan:d], norv. fedreland, moderland și hjelmland, dar în neer. vader-land și patria; interesant este că patriot este în toate limbile germanice, pătruns din franceză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nouă (revoluționară) în momentele existenței ei, dar situațiile sînt diversificate dacă partea nouă este în continuarea celei vechi sau se abate de la ea (avînd o origine exterioară ei) și dacă partea nouă este avantajată sau nu în raport cu cea veche. Dacă predomină partea veche și cea nouă este în spiritul ei, este o dăinuire tradițională, iar dacă predomină partea nouă și ea reprezintă alt spirit decît cea veche, atunci este o dăinuire revoluționară. Ca atare, lupta pentru păstrarea tradiției înseamnă în mod
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
celei vechi sau se abate de la ea (avînd o origine exterioară ei) și dacă partea nouă este avantajată sau nu în raport cu cea veche. Dacă predomină partea veche și cea nouă este în spiritul ei, este o dăinuire tradițională, iar dacă predomină partea nouă și ea reprezintă alt spirit decît cea veche, atunci este o dăinuire revoluționară. Ca atare, lupta pentru păstrarea tradiției înseamnă în mod implicit un anumit conservatorism și o respingere a schimbărilor radicale, fapt acceptabil numai dacă aceste schimbări
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și cel interpretativ ar trebui, prin urmare, să reprezinte cu certitudine un bun cultural veritabil. În această perspectivă, nu poate fi un bun cultural relatarea faptului că cineva s-a întîlnit cu altcineva și a stat de vorbă, aspect ce predomină în literatura jurnalelor și memoriilor apreciată de critica românească lipsită de orizont, deoarece cine lecturează scrieri cu astfel de relatări nu rămîne cu nimic. Dacă totuși asemenea fapte au fost consemnate, nu este normal ca ele să fie editate și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
inventat) în Europa 4, trebuie menționat faptul că, înainte de 1648, momentul Păcii din Westfalia, conceptul central de organizare a Europei a fost reprezentat de unitatea Creștinătății, după acest moment balanța puterilor devenind conceptul central: ordinea europeană și politicile ce au predominat în interiorul Europei au fost doar variațiuni pe tema statului-națiune suveran și balanțelor de putere 5. Practic, la mijlocul secolului al XVII-lea începe epoca echilibrului statelor naționale 6. În secolul al XVIII-lea, ideea de națiune capătă un dublu aspect: cel
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
al rentabilității imediate. În multe țări aceasta a dus la o degradare a spațiilor extraurbane, transformate în Franța mai ales în zone cu construcții heteroclite fără dotările necesare, situate departe de locurile de muncă ale locuitorilor lor, și în care predomină clădirile dizgrațioase și inconfortabile, construite deseori din materiale luate la întîmplare separate de mici grădini care dau noilor locatari ai acestori dormitoare de periferie iluzia că nu s-au rupt cu totul de rădăcinile lor țărănești. În centrul orașului propriu-zis
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
spirituală" și noile concepții estetice Războiul a marcat profund generația de combatanți în a căror memorie acesta continuă să persiste. Timp de cel puțin zece ani, acesta devine tema principală a unui număr considerabil de romane, nuvele, mărturii, în care predomină sentimentul de groazăă. Așa se întîmplă cu opere cum ar fi Crucile din lemn de Roland Dorgeles, Les Éparges (comună pe Meuse, aproape de Verdun, unde s-au dat lupte grele în 1914 și 1915 n.t.) de Maurice Genevoix, Nimic
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în timp și spațiu, este esențialmente un fenomen biologic, putându-se vorbi aici de o întreagă problematică, de la formele, tipurile și operațiile ei la calitățile ei, uitarea, mnemotehnica, legăturile de performanță cu inteligența, învățarea, educația etc. Care este sediul memoriei? Predomină ideea implicării tuturor segmentelor cerebrale, fără a exclude însă specializarea funcțională a unor formațiuni neuronale. Unii psihologi susțin existența unei dependențe directe între memorie și inteligență, alții dimpotrivă, ca până la urmă să se impună faptul că "memoria este un act
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
contradicțiilor și luptei în ultimele decenii. În timp ce unii părinți și profesori încearcă să promoveze anumite valori și idei tradiționale, cultura tinerilor se află adesea în opoziție cu această cultură conservatoare, Deși anii '80 au fost o perioadă în care au predominat valorile conservatoare, o dată cu alegerea lui Reagan și orientarea "de dreapta" în cultura americană (vezi Ferguson și Rogers, 1986, Kellner și Ryan, 1988; Kellner, 1990 a), anumite imagini ale unor personalități ale muzicii pop au început să se opună curentului conservator
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la prima ediție În decursul ultimelor câteva decenii, studiul comparativ al guvernării a avut un traseu agitat. Mai întâi a evoluat de la abordarea anilor 1960, constituțională și legalistă, către una în care au fost elaborate taxonomii curajoase. A început să predomine ideea că guvernul forma un "sistem" și că diversele instituții care făceau parte din acest sistem erau legate între ele prin "funcțiile" pe care le îndeplineau. Studiul comparativ al guvernării a avut de asemenea în vedere țările noi, în curs
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
faptului că studia în esență ce se întâmpla în realitate, nu ce se susținea în mod formal (vezi Dahl, 1963). Abordarea s-a aplicat în mod natural studiului comparativ al guvernării, acolo unde multe constituții nu se aplicau și unde predominau dictaturile. Totuși, behaviorismul nu a putut fi folosit în studiul comparativ al guvernării fără o nouă structură: aceasta avea să fie oferită de conceptul de sistem politic. * faza neo-instituționalistă, care a început în anii '70 cu recunoașterea faptului că nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
legătura lor cu sistemul politic. Totuși, acest ultim aspect al problemei nu a fost rezolvat cu adevărat până acum, și nici nu pare că se va rezolva într-un viitor apropiat. Putem observa în general că unele instituții sau grupuri predomină în anumite societăți, iar altele în societăți diferite. Putem ști astfel că într-o țară există triburi, adunări de șefi și un consiliu regal; în alta pot exista grupuri de interese, cum sunt sindicatele și organizațiile de afaceri, un număr
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
normele sistemelor politice care nu sunt nici liberal-democratice, nici comuniste. Aceste țări intră în trei categorii care constituie trei grupe din spațiul tridimensional al normelor. Una din aceste grupe constă în sistemele politice care și-au menținut normele tradiționale care predominau altădată în lume și în special în Europa de Vest. Aceste țări sunt "absolutiste", iar șeful lor de stat, de obicei un monarh, conduce națiunea bazându-se pe sprijinul majoritar al populației; unele republici oligarhice au avut sau mai au încă un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în care se îndreaptă aceste sisteme, cât și a modului în care sunt luate deciziile. Dar după cum știm, deciziile sunt luate cu ajutorul instituțiilor și grupurilor care formează configurații diferite în sisteme politice diferite. Între normele sistemelor politice și structurile care predomină în aceste sisteme există strânse relații cu un caracter complex. Unele instituții sunt înființate pentru a asigura implementarea anumitor norme în corpul politic. Cel puțin teoretic, parlamentele și partidele sunt alcătuite pentru a conferi un mijloc democratic de participare. Relația
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
formă de dictatură și alta, deoarece costurile de organizare a unei dictaturi efective sunt adesea atât de ridicate încât este posibil ca opoziția să găsească mijloace de a o răsturna în decurs de câțiva ani. În societățile tradiționale stabile unde predomină unele grupuri mari, apariția dictaturilor este mai puțin probabilă. Sunt de asemenea rare în societățile foarte dezvoltate, deoarece grupurile de interese specializate și entitățile care promovează diverse cauze sunt prea numeroase pentru a fi în stare să pornească un atac
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de măsurat. În capitolul 5 am început să descoperim unele caracteristici ale societăților plurale. Acestea sunt societăți net separate de clivaje etnice, lingvistice sau religioase. Aceste societăți au în mod clar probleme de integrare în plus față de cele întâmpinate când predomină doar clivajul de clasă; într-adevăr, state precum Regatul Unit și mai exact Anglia, unde clivajele de clasă sunt puternice, iar celelalte clivaje au un impact limitat, sunt privite ca fiind omogene. Alături de efectul clasei asupra vieții politice trebuie așadar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cuvântului a fost măsurat în contextul multor țări, în special în Vest, și s-a descoperit că el nu este atât de puternic pe cât se anticipase. Condițiile economice de bază sunt importante și în explicarea tipului de sistem politic care predomină într-o țară: în general vorbind, democrațiile liberale sunt asociate unor condiții economice favorabile, dar există și excepții. În al doilea rând, între aceste excepții, existența diviziunilor puternic percepute, de natură etnică, lingvistică sau religioasă, explică gravitatea tensiunilor politice în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
există o selecție a temelor în corespondență cu scopurile grupurilor comunitare. Acolo unde asociațiile dependente sunt preponderente există o oarecare articulare și o oarecare selecție: articularea este mai pronunțată când asociațiile dependente ies încet de sub tutela grupului "patern", în timp ce selecția predomină când autoritățile publice dețin în continuare frâiele asupra asociațiilor, în mod autoritar; sistemele comuniste au constituit un exemplu clar al unei astfel de strategii. Natura ambiguă a entităților asociative Distincțiile în privința rolului grupurilor sugerează trei remarci. În primul rând, grupurile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de acțiune. Instituțiile și grupurile comunitare și asociative În al doilea rând, instituții precum birocrațiile, armatele și multe dintre biserici ocupă poziții intermediare între grupurile pur comunitare și cele pur asociative. Ele articulează, dar și selectează cereri. Sistemele în care predomină aceste grupuri pot fi privite ca fiind de tranziție, prin intermediul instituțiilor putând fi exprimate, mai ușor decât prin intermediul grupurilor comunitare tradiționale, unele cereri relativ "moderne" de exemplu, din partea grupurilor mai puțin privilegiate. Această tendință a caracterizat multe țări în curs
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
curs de dezvoltare în anii '60; în absența unui număr mare de grupuri de interese, armata și birocrația au constituit canale prin care au fost exprimate anumite cereri. Articularea este încă limitată, dar nu atât de limitată ca acolo unde predomină grupurile comunitare. Persistența entităților comunitare În al treilea rând, în toate societățile, grupurile comunitare continuă să joace un rol substanțial. Nici democrațiile liberale în general și nici țările vestice în particular nu sunt complet asociative, nici măcar în sensul mai puțin
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
post-modernă". În ambele cazuri se sugerează că vechile clivaje se erodează și că noile teme sau valori pot chiar să ia locul clivajelor tradiționale. Argumentul continuă: se pretinde că noile clivaje au caracteristici diferite de cele vechi. Au început să predomine mai curând ideile decât interesele; noile mișcări sociale sunt preocupate de cauze și de noi moduri de organizare a societății. Ne deplasăm, atunci, spre o nouă politică? În trecut au avut loc schimbări majore în structurile și valorile politice societățile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dintotdeauna, chiar dacă mass-media a lărgit în mod semnificativ posibilitățile de comunicare publică. Și comunicarea publică și cea privată variază conform tipului de sistem politic. De exemplu, tipurile de comunicare privată tind să se coaguleze în cadrul fiecărui grup comunitar unde acestea predomină; structurile și procesele comunicării publice sunt influențate chiar și mai semnificativ de tipul de sistem politic. Din cauza costurilor, aceste mijloace, în special radioul și televiziunea, pot fi controlate relativ ușor de autoritățile publice în țările autoritare mai sărace. Efectul proceselor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]