9,624 matches
-
sens "este deja evident că, cu cât este mai mare creșterea producției destinate exportului, cu atât este mai accentuată creșterea productivității. Aceasta are loc datorită economiilor de scară, investițiilor mai consistente și unui ritm mai alert al inovării în cadrul proceselor productive"28. În vederea susținerii unei strategii de dezvoltare extrovertită stau exemplele de succes ale "tigrilor asiatici", care prin intermediul exporturilor au reușit să asimileze o tehnologie situată la un nivel foarte ridicat. Datorită faptului că piețele internaționale de tehnologie și informație sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Competitivitatea internațională condiție a succesului strategiilor de dezvoltare Politicile economice de deschidere spre exterior dețin un rol esențial în ceea ce privește utilizarea mai eficientă a resurselor. În primul rând, comerțul exterior îi permite unei anumite țări să se specializeze în acele activități productive pe care le realizează relativ mai bine decât partenerii săi și în acest fel să exploateze în mod optim avantajele comparative. În al doilea rând, schimburile externe conduc la extinderea pieței pe care operează producătorii autohtoni, element care conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
permit țărilor în curs de dezvoltare să se angreneze în activități cu o tehnologie avansată, lucru care nu ar fi fost accesibil în absența lor. În cadrul acestui proces, țările în curs de dezvoltare au posibilitatea de a construi noi capacități productive. Intrarea în competiție pe piața mondială conferă posibilitatea unui acces superior la informații și tehnologii de ultimă oră, comparativ cu competiția internă din fiecare țară, 40 OECD (1994): "Competitivitatea trebuie înțeleasă în sensul capacității companiilor, ramurilor industriale, regiunilor, națiunilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și regiunilor supranaționale de a genera, în timpul expunerii în competiția internațională, niveluri relativ ridicate ale veniturilor și ocupării factorilor de producție, pe o bază temeinică. conducând în acest fel la o serie de eforturi mai susținute în vederea achiziției unor capacități productive și procedee tehnologice mai performante. În concluzie, realizarea unei competitivități ridicate a exporturilor nu reprezintă o strategie completă pentru o dezvoltare social-economică durabilă. Aceasta trebuie îmbinată cu măsuri pentru consolidarea sectoarelor care produc preponderent/exclusiv pentru piața internă, astfel încât beneficiile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de promovare a exporturilor. Concluziile teoriei tradiționale se bazează pe un ansamblu de ipoteze care de multe ori se situează în contradicție cu desfășurarea efectivă a relațiilor economice internaționale din perioada actuală. Dintre acestea se remarcă cu deosebire următoarele: resursele productive în ansamblul lor se găsesc în cantități fixe, au o calitate constantă pentru toate țările, sunt utilizate în întregime, iar factorii de producție sunt imobili pe plan internațional; tehnologia de producție este aceeași sau similară și disponibilă în mod liber
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
internațional; tehnologia de producție este aceeași sau similară și disponibilă în mod liber pentru toate țările; preferințele consumatorilor sunt fixate și nu pot fi influențate de către producători; în interiorul granițelor fiecărei țări factorii de producție se deplasează liber între diferitele activități productive, iar economia în ansamblul său este caracterizată prin existența unei concurențe perfecte; guvernele naționale nu joacă nici un rol în desfășurarea relațiilor economice internaționale, comerțul fiind în exclusivitate derulat de către un număr foarte mare de producători care urmăresc minimizarea cheltuielilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în perioada postbelică a economiei centralizate. În concluzie, importanța comerțului exterior în cadrul procesului de dezvoltare economică se manifestă prin posibilitatea unei valorificări în condiții superioare a principalilor factori de producție din țara noastră, prin sporirea nivelului de utilizare a capacităților productive, ca urmare a extinderii pieței potențiale de desfacere, prin realizarea de economii de scară și, nu în ultimul rând, printr-o productivitate mai ridicată, nu toate aceste elemente fiind însă suficient puse în valoare în perioada economiei centralizate. 3.2
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de fier, 60% din necesarul de bauxită, 50% din cel de petrol și cărbune cocsificabil"10. Trăsătura generală a structurii importurilor românești de-a lungul întregii perioade 1950 1989 a fost reprezentată de ponderea exagerată deținută de bunurile pentru consumul productiv, care s-a ridicat la peste 85%, în timp ce produsele destinate consumului individual al populației au reprezentat doar puțin peste 10% din totalul importului de mărfuri (tabelul 3.3). O primă consecință a acestui fapt se referă la majorarea, începând din
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
necesar în scopul păstrării sub control a inflației, datorită faptului că, un nivel ridicat al acestui indicator descurajează investițiile, diminuează puterea de cumpărare și implicit cererea, care reprezintă motorul dezvoltării și nu în ultimul rând favorizează activitățile speculative în detrimentul celor productive. Cea mai mare parte a perioadei de tranziție, datorită atât factorilor aferenți cererii cât și ofertei, canalul creditului și implicit și al ratei dobânzii s-a situat într-o poziție preponderent inactivă. Din punct de vedere al cererii, întărirea politicii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
sau îndepărtat fluxurile autonome, putem spune că importurile au substituit investițiile străine directe. Mai mult, această remarcă este conformă strategiei uzuale a investitorilor străini aflați în căutare de piață, care testează întâi piața prin exporturi, înainte de a-și stabili filiale productive"28. Gradul de atractivitate pentru investitorii străini s-a situat cu mult sub 27 Proiectul PHARE RO 9907.02.01, Adaptarea politicilor României la cerințele UE cu privire la taxele vamale și politica comercială, Studiul de impact nr. 4, p. 46 28
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a acestora. Datorită faptului că aceste fenomene "s-au desfășurat în ritmuri mult mai lente decât liberalizarea, firmele românești au început să fie puternic concurate și eliminate nu numai de pe piețele externe, ci și de pe piața internă"31. În cadrul proceselor productive s-a declanșat după 1990 un fenomen pronunțat de fragmentare, care s-a manifestat în principal prin împrăștierea geografică a acestora în unități specializate, în cadrul unei arii mult mai extinse decât granițele naționale, sub coordonarea unor societăți multinaționale cu sediile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
celorlalte țări din Europa Centrală și de Est și în România sectoarele economice intensive în capital, cercetare dezvoltare și capital uman s-au situat într-o postură de dezavantaj comparativ. Dinamica specializării are la bază modificările survenite în structura aparatului productiv, transformările structurale ale consumurilor intermediare și finale sau evoluția proceselor investiționale, orice țară posedând în cazul diferitelor ramuri industriale cât și pentru fiecare categorie de produse atât puncte slabe cât și puncte tari, care se concretizează sub forma unor deficite
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
prin prisma costurilor muncii relativ scăzute, fazele de producție axate pe muncă intensivă din sectorul confecțiilor au fost dislocate din țările UE în direcția țărilor din Europa Centrală și de Răsărit, fiind păstrate și dezvoltate în țările Comunității doar procesele productive bazate pe muncă de creație și capital fizic intensiv și cele legate de politica și strategiile comerciale. În acest fel a apărut și s-a extins "o nouă formă de integrare la nivel continental, bazată pe operații de procesare în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
necesar ca producătorii naționali precum și factorii de decizie să țină cont de faptul că aceste avantaje comparative vor dispărea treptat pe termen mediu și lung. De asemenea, pentru a ieși din poziția de țară periferică pentru UE, cu o structură productivă mai mult complementară țărilor membre ale Comunității, este necesară inițierea și dezvoltarea treptată a unor sectoare de vârf pe teritoriul național (atât în cadrul agriculturii cât și industriei), asemănător cu cele existente în prezent în statele dezvoltate (Germania, Italia, Olanda, etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și diversificare a piețelor de desfacere. Intrarea în competiție pe piața mondială conferă posibilitatea realizării unui acces superior la informații și tehnologii de ultimă oră, determinând în acest mod și o serie de eforturi mai susținute în vederea achiziției unor capacități productive și procedee tehnologice mai performante. Cu toate acestea, realizarea unei competitivități ridicate a sectorului de export nu reprezintă o strategie completă pentru o dezvoltare economică durabilă, ci trebuie îmbinată cu măsuri pentru consolidarea sectoarelor care produc preponderent/exclusiv pentru piața
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de proiecte. Una dintre cele mai generale definiții a unui proiect este dată de către J.W. Cusworth și T.R. Franks prin următoarea formulare: „Un proiect reprezintă o investiție de capital, pe o perioadă determinată, cu scopul de a crea active productive”. Proiectule este de fapt ceva special prin natura sa și este perceput ca fiind o acțiune În afara celor obișnuite, de aceea este definit de către T. Young ca: „ Un ansamblu de activități intercondiționate, realizate intr-o manieră organizată, cu momente de
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
Controlul acestui proces include asigurarea disponibilității documentelor ce descriu caracteristicile produsului (desene de execuție, fișe tehnice, norme de consum materiale, etc), a documentelor privind instrucțiunile de lucru, echipamentele și tehnologiile folosite, tehnologia și dispozitivele de măsurare și monitorizare a proceselor productive și cu privire la personalul ce desfășoară procesul de control al fabricației. În funcție de aceste elemente se planifică și implementează procesul de control, măsurare și monitorizare a proceselor productive. Pentru administrarea corectă a acestor procese de monitorizare, este necesară crearea unui sistem de
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
lucru, echipamentele și tehnologiile folosite, tehnologia și dispozitivele de măsurare și monitorizare a proceselor productive și cu privire la personalul ce desfășoară procesul de control al fabricației. În funcție de aceste elemente se planifică și implementează procesul de control, măsurare și monitorizare a proceselor productive. Pentru administrarea corectă a acestor procese de monitorizare, este necesară crearea unui sistem de identificare a produselor pe parcursul realizării acestora, iar când trasabilitatea produsului este o cerință expresă pentru certificare, Întreprinderea trebuie să țină sub control și să Înregistreze identificarea
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
de mentenanță se referă la elemente componente a căror durată de viață este inferioară celei e echipamentului din care fac parte. Mentenanța preventivă condiționată constă În restabilirea funcționării normale a unui echipament după obținerea unor informații privind degradarea acestuia. Mentenanța productivă totală (TPM) reprezintă un sistem de mentenanță globală conceput și aplicat pe Întreaga durată de viață a unui produs. TPM are obiective de ordin economic, tehnic și social și reprezintă un concept similar celui de „management total al calității”. Mentananța
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
japoneze”. În opinia sa, KAIZEN-ul poate fi asimilat unei “umbrele” care reunește un ansamblu de practici manageriale și concepte tipic nipone cum ar fi: controlul total al calității, principiul “zero defecte”, Just-in-time, cercurile de calitate, orientarea spre consumatori, mentenanța productivă totală etc. În accepțiunea sa uzuală, KAIZEN-ul constituie rezultatul unei abordări tridimensionale. Aceasta desemnează În primul rând o strategie globală, integratoare, orientată asupra realizării unei perfecționări continue, de manieră participativă, a tuturor activităților firmei. În plan pragmatic, KAIZEN ul
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
acestei strategii și implicit familiarizarea cu caracteristicile - fie și generale - ale metodelor contemporane de management al procesului de producție. Dintre instrumentele manageriale de inspirație niponă reunite sub “umbrela KAIZEN”, au cunoscut o largă aplicabilitate următoarele: JIT („Just-in-time”), metoda Taguchi, mentenanța productivă totală, tehnicile celor „3S” și „5S”, sistemul de sugestii etc. “JUST IN TIME” (JIT) reprezintă o metodă de coordonare a proceselor de producție prin care se asigură fabricarea reperelor (subansamblelor) "exact la timpul potrivit" stabilit prin comenzile care vin de la
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
doar gestiunii pe termen scurt a proceselor de fabricație, fără a exista posibilitatea Încorporării rapide a informațiilor previzionale apărute În legătură cu piețele de desfacere; metoda este specifică producțiilor de masă standardizate sau, În general, proceselor de producție cu caracter repetitiv. MENTENANȚA PRODUCTIVĂ TOTALĂ (MPT) reprezintă o tehnică de gestiune globală și integrată a echipamentelor, utilizată În cadrul strategiei KAIZEN, În scopul creșterii gradului de folosire și a duratei de viață a utilajelor, cu participarea tuturor lucrătorilor. Principiile acestei metode au fost cunoscute pentru
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
o echipă de specialiști de la Institutul Japonez de Mentenanță Industrială care au beneficiat de asistența unor consultanți de prestigiu de la Asociația de Management din Japonia. Astfel, vicepreședintele institutului menționat, Seiichi Nakajima a editat lucrarea "Programul de dezvoltare MPT. Aplicarea mentenanței productive totale" arătând În cuprinsul acesteia că "există firme japoneze prestigioase deținând și un alt secret care a Împins productivitatea și calitatea la limitele extreme, făcând posibile linii de producție cu zero avarii și zero defecte". Acest secret este MPT. Nakajima
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
există firme japoneze prestigioase deținând și un alt secret care a Împins productivitatea și calitatea la limitele extreme, făcând posibile linii de producție cu zero avarii și zero defecte". Acest secret este MPT. Nakajima extinde de fapt conceptul de “mentenanță productivă” care aparținea specialistului american John Smith, arătând că MPT “cuprinde mai mult decât simpla funcțiune de mentenanță, fiind vorba despre o metodă globală de management la care TOTALITATEA oamenilor din Întreprindere trebuie să contribuie.” Termenul “total” care intervine chiar În
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
de țările europene dezvoltate, fiind chiar neglijată În SUA. Absența interesului american față de această metodă ar putea fi explicată prin puterea organizațiilor sindicale din această țară, care se opun cu vehemență ideii de transferare a sarcinilor de mentenanță personalului direct productiv. Conceptele metodei MPT sunt mai răspândite În Franța unde firme de origine japoneză au experimentat cu succes această metodă. În industria automobilului, spre exemplu, firma Citroen utilizează sub numele de planul “Merure” o formă de organizare a activității de mentenanță
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]