3,419 matches
-
prevedea faptul că va interveni o reglementare care va afecta însăși posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva unui act care constituie, practic, o piedică la formularea unei apărări adecvate împotriva celor reținute prin raportul de investigație. Lipsa previzibilității duce la nesiguranța raporturilor juridice, fiind necesar ca acest principiu să fie observat cu o mai mare strictețe în cazul procedurilor administrativ-jurisdicționale ce prezintă implicații și consecințe financiare. 10. De asemenea, dispozițiile legale criticate nu respectă cerințele impuse de Legea
DECIZIE nr. 568 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III pct. 5 [cu referire la art. 43 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996 ] şi pct. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266333_a_267662]
-
prevăzute numai prin lege", și urmărește disciplinarea părților din proces și asigurarea celerității judecării cauzei, părțile având posibilitatea încă din etapa anterioară judecății de a indica dovezile. Totodată, sancțiunea procesuală a decăderii asigură părților un cadru procesual stabil, ceea ce determină previzibilitatea desfășurării ulterioare a procesului, corespunzător noii viziuni a reglementării procesual civile. 18. În ceea ce privește reglementarea diferită de administrare a probei cu interogatoriu pentru persoanele juridice, Curtea a reținut prin Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 583 din 29 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) şi (4) raportate la cele ale art. 194 lit. e) teza a IV-a din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266514_a_267843]
-
dosarelor în curs de soluționare înregistrate la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor duce la lipsirea de eficiență a unor acte emise de autoritățile statului prin care s-a recunoscut dreptul de proprietate al persoanelor îndreptățite. Totodată, aceste prevederi încalcă principiul previzibilității procedurii de retrocedare, fiind incidente asupra unui număr foarte mare de dosare în care această procedură era în curs de desfășurare, întrucât erau nesoluționate la data intrării acestui act normativ în vigoare. Se arată că procedura actuală elimină acordarea unor
DECIZIE nr. 662 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 4 teza întâi, art. 16, art. 21, art. 27, art. 31 alin. (1) ��i (2), art. 34 alin. (1) şi (2) şi ale art. 41 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266785_a_268114]
-
165/2013 concretizează opțiunea legiuitorului român față de recomandările cuprinse în hotărârea-pilot amintită, astfel fiind adoptată o serie de proceduri, implicând, inter alia, termene concrete de soluționare a dosarelor de despăgubire, de natură să imprime sistemului de despăgubiri eficiență și o previzibilitate sporită. 21. De asemenea, jurisprudența Curții de la Strasbourg susține că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de piață a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului
DECIZIE nr. 662 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 4 teza întâi, art. 16, art. 21, art. 27, art. 31 alin. (1) ��i (2), art. 34 alin. (1) şi (2) şi ale art. 41 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266785_a_268114]
-
nu au putut fi reținute nici criticile de neconstituționalitate formulate în cauză cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. 23. Curtea a constatat că nu sunt întemeiate nici susținerile privind lipsa de previzibilitate a dispozițiilor criticate din Legea nr. 165/2013 . Dificultățile ivite în practica judiciară, tergiversarea și blocajele apărute în materia soluționării dosarelor de despăgubire au reprezentat aspecte de notorietate anterior adoptării Legii nr. 165/2013 , acestea fiind și motivele pentru care
DECIZIE nr. 662 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 4 teza întâi, art. 16, art. 21, art. 27, art. 31 alin. (1) ��i (2), art. 34 alin. (1) şi (2) şi ale art. 41 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266785_a_268114]
-
la dispoziția executivului posibilitatea de a face imixtiuni în domeniul legislativului, ceea ce aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constituție. Solicită Curții Constituționale aplicarea considerentelor de principiu ce au stat la baza Deciziei nr. 1 din 11 ianuarie 2012 , în ceea ce privește previzibilitatea normelor cuprinse în actele normative. Referitor la dispozițiile art. 8 din Legea nr. 218/2002 arată că acestea permit numirea directă a unei persoane în funcția de inspector general la conducerea Inspectoratului General al Poliției Române, fără a exista criterii
DECIZIE nr. 572 din 15 septembrie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. a) şi b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266859_a_268188]
-
și fără a avea funcția de secretar de stat, ceea ce contravine celor reținute de Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010 . Cu privire la art. 18 din Legea nr. 360/2002 se observă, de asemenea, lipsa de claritate și previzibilitate a textului criticat. Prin Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013 Curtea a reținut că lipsa de claritate și previzibilitate afectează în mod direct libertatea de exprimare prevăzută de art. 30 și dreptul la informație prevăzut de art. 31 din
DECIZIE nr. 572 din 15 septembrie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. a) şi b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266859_a_268188]
-
din 14 aprilie 2010 . Cu privire la art. 18 din Legea nr. 360/2002 se observă, de asemenea, lipsa de claritate și previzibilitate a textului criticat. Prin Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013 Curtea a reținut că lipsa de claritate și previzibilitate afectează în mod direct libertatea de exprimare prevăzută de art. 30 și dreptul la informație prevăzut de art. 31 din Constituție, care sunt în egală măsură încălcate. Tot astfel, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 392 din 2 iulie
DECIZIE nr. 572 din 15 septembrie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. a) şi b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266859_a_268188]
-
interpretează că Inspectoratul General al Poliției Române s-a înființat cu personalitate juridică în temeiul acestora, nu conțin expresiile "se înființează" sau "se constituie", fiind imprevizibile și aducând atingere principiului securității juridice. În acest sens invocă considerentele de principiu cu privire la previzibilitatea normelor juridice, reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 1 din 11 ianuarie 2012 . Prin folosirea unei tehnici legislative inadecvate, care presupune excluderea expresiilor anterior menționate, legiuitorul a indus, prin textele de lege criticate, reprezentarea falsă că Inspectoratul General al Poliției
DECIZIE nr. 572 din 15 septembrie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. a) şi b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266859_a_268188]
-
a indus, prin textele de lege criticate, reprezentarea falsă că Inspectoratul General al Poliției Române este o persoană juridică sui generis. Or, astfel cum a statuat Curtea și prin Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013 , lipsa de claritate și previzibilitate a actului normativ afectează în mod direct libertatea de exprimare prevăzută de art. 30 și dreptul la informație prevăzut de art. 31 din Constituție, care sunt în egală măsură încălcate. Pe de altă parte, în măsura în care, prin textele de lege criticate
DECIZIE nr. 572 din 15 septembrie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. a) şi b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266859_a_268188]
-
18 din Legea nr. 360/2002 , lege specială, reglementează în sensul ocup��rii posturilor prin examen sau concurs. 12. Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 se arată că acestea aduc atingere principiului previzibilității, deoarece prin sintagma "după caz" se creează o reprezentare "neclară, lacunară și dubitativă" în ceea ce privește ocuparea posturilor de conducere din Inspectoratul General al Poliției Române. Se invocă cele reținute cu titlu de principiu prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012
DECIZIE nr. 572 din 15 septembrie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. a) şi b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266859_a_268188]
-
prin sintagma "după caz" se creează o reprezentare "neclară, lacunară și dubitativă" în ceea ce privește ocuparea posturilor de conducere din Inspectoratul General al Poliției Române. Se invocă cele reținute cu titlu de principiu prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 , cu privire la previzibilitatea normelor juridice. Prin folosirea sintagmei menționate, legiuitorul nu reglementează cu exactitate cazurile în care ocuparea funcțiilor publice se face prin examen, față de cele în care ocuparea funcției se face prin concurs, aducând atingere art. 30 și 31 din Constituție, sens
DECIZIE nr. 572 din 15 septembrie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. a) şi b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266859_a_268188]
-
legi. Cu referire la solicitarea domnului judecător Săndel Lucian Macavei, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că prin modificarea Legii nr. 51/1995 prin Legea nr. 255/2004 este îndeplinită și condiția previzibilității legii, consacrată de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel încât ulterior acestei date nu s-ar mai putea invoca ambiguitatea legislației, aceasta având suficientă precizie și claritate pentru a permite destinatarilor ei să o înțeleagă și să-și dea seama că
DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265995_a_267324]
-
1995 , republicată, cu modificările ulterioare, și desfășoară activități specifice profesiei de avocat, exercită fără drept această profesie, având reprezentarea urmărilor acestor fapte și acceptând posibilitatea producerii acestor urmări. Această concluzie s-a apreciat a răspunde inclusiv exigențelor de accesibilitate și previzibilitate a legii impuse de art. 7 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acestea fiind asigurate și garantate. 5. Raportul asupra recursului în interesul legii Judecătorul-raportor, prin raportul întocmit în cauză privind sesizarea referitoare la interpretarea și aplicarea unitară
DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265995_a_267324]
-
infracțiunilor au comis actele de executare considerând că funcționează într-un cadru legal și nu au urmărit sau acceptat producerea urmărilor specifice acestor fapte ori dimpotrivă; - un alt element tratat neunitar a avut în vedere respectarea rigorilor de accesibilitate și previzibilitate a legii, astfel cum sunt acestea interpretate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin prisma celor mai sus arătate, judecătorul-raportor și-a exprimat opinia că, în speță, obiectul recursului în interesul legii vizează, în concret, aspectul îndeplinirii sau neîndeplinirii
DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265995_a_267324]
-
de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate. Instanța mai arată că textul de lege criticat încalcă principiul securității juridice, care trebuie privit în întreaga sa dimensiune, cuprinzând în principal următoarele exigențe: neretroactivitatea legii, accesibilitatea și previzibilitatea acesteia. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 755 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. (1)-(3) din Legea societăţilor nr. 31/1990 prin raportare la dispoziţiile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2010 pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 23 iunie 2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269131_a_270460]
-
cu cea care face trimitere la un preț mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei. Din perspectivă constituțională, Curtea constată că această din urmă modalitate este mult mai clară și conferă destinatarilor normei previzibilitate, deoarece orice persoană tentată să săvârșească o infracțiune silvică va putea ști cu precizie că, la data săvârșirii, fapta sa este infracțiune sau nu. În acest fel au fost înlăturate situațiile în care fapta putea constitui infracțiune la data săvârșirii
DECIZIE nr. 776 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269006_a_270335]
-
comunicare și derulare a procedurii într-un termen rezonabil, într-o manieră obiectivă și imparțială, cu minimum de costuri pentru creditori, debitori, instituții și autorități publice, precum și pentru orice alte entități implicate; 8. asigurarea unui grad ridicat de transparență și previzibilitate în procedură, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului și cu protejarea datelor cu caracter personal. Articolul 3*) Definiții În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: 1. Buletinul procedurilor de insolvență - secțiunea "Debitori - persoane fizice
LEGE nr. 151 din 18 iunie 2015 (*actualizată*) privind procedura insolvenţei persoanelor fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267853_a_269182]
-
sau al jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerinței procesului echitabil ar trebui să excedeze necesității asigurării garanțiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substanțial. De asemenea, referitor la previzibilitatea și accesibilitatea normei penale, prin Decizia nr. 1.051 din 9 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate nu contravin normelor constituționale, ci
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
nr. 767 din 14 noiembrie 2008, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate nu contravin normelor constituționale, ci, dimpotrivă, prin explicarea conținutului noțiunii "consecințe deosebit de grave" din textul art. 146 din Codul penal din 1969 se asigură caracterul de previzibilitate și accesibilitate al normei juridice penale. În același sens sunt și Decizia nr. 176 din 2 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 25 martie 2010, și Decizia nr. 623 din 6 mai 2010
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57). 28. Cu privire la principiul consacrat în art. 1 alin. (5) din Constituție, examinând legea criticată prin prisma exigențelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea Constituțională a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului
DECIZIE nr. 754 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, ale anexelor nr. 2 şi 3b la lege, precum şi a Legii nr. 63/2011 în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268149_a_269478]
-
timp, ca sancțiune disciplinară, iar pe de altă parte nu prevede o perioadă determinată pe care este dispusă. 8. Având în vedere cele anterior arătate, se concluzionează în sensul că textul legal criticat este neclar și imprecis, așadar, lipsit de previzibilitate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție. 9. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în privința criticilor raportate la principiul previzibilității normelor juridice. 10. Se arată că, prin invocarea pretinsei
DECIZIE nr. 774 din 10 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268043_a_269372]
-
legal criticat este neclar și imprecis, așadar, lipsit de previzibilitate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție. 9. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în privința criticilor raportate la principiul previzibilității normelor juridice. 10. Se arată că, prin invocarea pretinsei neclarități a normei și a caracterului echivoc al acesteia, autorii excepției critică, în realitate, textul prin prisma unei insuficiențe legislative, ajungând la concluzia că, pentru a răspunde exigențelor constituționale, acesta ar
DECIZIE nr. 774 din 10 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268043_a_269372]
-
timp de un an. ... (4) În cazul în care acoperirea nu constă în capital deținut sau provizioane constituite în acest scop, aceasta este disponibilă doar pentru acele operațiuni cu pierderi cu natură de rutină, ce au un grad ridicat de previzibilitate și sunt rezonabil de stabile. ... (5) Acoperirea maximă trebuie să fie mai mică decât pierderea așteptată calculată pe baza distribuției complete a pierderilor prin utilizarea modelului aferent abordării avansate de evaluare pentru care a fost obținută aprobare. ... (6) Rezervele special
REGULAMENT nr. 5 din 20 decembrie 2013 (*actualizat*) privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265632_a_266961]
-
nu au mai fost reincriminate. În această privință, Înalta Curte a considerat că principiul legalității incriminării (nullum crimen sine lege), prevăzut de legislația națională, se opunea reactivării art. 205-207 C. pen., ca efect al deciziei Curții Constituționale, în lipsa gradului de previzibilitate necesar. Pe de altă parte, aceasta a precizat că, potrivit dreptului intern, era interzis să se repună în vigoare o lege care fusese abrogată, prin abrogarea legii de abrogare a acesteia. Dispozitivul deciziei Înaltei Curți este redactat după cum urmează: Admit
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]