3,073 matches
-
când se gândea la ea). Vechile industrii din Ulster, ca și cele din restul țării, intraseră În declin spre sfârșitul anilor ’60 și era deja limpede pentru factorii de decizie din Londra că forța de muncă industrială de acolo, predominant protestantă, avea un viitor incert. Dar În afară de asta se poate spune că autoritățile britanice nu se gândiseră de zeci de ani la problema Irlandei de Nord. IRA devenise o sectă politică marginală care denunța Republica Irlandeză incompletă și, prin urmare, nelegitimă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se administreze singură s-a izbit de suspiciune și intransigență de ambele părți. Catolicii, chiar dacă nu se dădeau În vânt după propriii extremiști armați, aveau motive istorice să suspecteze promisiunile de egalitate civică și diviziune a puterii lansate de conducerea protestantă a Ulsterului. Aceasta din urmă, dintotdeauna reticentă când venea vorba de concesii reale pentru minoritatea catolică, se temea acum cu adevărat de „provizoriii” Înarmați. Fără prezența militară britanică, provincia s-ar fi cufundat și mai adânc Într-un război civil
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Dar prudența (și presiunea internațională) le-au reținut, chiar și atunci când atacurile din 1963 asupra turcilor ciprioți au determinat sosirea forțelor ONU de menținere a păcii. Deși greco-ciprioții dețineau monopolul sectorului public și al pozițiilor de autoritate (amintind de majoritatea protestantă din Ulster, care le refuza catolicilor orice pondere sau privilegiu) - sau poate tocmai din această cauză -, situația din insulă părea stabilă. Chiar dacă Ciprul nu mai era o zonă de criză, el rămăsese o „problemă”. În 1973, când studenții atenieni (mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sa față de „iluziile consumismului”, considerând că reeducarea populației În acest sens cădea În sarcina partidului conducător. Opoziția anticomunistă propriu-zisă din RDG tindea să se coaguleze, ca și În Polonia, În jurul bisericilor - În cazul Germaniei, Bund der Evangelischen Kirchen, de confesiune protestantă. Aici, noul limbaj al drepturilor și libertăților era vecin cu cel al credinței creștine și (din nou, ca și În Polonia) era Întărit prin asociere cu singura instituție presocialistă care supraviețuise. Influența Bisericii explică și importanța acordată problemei „păcii” În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Regatul Unit. Tragedia „problemelor” irlandeze s-a născut din obiectivele identice, dar de semn contrar ale radicalilor din ambele tabere: IRA Provizorie căuta să expulzeze trupele britanice din Ulster și să reunească provincia cu Irlanda independentă și catolică; unioniștii protestanți și voluntarii lor paramilitari urmăreau cu Îndârjire să Închidă gura „papistaștilor” și să prelungească sine die legătura de trei sute de ani cu Londra (vezi capitolul XIV). Dacă În ultimii ani ai secolului XX unioniștii și membrii IRA au ajuns la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tabere au acceptat-o cu rezerve lăsa multe aspecte nerezolvate. De fapt, termenii acordului mediat de premierul irlandez și cel britanic cu ajutorul președintelui Clinton (autoguvernare locală printr-o Adunare cu sediul În Irlanda de Nord, reprezentare garantată pentru minoritatea catolică, sfârșitul monopolului protestant asupra poliției și a altor puteri, măsuri de creștere a Încrederii Între cele două comunități și o Conferință Interguvernamentală permanentă pentru a monitoriza implementarea acordului) ar fi putut fi schițați, cu puțină bunăvoință din partea celor două tabere, și cu 20
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
174, 183, 289 Bil’ak, Vasil 408, 532 Birmania 258, 271 Biserica Catolică 57; amestec În politică 347-348; atacul lui Tito Împotriva Î 58; autoritatea asupra relațiilor morale și personale 347-350; În Europa postbelică 214-215; În Polonia - vezi Polonia biserici protestante 215-216 BL - vezi British Leyland (BL) Blair, Tony 501-502, 643, 665, 679, 689, 701, 715, 722; efectul invaziei americane În Irak 722-723; modelul economic - „a treia cale” 722-723 Blanco, Luis Carrero 428 bloc al partidelor antifasciste 131 blocada Berlinului 144
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fie promovat, dar poate fi și un om corect, care dorește promovarea scopurilor organizației, realizarea de performanțe, aplicarea cunoștințelor sale profesionale, sau (așa cum a arătat sociologul Max Weber) acest comportament poate să rezulte din cerințele concepției sale religioase (ideea credințelor protestante în predestinarea indivizilor face ca omul să muncească în mod conștiincios, astfel ca bunele sale rezultate în muncă, în afaceri să fie o dovadă că face parte „dintre cei aleși”). Managerul (echipa managerială) ce își desfășoară activitatea în domeniul resurselor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a celui care vede în acțiunea sa o expresie a comandamentelor divine. Un asemenea om acționează sub puterea de constrângere și stimulativă a mentalității „care aspiră în mod profesionist, sistematic și rațional la un câștig legitim”<footnote Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 180. footnote>. Managementul resurselor umane va lua în considerare această caracteristică a credinciosului atunci când își elaborează proiectele sale de antrenare a resurselor umane în implementarea lor. Percepția socială a omului religios este
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
În 1544), engleză (În 1581) etc. Toate acestea s-au Întâmplat după ce istoria a pus capăt Imperiului Roman și războaielor religioase și politice, iar Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin) a fost cucerit de turci, după ce Europa a pus capăt reformei protestante și contrareformei, ori când țările europene au fost puse În situația de a lua măsuri de apărare Împotriva Imperiului Otoman, care ar fi dorit să devină universal. Dacă se adăugă la toate acestea și unele descoperiri tenologice și apariția armelor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
maternă, printre reformatori numărându-se Jean Calvin, Erasmus 35 din Rotterdam, Martin Luther. Faptul a deschis interesul oamenilor de rând pentru cunoașterea Bibliei În limba maternă Un preot german, Martin Luther, a declanșat un proces cunoscut și astăzi ca reformă protestantă. El a bătut În 1517, În cuie, pe ușa bisericii din Wittenberg, cele 95 de teze ale sale, ulterior tipărite și răspândite În toată Germania. Tezele lui atacau comerțul și alte aspecte ale vieții sociale și economice din Germania. Contestațiile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Davis este că societățile tradiționale se tem nu de progres, ci de turbulențe sociale și morale, de corupție etc., ceea ce arată că agenții purtători de raționalitate sunt constitutivi societății în întregul ei, nu doar unor categorii, cum ar fi capitaliștii protestanți, așa cum apare în lumina teoriei weberiene. Cele trei cercuri concentrice ale modernizării ar fi acestea: - cercul interior (C) - economia și valorile sale (centrate pe productivitate și pe universalism); - cercul median (B) - baricada imunologică pe care o ridică societatea contra economiei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de clasa samurailor (au restaurat imperiul, au fuzionat un număr mare de întreprinzători și au pus bazele Japoniei moderne). Ipoteza de bază a lui Bellah este următoarea: poate fi implicat factorul religios și în cazul japonez (există analogii ale eticii protestante în religia japoneză)? Teza lui Bellah invocă funcția socială a religiei pentru a explica decolarea și apoi persistența dezvoltării: „a furniza un set semnificativ de valori finale pe care se întemeiază moralitatea și valorile centrale ale societății” (So, 1990, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
opt de membri ai Camerei Reprezentanților i-au trimis lui Ford o petiție prin care îi cereau să discute cu Ceaușescu despre situația minorității maghiare din România. Pe aceștia îi îngrijorau, de asemenea, minoritățile religioase și în special confesiunile evanghelice protestante. Ei înțeleseseră că oamenii lor sînt hărțuiți și privați de multe din drepturile omului, mai ales în domeniile locuințelor, slujbelor, învățămîntului și educației religioase 1744. Printre semnatari erau Philip Crane și Larry McDonald, care aveau amîndoi, să militeze împotriva încălcării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
majoritatea vorbitorilor și-au revărsat mînia asupra Uniunii Sovietice, pastorul John Butosi, episcop al Conferinței Sinodului Calvinist al Bisericii Unite a lui Cristos, din Bridgeport, Connecticut, a atras atenția asupra discriminării maghiarilor din Transilvania. Majoritatea ungurilor erau ori catolici ori protestanți și se confruntau, în România, cu patru probleme: "povara de a fi unguri într-un stat român, de a nu fi comuniști într-un stat comunist, de a fi protestanți sau romano-catolici într-un mediu ortodox și creștini evangheliști în cadrul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
atrăgea atenția asupra îmbunătățirii situației emigrării din România, deși împărtășea îngrijorarea Congresului cu privire la îngrădirea libertăților religioase. Hotărîrea sa de a face această prelungire fusese una "dificilă". El îi cerea lui Ceaușescu să permită "importarea substanțială" și "distribuirea legală" a bibliilor protestante și să reducă restricțiile impuse de guvern nazarinenilor și baptiștilor "neoficiali". Mai mult decît atît, el voia ca Bucureștiul să renunțe la cîteva dintre măsurile de descurajare a construcției și reparării bisericilor, măsuri ce duseseră la demolarea cîtorva dintre aceste
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că practicile religioase din România deranjau mult mai mult puterea legislativă decît Casa Albă. El remarca faptul că eforturile Bucureștiului "de a descuraja religia nu trebuie să pună în umbră larga ei răspîndire în România, mai ales în rîndul sectelor protestante". Protestantismul se dezvolta în România mai repede decît în orice altă țară din Europa de Est. La ora respectivă, în România existau peste o mie de biserici baptiste, mai mult de patru mii de biserici ale altor secte și cam 8.100
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de naționalizare. După ce piața elitistă a cititorilor de latină a atins punctul de saturație, producătorii de cărți, urmându-și interesele comerciale, s-au reorientat înspre masa alcătuită din publicul cititor în vernaculară, alfabetizat în prealabil sub auspiciile literalizante ale Reformei protestante. Au existat, așadar, puternice forțe de piață care au împins către naționalizarea cărții tipărite. Destrămarea, mai întâi lingvistică, apoi confesională, a unității latine a civilizației apusene s-a soldat cu apariția unui caleidoscop de "culturi idiomatice" (Zernatto, 1944, p. 360
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost zidite memoriile naționale. În Europa răsăriteană, nu atât spiritul antreprenorial al editorilor de cărți a fost forța motrice care a asigurat elaborarea vernaculalelor în limbi naționale oficiale, cât mai curând antreprenoriatul religios al mișcările sectare izvorâte din Reforma protestantă. Începând cu miezul secolului al XV-lea, când ecourile reformei răzbat până în arcul carpatic, mai întâi prefațat de husitism, urmat în decursul secolului al XVI-lea de luteranism și calvism, mișcările protestante promovează în Transilvania traducerile bisericești în limba română
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
antreprenoriatul religios al mișcările sectare izvorâte din Reforma protestantă. Începând cu miezul secolului al XV-lea, când ecourile reformei răzbat până în arcul carpatic, mai întâi prefațat de husitism, urmat în decursul secolului al XVI-lea de luteranism și calvism, mișcările protestante promovează în Transilvania traducerile bisericești în limba română ca mijloc de propagandă religioasă. Rămasă fără efect pe planul prozelitismului religios românii stăruind în ortodoxia lor strămoșească măsura a avut drept consecință neplanificată inițierea procesului de înlăturare a slavonei și de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de arbitrariul unor interese exogene politicile curții austriece de a-și extinde autoritatea imperială, în contra puterii nobiliare maghiare și a celorlalte națiuni politice a căror uniune dădeau alcătuirea status quo-ului politic transilvănean, prin convertirea la catolicism a românilor ortodocși. Reforma protestantă, pătrunsă până în adâncul arcului carpatic, a spulberat unitatea de credință catolică ce îi solidariza pe dominatorii politici ai Transilvaniei împotriva plebei valahe alcătuită în covârșitoarea sa majoritate din iobagi ortodocși. În secolul al XVI-lea s-au conturat, astfel, faliile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
erau acum asimilați. Prin primirea unirii, conștiința de neam a românilor transilvăneni a fost dezghiocată din valva ortodoxă înlăuntrul căreia a evoluat cu lenevie până în pragul închegării unei difuze identități etnice fundamentată pe comuniunea de credință și grai. După ce Reforma protestantă a răscolit conștiința de neam difuză a românilor transilvăneni, fixând ortodoxia ca nucleu identitar, Contra-reforma catolică, exprimată prin oferta de unire, a precipitat o tot mai clară conturare a conștiinței naționale românești. Acceptarea unirii bisericii române cu biserica romană a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secolului al XVI-lea, fiind ulterior transportat, via Locke, în Statele Unite ale Americii. Emergența naționalismului în Anglia secolului al XVI-lea a fost antamată de un cumul de transformări sociale majore, printre care cel mai important factor a fost Reforma Protestantă. Autoproclamarea lui Henric al VIII-lea în calitatea de cap al Bisericii a avut o serie de efecte consecinționale în cristalizarea conștiinței naționale engleze. În primul rând, ruperea de Roma a favorizat configurarea unei identități distincte în cadrul lumii creștine. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a avut o serie de efecte consecinționale în cristalizarea conștiinței naționale engleze. În primul rând, ruperea de Roma a favorizat configurarea unei identități distincte în cadrul lumii creștine. În al doilea rând, ideea lui Martin Luther a "preoției universale", centrală doctrinei protestante, potrivit căreia dreptul de a predica învățătura creștină nu este monopolul tagmei clericale, ci este prerogativa tuturor membrilor comunității religioase, a promovat individualismul raționalist pe care se sprijinea ideea națiunii în Anglia. În al treilea rând, protestantismul a promovat alfabetizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu un major handicap. Tabelul de mai jos reflectă fără echivoc statutul inferior al românilor, uniți și ortodocși, în raport cu confesiunile "recepte" în privința educației. Tabel 17. Tablou comparativ al învățământului transilvănean, 1843 Națiunile politice constituționale Națiunea tolerată a românilor confesiuni catolici protestanți uniți ortodocși populația 282.978 493.625 688.088 622.784 număr de școli în 1843 223 1.131 310 286 raportul populație/școli 1.269 436 2.220 2.178 nr. de școli per 100.000 locuitori 79 229
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]