3,372 matches
-
cum Sf. Apostol Petru a tăiat urechea lui Malhus, slugă arhiereului. Și pe Iuda cum îl săruta pe Domnul. Să-L vezi pe Domnul Iisus ce blând și senin și cu ce privire atât de duioasa îi privește! Cu aceste priveliști triste și pline de durere ieșim din biserică, măi privim cu multă cutremurare și cu mult nesaț grădină, ne reculegem câteva momente, adunăm petalele de flori răspândite de vânt pe alee. Apoi facem poze, ne mai filmează un domn că
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
lovesc. Dacă I-ați vedea Chipul, Fata atât de senina, plină de durere și Sânge, ochii Lui blânzi și duioși și brațele Sale întinse, nu uiți niciodată. Te pătrunde în inimă, în suflet, ți se umplu ochii de lacrimi. Aceasta priveliște de pe perete este făcută din plăcute de faianța colorată și pătrațele de aur. Lângă El și calai, aproape este și Maica Să cu Maria Magdalena. Ele sunt sfâșiate de durere. Aici a plătit Cel Nevinovat pentru noi, vinovații. Aici, pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
cu adevărat că-i real, nu statueta. Este cu o sabie înfipta în inimă. Atât de îndurerata și are o expresie a chipului deosebit de gingașa și de frumoasă. Îți vin lacrimi în ochi și dureri în suflet de la o asemenea priveliște. Toți îngenunchem în fața altarului și a Maicii Domnului. Ne rugăm tainic, fiecare cu durerea să și povară să. Părintele David ne citește o Sfântă Evanghelie. Apoi mergem la altarul ortodocșilor. Aici vezi crucea cu Domnul răstignit. În dreapta Lui este Sf.
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
cei trei ucenici: Petru, Iacov și Ioan privind uimiți la Dom68 nul. Personajele sunt de mărimi mari si atat de naturale încât crezi că-i realitate și nu pictură. Apoi vezi cerul albastru cu stele galbene tot din aur. O priveliște uimitor de frumoasă și plăcută! Nu te mai saturi de privit. Mai sunt multe de privit și admirat dar timpul ne grăbește parcă. Noi nu ne mai saturam de privit și puțin timp ne îngăduie să ne rugăm în taină
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Râul Iordan. Râul Iordan Ajunși la Râul Iordan, la o distanță nu prea mare de Cană Galileii, suntem cu toții bucuroși și binedispuși de căte am văzut. Autocarul a oprit la o distanță de vreo 30 m de rău. Este o priveliște foarte frumoasă. Mult șes cu multă verdeața, copaci de multe feluri cu stoluri de păsări care se întrec în cantul lor. Sunt și câteva clădiri cu magazine. Iordanul este un râu frumos și liniștit care trece agale, mi se pare
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
soare, se văd că un curcubeu. Privesc tainic printre copaci și văd cu ochii sufletului pe Mielul lui Dumnezeu cum spune Sf. Ioan Botezătorul: „Iată, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii...”. E atat de frumos și odihnitor, o priveliște de vis, de irealitate, parcă e adusă din Rai. Doamne, ce minunat ești! Tresaltă duhul în noi de bucurie lăuntrica. Parcă n-am mai pleca de aici, de la Tine, așa au spus și ucenicii Tăi când erau cu Tine pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
umblam și să vorbim cât mai incet ca să nu deranjam rugăciunea. Intrăm în clădire, unde-i mormântul, aprindem câteva lumânări, ne rugăm în taină și ieșim. în En-Karem sunt munți îmbrăcați în vegetație. Sunt frumoși și multă verdeața este. O priveliște minunată între doi munți. Și între ei curge un râuleț. În acest sat găinile fac ouă mari și toate ouăle au câte două gălbenușuri. Se spune că dacă găină este vândută în alt sat nu mai face două gălbenușuri. Numai
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
frumusețile lui. De acolo, din coasta Muntelui Eleonului, a privit Domnul Ierusalimul în toată splendoarea lui și l-a plâns că vor veni prigoane asupra acestei cetăți și o vor distruge și nu va rămânea piatră pe piatră. E o priveliște atât de frumoasă că nu am cuvânt cum s-o asemăn. între acești doi munți, al Ierusalimului și al Eleonului, este Valea Cedrilor unde trece un mic pârâuaș prin mijloc. Pe partea Ierusalimului vezi morminte cam peste tot, că-i
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
a cunoscut și simțit adânc umilul „fermec”. Și Pantazi, care a copilărit cu părinții în mahalaua Podului de pământ (sau „de pastramă”, cum i se mai zicea), „mai prejos de puterile noastre mult”, a înțeles și iubit mahalaua, și ca priveliște, și ca viață, - mult prea urgisita noastră mahala, cea de pe vremuri. 2. Titlul versiunii franceze a Crailor e absolut inadmisibil : Les seigneurs du Vieux Castel. Mai întâi, de unde și până unde „castel” ? În franțuzește, cuvântul acesta, arhaism de origine provensală
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
vieți absolut exemplare, realmente sanctifiante. De altfel, fenomenul nu a fost de fapt chiar așa de abrupt ; din poemele care preced cu trei-patru ani Sonetele se presimte iminența erupției acestora. Căci oricum erupția a fost izbucnire năvalnică, total schimbătoare a priveliștilor și simțirilor de până atunci. E frapant cum, într-o ordine calendaristică diferită, la început, de cea a numerotării primelor sonete, datarea lor se succede vertiginos, irezistibil ; joi 2 decembrie 1954, vineri 3 decembrie, sâmbătă 4 decembrie, duminică 5 decembrie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pună în practică, știu însă că e teribil de grea, ne incumbă de fapt la tot pasul, la tot pasul riscăm să greșim. A fi drept, ca și a ierta (ceea ce poate nu e totdeauna drept, dar transfigurează miraculos urâtele priveliști interioare) înseamnă maximul de forță a umanului ; nimic nu e omenește mai greu, când e vorba de realități și de fapte cu adevărat grave. „Fii drept !” - ușor de zis ! - presupune o atenție cumplită, un echilibru peste fire. Și asta, cum
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pentru Sfânta Împărtășanie. Cam trei ore am miruit credincioșii. După hram, luni dimineața- tot cu pelerinii- cu maicile de la mănăstirea Vatra Moldoviței am mers peste munte la mănăstirea lor. Era prima mea pătrundere în pădurile de brad ale munților. Ce priveliști ! Ce minuni ! Cred că nu există peniță care să poată descrie, care să poată reda sublimul pe care l-am avut în suflet. Am văzut raiul, eram în rai. Am simțit că trăiesc în rai. Așa o înălțătoare stare sufletească
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
înainte. Într-una din zilele învățătorului pensionar care stă cu niște fotografii în mână, le privește și amintirile îl obligă să ia harta țării plimbându-și privirea pe ea. Da! O priveam și prin fața ochilor, ca un film, se proiectau priveliști frumoase cu locuri și elevii mei dragi, cu oameni deosebiți cu care am petrecut ceva timp împreună, dând naștere la amintiri de la confluența de la Hlipiceni. Nu am intenția de a face istorie sau geografie și nici de a plictisi pe
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
înainte. Într-una din zilele învățătorului pensionar care stă cu niște fotografii în mână, le privește și amintirile îl obligă să ia harta țării plimbându-și privirea pe ea. Da! O priveam și prin fața ochilor, ca un film, se proiectau priveliști frumoase cu locuri și elevii mei dragi, cu oameni deosebiți cu care am petrecut ceva timp împreună, dând naștere la amintiri de la confluența de la Hlipiceni. Nu am intenția de a face istorie sau geografie și nici de a plictisi pe
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sticluța ei de parfum cu miros de mere. Dar, în plină liniște sufletească, am fost lovit, năucit de ceea ce era alături, într-o farfurioară; era dantura dânsei, cu rânjetul mort a două șiruri de dinți, cu gingiile roșii, era o priveliște de parcă aș fi găsit-o pe Regină decapitată. Mătușa Nadia era asasinată. M-am întors, am închis ușa și am plecat, trist, pentru totdeauna trist, am luat-o singur pe câmp, până am auzit mașina plecând. Aceasta a fost prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
scund, 14 perechi de rame, un tun și echipaj de 31 de oameni. La pupa exista o tendă, acoperită, pentru ofițeri, iar de-a lungul copastiei era prevăzută o perdea care să-i ferească pe vâslași de ochitori sau de priveliști nedorite ale ina micului. Un astfel de vas se putea împotrivi cu succes micilor ambarcațiuni ale haiducilor moldoveni, care jefuiau, uneori, zona dobrogeană, în secolul al XVI-lea. Beiul din Silistra i-a dat ordin, în 1565, domnitorului Alexandru Lăpușneanu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a spațiului, favorizată de călătoria pe mare, a transmis mereu un fior pe care nu numai cumplita perioadă în care a apărut romanul l-a reprimat. Nu e la îndemâna oricui să plece oricând cu o corabie, aiurea, înșirând, sub ochi, priveliști dintre cele mai fascinante, pe un traseu care să includă Sulina, Istanbul, Gallipoli, insula Skantsura, coasta Africii, Pireu, Messina, Port Said, insula Musarah, Marsilia, Gibraltar, Punta Arenas, Buenos Aires, Ușuaia, Strâmtoarea Magellan, Țara de Foc și înapoi. Sunt câteva pasaje în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pirați și, uneori, ele sunt provocate prin reverii de lectură sau întâm plări stimulative. Citind Scrisorilelui Ion Ghica, la bordul lui Mircea, pe un traseu dinspre Egipt spre țărmul româ nesc, naratorul-personaj reproiectează peisajele fostului guvernator al insulei Samos peste priveliștile contemplate de pe punte : Ce timpuri !... Prin locurile unde noi pluteam, cu atâția ani mai înainte, bastimentele franceze și engleze, din escadra Levantului, își plimbau, legănându-și, spân zurați de catarge, pirații greci, pentru ca să îngrozească populația insulelor, care se hrănea numai
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
absidă, preludiul unui edificiu maiestuos neterminat, dedicat Sfântului Apostol Iacob. Vila, ogivală cu ramificații gotico-maure, a fost construită de familia Milani și cu acest nume e și cunoscută. În timpul nopții o lumină caldă și liniștită luminează întreg complexul edilitar: o priveliște evanescentă și visătoare spre vârfurile înalte și rare ale chiparoșilor și umbrele compacte ale castanilor de India și cele ale teilor absoarbe chiar și privirea celui mai grăbit automobilist. O vreme localitatea a fost sediul diferitelor instituții religioase: benedictini, canonici
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de onoare. De la Constantinopol la Salonic am călătorit cu trenul, traversînd cîmpii, fără să fi văzut țipenie de om, doar mlaștini unde berzele în căutare de broaște își înălțau silueta ascuțită printre stufărișuri. Acest traseu terestru te făcea să pierzi priveliștea feerică oferită de sosirea cu vaporul în golful ca un arc de cerc, încadrat de munții cu flancurile acoperite de păduri încă intacte și dominați la intrare de creasta înzăpezită a Olimpului cu șalele acoperite de păduri încă intacte. La
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fabulam docere a pune în lucru (a da) o piesă, fabulam dare a da o reprezentație teatrală (Guțu 230). 25 " ... immaginazione è la ritenzione dell'assente, fantasia - la sua rielaborazione" (Ferraris 7). 26 Vezi: visiō, ōnis f. 1. văz; 2. priveliște, vedere; 3. (fig.) reprezentare, idee, viziune (Guțu 614) 27 În paginile finale ale Cărții a VI-a din Politeía, funcția imaginativă apare nu ca facultatea gândirii de a evoca imagini onirice sau de a elabora pure imagini mentale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
scenariu utopic-optimist și sumbrul adevăr al dramei orbului, dintre viziunea ideatică la care am ajuns și tabloul realității de la care am plecat. Așadar, acum, conștiința mea nu mai cunoaște centrarea lăuntrică în jurul unei singure imagini, ci în jurul dialecticii a două priveliști distincte. Una survine dinspre adevărul orbirii ca traumă real-incontestabilă, cealaltă a apărut pe fondul năzuinței mele compasionale de a fi vindecat cel cucerit de o asemenea afecțiune fizică și sufletească, una relevă ce este orbul, cealaltă descoperă ce îmi doresc
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
sculptate în piatra durerii. Și nu mai știu dacă le doresc viața în sfredelirea chinului sau moartea eliberatoare de icnetele torturilor de neîndurat, nu mai știu dacă nici pentru mine nu o fi mai bine să mor lăsând în urmă priveliștea calvarului celor dragi sau să trăiesc rămânând singur la marginea unui hău ce-mi zâmbește asupritor de deasupra chipurilor muribunde, așteptând să le închidă pleoapele peste ochii hipnotici, răpiți de vârtejurile morții. Într-o astfel de lume, trupurile celor plecați
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
blestemă, se milogesc, se jură, se îndeamnă, se vaietă, chiuie, se sfădesc, și astfel plictisitoarele discursuri din epopeea clasică iau forme firești de comedie. Mergerea lui Parpangel la iad și la rai e o îmbinare de vămi ale văzduhului cu priveliști de paese di Cuccagna, povestite țigănește, însă în manieră dantescă. Astfel, așa cum împotrivitorilor lui Dante li se răspunde că poetul vine acolo din poruncă divină ("vuolse cosi colà dove și puote, ciò che si vuole"), eroul nostru nu-i nici
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
luminat, compuse Însemnarea călătoriei sale în Occident (Austria, Italia imperială, Bavaria, Elveția) este reținerea fenomenelor de civilizație. Atenția lui merge către lanuri și gospodăria sătească, spre instituțiile publice, școli, spitaluri, aziluri, muzee, teatre și foarte puțin spre caracterul estetic al priveliștilor. Înfipt ca un japonez modern, Golescu vrea să vadă totul și, în ciuda îmbrăcăminții orientale, intră pretutindeni, în cabina motorului de pe vapor ca să-i prindă "mehanica", sau în spitalul de nebuni. Toate înfățișările de civilizație îl încîntă, făcîndu-l totdeauna să ofteze
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]