18,757 matches
-
aplicarea unui text de lege nu constituie o problemă de drept reală care să impună intervenția instanței supreme. Interpretarea și aplicarea legii în scopul soluționării unei cauze, în raport cu situația de fapt și circumstanțele proprii fiecărui litigiu, corespunzător poziției procesuale adoptate de părțile litigiului, revin instanței de judecată care a fost învestită cu soluționarea cauzei, sunt în sfera de competență a acesteia și nu a completului sesizat în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 80
DECIZIA nr. 109 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294061]
-
Decizia nr. 10 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 5 iulie 2016, paragrafele 25 și 26, textul art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 concretizează, în realitate, condițiile procedurale și mijlocul procesual de antrenare a răspunderii civile (lato sensu) - în opoziție cu răspunderea penală și contravențională, menționate la art. 2 alin. (11) din același act normativ - ce poate fi angajată pentru acte/fapte discriminatorii, semnificația sa fiind aceea că orice persoană care se
DECIZIA nr. 406 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294198]
-
Constituție, Curtea reține că principiul accesului liber la justiție implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale (Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și
DECIZIA nr. 406 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294198]
-
în art. 2 privind suveranitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 36 alin. (1) privind dreptul de vot și art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la cadrul procesual în prezenta cauză, că excepția a fost ridicată în cadrul judecării apelului formulat împotriva hotărârii de validare a primarului, ca urmare a desfășurării alegerilor locale la data de 27 septembrie 2020. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101
DECIZIA nr. 458 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294243]
-
de procedură penală, s-a făcut o prezentare succintă a actului de sesizare, prin vocea grefierei de ședință, după care instanța a explicat inculpatului în ce constau învinuirile ce i se aduc și, totodată, l-a înștiințat cu privire la drepturile lui procesuale, inclusiv cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lui. S-a mers mai departe, urmându-se, pas cu pas, prevederile legale referitoare la desfășurarea ședinței având pe rol
EPISODUL 12, CAP. III ŞI IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343992_a_345321]
-
MF) sau Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF); criteriul are în vedere litigiile înregistrate pe rolul instanțelor de judecată și se referă la entitățile împotriva cărora MF/ANAF a inițiat în primă instanță un litigiu de orice natură, indiferent de faza procesuală a litigiului la data solicitării garanției NCS; ... i) nu se află în litigiu cu Exim Banca Românească - S.A. ... Articolul 8 (1) De regulă, toate criteriile de eligibilitate menționate la art. 7 trebuie îndeplinite la data înregistrării de către Exim Banca
NORMA N3.5 din 11 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296985]
-
a solicitat recunoașterea dreptului la pensia de serviciu, invocând în mod expres Decizia nr. 43 din 14 octombrie 2019, însă cererea sa a fost din nou respinsă, reținându-se existența autorității de lucru judecat atașate hotărârilor judecătorești pronunțate în demersul procesual anterior, precum și faptul că decizia invocată nu are niciun efect asupra acestor hotărâri, deoarece „cele decise anterior pronunțării asupra unei chestiuni de drept rămân în ființă și produc efecte ce nu pot fi înlăturate de părți pe motivul existenței
DECIZIA nr. 51 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297129]
-
a fost învestită și nici care ar fi controversa în legătură cu posibila rezolvare a acesteia, din perspectiva enunțată. ... 55. În realitate, prin această primă întrebare, instanța de trimitere solicită stabilirea, în concret, a efectelor hotărârilor judecătorești pronunțate în demersul procesual inițiat subsecvent pronunțării Deciziei nr. 43 din 14 octombrie 2019 de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii
DECIZIA nr. 51 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297129]
-
aibă în cadrul soluționării litigiului, ceea ce presupune ca problema de drept ce face obiectul sesizării să fie direct incidentă pentru soluționarea cauzei. ... 59. În cauză se observă însă că această chestiune a fost soluționată deja în al doilea demers procesual, inițiat subsecvent pronunțării Deciziei nr. 43 din 14 octombrie 2019 de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța de apel analizând și tranșând în acel cadru procesual, în mod definitiv, împrejurarea că
DECIZIA nr. 51 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297129]
-
deja în al doilea demers procesual, inițiat subsecvent pronunțării Deciziei nr. 43 din 14 octombrie 2019 de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța de apel analizând și tranșând în acel cadru procesual, în mod definitiv, împrejurarea că această decizie nu a afectat în niciun fel autoritatea de lucru judecat rezultată din hotărârile judecătorești pronunțate în primul demers procesual efectuat de reclamant, anterior pronunțării invocatei decizii. ... 60. Cum instanța care judecă procesul ulterior
DECIZIA nr. 51 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297129]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța de apel analizând și tranșând în acel cadru procesual, în mod definitiv, împrejurarea că această decizie nu a afectat în niciun fel autoritatea de lucru judecat rezultată din hotărârile judecătorești pronunțate în primul demers procesual efectuat de reclamant, anterior pronunțării invocatei decizii. ... 60. Cum instanța care judecă procesul ulterior, derulat între aceleași părți, este obligată să țină cont de autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești definitive anterioare, indiferent dacă este vorba despre efectul negativ
DECIZIA nr. 51 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297129]
-
de urgență a Guvernului nr. 27/2006. ... 12. Prin Sentința civilă nr. 396 din 21 martie 2024, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a respins acțiunea formulată împotriva pârâtei Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru lipsa calității procesuale pasive; a respins ca prescrise pretențiile anterioare datei de 30 iunie 2020; a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții S.I.C., S.J. și D.A. și a obligat-o pe pârâta Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism la
DECIZIA nr. 70 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297106]
-
pronunțată de către judecătorul de cameră preliminară în procedura prevăzută de art. 335 alin. (4^1) din Codul de procedură penală. Se susține că, prin reglementarea art. 335 din Codul de procedură penală, legiuitorul a dorit să pună în acord legislația procesual penală din România cu prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ca urmare a considerentelor de principiu reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 4 august 2005, pronunțată în
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
hotărâre definitivă nu pot fi contrazise printr-o hotărâre ulterioară, dată într-un alt proces. Așa fiind, instituția autorității de lucru judecat are o dublă valență: una materială (prezumție legală irefragabilă de adevăr judiciar în sensul judecății irevocabile) și una procesuală (excepție procesuală de fond, care împiedică desfășurarea unui nou proces cu privire la același drept), respectarea sa impunând să se dea eficiență ambelor componente anterior menționate (a se vedea Decizia nr. 102 din 17 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
nu pot fi contrazise printr-o hotărâre ulterioară, dată într-un alt proces. Așa fiind, instituția autorității de lucru judecat are o dublă valență: una materială (prezumție legală irefragabilă de adevăr judiciar în sensul judecății irevocabile) și una procesuală (excepție procesuală de fond, care împiedică desfășurarea unui nou proces cu privire la același drept), respectarea sa impunând să se dea eficiență ambelor componente anterior menționate (a se vedea Decizia nr. 102 din 17 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
aplicare a dispozițiilor legale criticate, care reprezintă atribuția exclusivă a organelor judiciare. Așadar, pronunțarea unor soluții contrare, în situații identice, conform art. 335 alin. (4^1) teza a doua din Codul de procedură penală, reprezintă forme de aplicare greșită a legii procesual penale de către instanțele judecătorești, acestea neputând constitui veritabile probleme de constituționalitate a prevederilor art. 335 alin. (4^1) teza a doua din Codul de procedură penală raportate la cele ale art. 6 și ale art. 16 alin. (1) lit. i
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
Deciziei BEC nr. 18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral, Curtea constată că această cerere este formulată în afara cadrului procesual, întrucât obiectul deciziei BEC contestate în prezenta cauză este Decizia nr. 34D din 15 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral. ... 61. Pentru considerentele arătate
HOTĂRÂREA nr. 22 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298021]
-
drepturile altor persoane și submina democrația. În consecință, CEDO recunoaște posibilitatea de a se dispune interdicția de a candida ca pedeapsă complementară unei pedepse penale pronunțate de o instanță judecătorească după derularea unui proces în care au fost respectate garanțiile procesuale ale persoanei condamnate. ... 11. În concluzie, apreciez cu titlu de principiu că sancțiunea interzicerii exercitării unui drept electoral ar trebui să intervină în urma unui proces judiciar, într-un contencios subiectiv, cu garanții procesuale care să reflecte dreptul la un
HOTĂRÂREA nr. 22 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298021]
-
în care au fost respectate garanțiile procesuale ale persoanei condamnate. ... 11. În concluzie, apreciez cu titlu de principiu că sancțiunea interzicerii exercitării unui drept electoral ar trebui să intervină în urma unui proces judiciar, într-un contencios subiectiv, cu garanții procesuale care să reflecte dreptul la un proces echitabil, iar nu într-un contencios electoral obiectiv care vizează legalitatea și constituționalitatea procedurilor electorale, și nu a conduitelor politice ale candidaților. ... Judecător, Laura-Iuliana Scântei -----
HOTĂRÂREA nr. 22 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298021]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 16. Prin precizările depuse la data de 2 octombrie 2024 în Dosarul nr. 1.630/120/2022* (rejudecare în al doilea ciclu procesual), reclamanții au arătat că sunt de acord cu lămurirea chestiunii de drept puse în discuție de instanța de judecată. Au apreciat că problema este una actuală, care nu a mai făcut obiectul unei sesizări a Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 131 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298168]
-
respectiv și a Biroului executiv național, cu privire la acțiunea penală împotriva acestora referitoare la fapte ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic/exercitarea profesiei de medic stomatolog, trebuie raportată la dispozițiile generale de procedură penală, care prevăd că actele procesuale penale sunt manifestări de voință care se produc în momentul îndeplinirii condițiilor legale, cu evaluarea probelor și a cerințelor formale specifice. Astfel, în procedura penală nu există prevăzut un act prealabil punerii în mișcare a acțiunii penale, de natură să
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
specifice. Astfel, în procedura penală nu există prevăzut un act prealabil punerii în mișcare a acțiunii penale, de natură să fie comunicat unei instituții sau organizații profesionale. Prin urmare, nu poate fi stabilită natura juridică a acestei instituții de drept procesual, întrucât normele sunt redactate în termeni specifici unor condiții de procedibilitate, dar se referă la o instituție care nu este susceptibilă de a suporta condiția reglementată de texte. A admite că norma ar institui fără echivoc o condiție de procedibilitate
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
nu este susceptibilă de a suporta condiția reglementată de texte. A admite că norma ar institui fără echivoc o condiție de procedibilitate înseamnă că aceasta nu ar putea fi adusă la îndeplinire, pentru că nu se poate identifica un moment procesual în care obligația să devină actuală, procurorul neputând să comunice o măsură pe care încă nu a dispus-o, așadar în legătură cu care nu a constatat încă dacă sunt îndeplinite toate condițiile de legalitate (condiții care trebuie verificate la
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
fie prealabilă punerii în mișcare a acțiunii penale, în condițiile în care organul de urmărire penală are obligația să îl informeze de îndată pe inculpat, iar nu o altă persoană, asupra punerii în mișcare a acțiunii și asupra calității sale procesuale. De asemenea, în conceptul de proces echitabil este inclus și dreptul la o apărare eficientă, iar aceasta nu poate fi realizată în condițiile în care, cu prioritate, este înștiințat colegiul al cărui membru este medicul care săvârșește infracțiunea sau colegiul
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
fundamentală, referitor la statutul procurorilor. Astfel, potrivit acestui din urmă text, există raporturi de conducere și subordonare doar în plan vertical, nu și în plan orizontal, în raport cu alte instituții (în acest caz, Colegiul Medicilor din România). ... 11. Actele procesuale penale sunt manifestări de voință care se produc în momentul îndeplinirii condițiilor legale, cu evaluarea probelor și a cerințelor formale specifice, iar în procedura penală nu există prevăzut un act prealabil punerii în mișcare a acțiunii penale, de natură să
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]