19,544 matches
-
visau ca fiecare individ să aibă un „dosar biologic”, un „pedigreu” genetic. Ei pledau pentru „noua elită eugenică”, biologic, intelectual și moral, selectată din rândul urmașilor celor talentați. Cine erau membrii acestei elite? Firește: bărbați educați din elitele profesionale, de preferință români și, pe cât se poate, din profesii științifice. Ei urmau să Îi Înlocuiască pe politicieni, instaurând o conducere de avangardă, tehnocratică, „responsabilă și non-partizană”. Discursul etic și politic este complet biologizat, iar limbajul liberal al elitei pe bază de merit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugeniști români au tratat cu o deosebită importanță puericultura, subliniind necesitatea de a controla factorii de mediu care ar contribui la Îmbunătățirea sănătății nou-născuților, deși erau preocupați de calitatea reproducerii și profesau o abordare mendeliană a eugeniei (adică acordau o preferință forțelor genetice În raport cu cele de mediu, pentru a explica dezvoltarea caracteristicilor biologice). Interesul manifestat de eugeniști pentru educarea tinerelor mame În privința Îngrijirii copiilor nu reprezenta o lectură eronată a eugeniei mendeliene, ci un efort deliberat de adaptare a preocupărilor genetice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ci mai degrabă o noțiune complexă care lua În considerare potențialul genetic, caracteristicile disgenice latente sau talentele speciale, ce puteau fi transmise generațiilor viitoare. Profesia medicală În ansamblul ei urma să se transforme, plecând de la această premisă. În acord cu preferința lui Moldovan pentru perspectiva mendeliană, medicii urmau să Își trateze pacienții plecând de la așteptări diferite și să Încerce să relaționeze diferite fenomene cu diverse caracteristici ereditare, mai degrabă decât cu condițiile de mediu. Diagnoza și terapia trebuiau, de asemenea, modificate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
socială a intelectualilor se reflectă În numeroase analize istoriografice și teoretice ale structurării claselor În secolele al XIX-lea și XX3. Cu toate acestea, putem considera că intelectualii români din acea perioadă aparțineau clasei de mijloc dacă luăm În considerare preferințele, nivelul de educație și șansele la o poziție stabilă, de elită, pe care cele două grupuri sociale le aveau În comun. Din acest punct de vedere, intelectualii, fie ei scriitori, critici de artă sau membri ai Academiei, se comportau În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de sistem. În general, membrii elitei conducătoare acceptă „regula jocului” fără reticențe, dat fiind că, în principal, este vorba despre „jocul lor” (Parry, 1969, p. 91). Totuși, adeziunea la procedurile stabilite nu împiedică manifestarea dezacordului asupra fondului. În termeni de preferințe politice, elitele occidentale sunt, în general, mai mult competitive decât consensuale. În Occident, membrii „clasei politice” sunt, înainte de toate, oameni de partid, iar aceștia sunt mult mai sensibili față de diferențele ideologice decât alegătorul obișnuit. Asta nu-i împiedică pe membrii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
este oferită de reputația eficacității în muncă. În rândul claselor superioare‚ dimpotrivă, emulația este de ordin pur „pecuniar”. Bogăția și puterea trebuie puse în evidență. Așadar, obișnuințele legate de consum sunt cele ce caracterizează elita, fie că e vorba despre preferințe alimentare, fie că e vorba despre modă vestimentară. Într-un asemenea context, modelele sunt orientate către consumul ostentativ, pentru că ele au, înainte de toate, funcția de a marca diferențierile sociale sau, ca să adoptăm conceptualizarea mertoniană, funcția latentă de diferențiere socială (Merton
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de un secol, indicatorii prestigiului au rămas relativ stabili, fie că e vorba despre activități de ordin intelectual sau artistic, ludic sau sportiv. Capacitatea unei pături sociale privilegiate de a-și impune gusturile și de a conferi o dimensiune universală preferințelor sale n-a fost deloc repusă în discuție. Această capacitate era indicele clar al existenței unei clase sociale (burghezia) care a câștigat o poziție dominantă în toate domeniile vieții. Desigur, puteai să nu aderi la judecățile ei de gust (să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să nu faci rău, În timp ce vrei să fii de folos.” (Ovidiu) Din nefericire, lucrul acesta este adesea inevitabil, deoarece, pe de o parte, buna intenție „sare adesea calul” prin excesul ei de zel, iar pe de altă parte, gusturile și preferințele oamenilor sînt atît de diferite, Încît ceea ce În intenția ta de moment este o disponibilitate de a face un bine, În aprecierea altuia este o imixtiune sau chiar o lezare a mîndriei sale. * „Voiți să aveți mulți care să vă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o dimensiune intelectuală, ci și una morală (fapt ilustrat de situația celui care Înțelege să speculeze În favoarea sa credulitatea/naivitatea altuia). * „Cine se servește singur e mai bine servit.” (Ch.G. Etetienne) Pentru că numai tu poți fi generos cu adevăratele tale preferințe. Reflecțiunea de mai sus poate fi chiar generalizată: „CÎnd te ajuți tu Însuți și cerul te ajută” (La Fontaine). * „Bine ar fi ca omul să aibă parte de două vieți: prima, În care să comiți greșeli, și a doua, În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
e binevenită orice licență. Nu numai ceea ce e condamnat de Biserică - Alain de Lille definește adulterul ca fiind prea marea dorință de propria soție! -, dar și dincolo de aceasta: să te culci cu mama ori cu sora, într-un altar de preferință... Sade va relua aceste argumente. Jean Țesătorul adaugă chiar că relațiile sexuale potențează castitatea, mai mult: că împreunarea cu un adept al Spiritului Liber restaurează virginitatea! Exercițiul acestei asceze hedoniste conferă fericire și te transformă în Preafericit.... XVI WILLEM VAN
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
târziu - acordă atenție portretului dar acoperit cu un văl pudic această chestiune pe care filosoful însă o găsește determinantă. Marie de Gournay cenzurează o ediție pentru a oculta aceste confesiuni impudice: tinerețe libidinală, inițiere timpurie, o întreagă colecție de femei, preferință probabilă pentru prostituate în tinerețe, dar și atunci când se află în călătorie - contrar a ceea ce susține în scrieri... - nimic neobișnuit. S-a bucurat de o sănătate sexuală prodigioasă - vorbește de un record de șase „asalturi” consecutive, metafora din vocabularul războinic
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a justei măsuri, ar fi găsit ceva pentru propria-i miere, dar totuși, nu... Umbra Stagiritului îi displace, el văzând în Aristotel - pe drept cuvânt - autoritatea scolasticii, acesta fiind motivul real pentru care nu-l îndrăgește... 14. Diogene et Cie. Preferința lui pentru un Socrate disociat de caricatura sa platoniciană îl face să îndrăgească figurile lui Diogene și Aristip, preocupați în mod esențial de înțelepciunea practică, aici și acum, de o asceză utilă în vederea edificării ca individualități suverane, autonome și libere
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care ar căuta plăcerea cu orice preț - chiar și cu acela al unor neplăceri pentru sine sau pentru alții. Se uită că, în cea mai mare parte a timpului, el funcționează mai întâi pe terenul prevenirii suferințelor, ceea ce presupune o preferință pentru simpatiile favorabile dificultăților viitoare. A pregăti terenul pentru plăcere echivalează foarte adesea cu evitarea situațiilor expuse unor neplăceri destul de ușor de identificat: căsătorie, paternitate, responsabilități publice și private, bogăție, onoruri, glorie - tot atâtea capcane pe care e bine să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe primul în favoarea celui de-al doilea, Socrate răstoarnă situația recuzând alternativa, dar numai în favoarea lui. Pentru că el descoperă un al treilea fel de viață care recuză opoziția dintre plăcere și reflecție și presupune amestecul celor două, apoi își mărturisește preferința pentru această opțiune, lăsându-l pe Protarh să se marineze în expectativă, înainte de a constata ralierea lui cu arme și bagaje. Formularea acestei alternative îl constrânge pe filosoful hedonist să apere teza unei vieți de plăceri care exclude orice reflecție
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
grele: nu concepte, idei, demonstrații ample sau profunde, nu înlănțuiri metodice, logice, nu deducții, ci o opoziție între două teze ușor de configurat. Viața de abandon în fața facilității plăcerilor contra unei vieți închinate făuririi unui destin. Prodicos nu-și exprimă preferința, nu se arată partizanul unei teze sau al celeilalte. El expune, opune, povestește. Reținem însă, în ce-l privește, o postură prescriptivă, ca și cum sofiștii ar excela în morala moralizatoare! Ca și cum s-ar fi făcut cunoscuți, ca Platon, propunând niște catehisme
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
echilibrului obținute prin efortul îndreptat asupra propriei persoane. în aceeași ordine de idei, o durere, o suferință în imediat care ar produce o satisfacție mai târziu vor fi preferate unei plăceri imediate, dar care va provoca un neajuns viitor. Această preferință pentru răul care duce la bine nu este niciodată scoasă în evidență când e vorba de Epicur. Totuși, sublinierea acestui punct ar permite aprecierea adevăratei naturi a epicurismului: o forță considerabilă, o înțelege a situațiilor, o gândire proiectivă, iată niște
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
epicurian. Conform tradiției, Aristotel se plimba cu discipolii săi în timp ce le dădea lecții, de unde și numele școlii peripateticiene. Preocupate mai degrabă de reputația lor decât atrase de disertația asupra marilor virtuți, femeile din grup vor fi denumite elevele Stagiritului, din cauza preferinței lor de a bate trotuarele. Ne imaginăm acel zid ca pe o ocazie de a reactiva gustul pentru mersul pe jos al adepților Lyceului, dar și de a-i instrui pe amatorii de diplome cu ajutorul inscripțiilor epicuriene. Căci, de la începutul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ei pot aștepta în mod legitim unii de la alții. Rolul hegemonic al instituțiilor ține de încurajarea autoimpunerii din partea actorilor sociali în sensul modelării comportamentului, descurajând manierele oportuniste de acțiune. În același timp, instituțiile oferă actorilor standarde sociale validate despre ce preferințe sau scopuri pot fi urmărite în maniere socialmente acceptate. „Prezența sau absența celor două circuite operative de feedback - disciplină și drept - reprezintă primul test cu ajutorul căruia putem determina dacă o structură socială dată este sau nu o instituție.” (Offe, 1996
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de interese divergente din lumea reală și de relațiile incerte ale i.p. cu interesele private și de grup. Chiar și conceptul mai general de interes este slab definit, el fiind în general folosit ca un sinonim al conceptelor de „preferințe”, „nevoi” sau „valori”. Toate acestea desemnează orientări ale acțiunii umane, motoare ale comportamentului nostru. Conceptul de interes diferă însă de celelalte concepte prin conotațiile sale și prin tipul de discuții în care este folosit efectiv. În ceea ce privește conotațiile, interesul are: conotații
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
În ceea ce privește utilizarea termenului de interes, acesta are particularitatea de a apărea frecvent atunci când discutăm interesele celorlalți, pe care le ghicim în funcție de informațiile pe care le avem și de presupoziția egoismului și a materialismului. Prin urmare, putem defini interesul ca reprezentând preferințele așteptate sau predictibile ale unui individ, atunci când sunt disponibile informații despre poziția sa în structura socială. Interesul nu descrie preferințele și nevoile particulare ale unei persoane concrete, ci ceea ce observatorii pot deduce cu privire la acestea, date fiind informațiile disponibile. Conceptul are
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în funcție de informațiile pe care le avem și de presupoziția egoismului și a materialismului. Prin urmare, putem defini interesul ca reprezentând preferințele așteptate sau predictibile ale unui individ, atunci când sunt disponibile informații despre poziția sa în structura socială. Interesul nu descrie preferințele și nevoile particulare ale unei persoane concrete, ci ceea ce observatorii pot deduce cu privire la acestea, date fiind informațiile disponibile. Conceptul are în special o conotație economică și egoistă, deoarece aceste orientări au un grad mare de generalitate și sunt, prin urmare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rezonabil că servește i.p., deoarece i.p. nu trebuie să fie întotdeauna diferit de interesul privat. I.p. se suprapune parțial cu interesele particulare ale membrilor colectivității și nu poate fi luată nici o măsură care să satisfacă la fel de bine toate preferințele, cu excepția posibilă a unor decizii care să fie egal nepopulare. 2. Timpul este și el o dimensiune importantă: societatea se bazează pe o rețea complicată de procese de redistribuire și compensație mediate de către stat pe parcursul generațiilor, astfel încât orice decizie trebuie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai mare contribuie mai mult la definirea direcțiilor de acțiune. În astfel de situații apar riscuri precum paternalismul sau confiscarea beneficiilor programului de către elite. Riscul paternalismului apare atunci când autoritățile publice sau specialiștii implicați în program definesc interesele comunității-țintă discordant față de preferințele declarate ale membrilor comunității. Confiscarea beneficiilor de către elite reprezintă o distribuție neechilibrată a bunurilor și serviciilor generate de program, în favoarea elitelor comunității - distribuție datorată unei diferențe semnificative de implicare în luarea deciziilor între elite și restul comunității. Cunoașterea și reprezentarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
i. în efectuarea unei analize instituționale. Acesta este o sumă a factorilor concurenți în cazul dezvoltării partidelor în România postcomunistă. Subiectul a fost ales datorită funcțiilor partidelor de a agrega și reprezenta interese și de a transpune în politici publice preferințele alegătorilor. Astfel, cazul este relevant prin prisma conexiunilor ce pot fi realizate între cadrul analitic propus și dezvoltarea socială aferentă politicilor promovate de către partide. Ultima secțiune relaționează i.i., dezvoltarea socială și posibilul efect asupra administrației publice. Definirea izomorfismului instituțional
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
măsură subiectivă a progresului social este mai indicată decât una obiectivă. Aceasta pentru că, în multe privințe, indicatorii subiectivi au o putere de cuprindere mai mare decât cei obiectivi, având avantajul de a putea spune foarte mult despre nevoile, dorințele și preferințele oamenilor ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Veenhoven</Author><Year>2004</Year><RecNum>53</RecNum><record><rec-number>53</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">53</key></foreign-keys><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Veenhoven, R.</author
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]