3,382 matches
-
d'Ente uscate, la ieșirea din exploatația producătorului. Pentru anul de comercializare 2006/2007, valoarea ajutorului la producție în temeiul articolului 6a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2201/96 este stabilit la 652,66 EUR net pe tonă de prune uscate. Articolul 2 Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles
32006R1205-ro () [Corola-website/Law/295425_a_296754]
-
1 iunie-31 iulie 4 569 78.0265 0809 20 95 Cireșe, altele decât vișinele - 21 mai-10 august 46 088 78.0270 0809 30 Piersici, inclusiv piersici fără puf și nectarine - 11 iunie-30 septembrie 17 411 78.0280 0809 40 05 Prune - 11 iunie-30 septembrie 11 155" 1 JO L 297, 21.11.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 47/2003 al Comisiei (JO L 7, 11.1.2003, p. 64). 2 JO
32006R1242-ro () [Corola-website/Law/295438_a_296767]
-
carbohidrați și lipide alături de cantități mai mici de diferite substanțe organice de origine biologică Agent antistatic/agent de întreținere a pielii/agent de condiționare a părului Agent antistatic/agent de întreținere a pielii/agent de condiționare a părului Hidrolizate de prune, Prunus domestica Agent de întreținere a pielii Hidrolizate de semințe de Chenopodium quinoa Agent de întreținere a pielii Agent de întreținere a pielii Agent de condiționare a părului/agent de întreținere a pielii Hidrolizate proteinice din tărâțe de orez. Substanță
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
0814 kg S 15.33.25.50 Fructe preparate sau conservate, n.c.a. (cu excepția Musli) 2008 [.20 + .30 + .40 + .50 + .60 + .70 + .80 + .9] kg S 15.33.26.00 Sâmburi și miez de sâmburi de caise, piersici și prune pentru consum uman 1212.30 kg S 15.33.30.00 Subproduse vegetale și deșeuri pentru consum animal, n.c.a. 2308 kg S 15.33.90.00 Pregătirea și alte servicii de preparare (concentrare, etc.) pentru conservarea fructelor și
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Partea I, nr. 812 din 28 noiembrie 2007. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul afacerilor externe, George Ciamba, secretar de stat Ministrul apărării naționale, Mihnea Ioan Motoc Ministrul justiției, Raluca Alexandra Pruna Ministrul culturii, Vlad Tudor Alexandrescu Ministrul afacerilor interne, Petre Toba Ministrul educației naționale și cercetării științifice, Adrian Curaj Ministrul sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Corina Lupu, secretar de stat Anexă REGULAMENT 15/02/2016
ORDIN nr. 537/C din 15 februarie 2016 privind aprobarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271798_a_273127]
-
Partea I, nr. 812 din 28 noiembrie 2007. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul afacerilor externe, George Ciamba, secretar de stat Ministrul apărării naționale, Mihnea Ioan Motoc Ministrul justiției, Raluca Alexandra Pruna Ministrul culturii, Vlad Tudor Alexandrescu Ministrul afacerilor interne, Petre Toba Ministrul educației naționale și cercetării științifice, Adrian Curaj Ministrul sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Corina Lupu, secretar de stat Anexă REGULAMENT 13/ 01/2016
ORDIN nr. M.13 din 13 ianuarie 2016 privind aprobarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271796_a_273125]
-
Partea I, nr. 812 din 28 noiembrie 2007. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul afacerilor externe, George Ciamba, secretar de stat Ministrul apărării naționale, Mihnea Ioan Motoc Ministrul justiției, Raluca Alexandra Pruna Ministrul culturii, Vlad Tudor Alexandrescu Ministrul afacerilor interne, Petre Toba Ministrul educației naționale și cercetării științifice, Adrian Curaj Ministrul sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Corina Lupu, secretar de stat Anexă REGULAMENT 10/ 12/2015
ORDIN nr. 2.456 din 10 decembrie 2015 privind aprobarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271794_a_273123]
-
Partea I, nr. 812 din 28 noiembrie 2007. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul afacerilor externe, George Ciamba, secretar de stat Ministrul apărării naționale, Mihnea Ioan Motoc Ministrul justiției, Raluca Alexandra Pruna Ministrul culturii, Vlad Tudor Alexandrescu Ministrul afacerilor interne, Petre Toba Ministrul educației naționale și cercetării științifice, Adrian Curaj Ministrul sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Corina Lupu, secretar de stat Anexă REGULAMENT 23/ 12/2015
ORDIN nr. 161 din 23 decembrie 2015 privind aprobarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271800_a_273129]
-
Partea I, nr. 812 din 28 noiembrie 2007. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul afacerilor externe, George Ciamba, secretar de stat Ministrul apărării naționale, Mihnea Ioan Motoc Ministrul justiției, Raluca Alexandra Pruna Ministrul culturii, Vlad Tudor Alexandrescu Ministrul afacerilor interne, Petre Toba Ministrul educației naționale și cercetării științifice, Adrian Curaj Ministrul sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Corina Lupu, secretar de stat Anexă REGULAMENT 27/01/2016
ORDIN nr. 3.097 din 27 ianuarie 2016 privind aprobarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271802_a_273131]
-
Partea I, nr. 812 din 28 noiembrie 2007. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul afacerilor externe, George Ciamba, secretar de stat Ministrul apărării naționale, Mihnea Ioan Motoc Ministrul justiției, Raluca Alexandra Pruna Ministrul culturii, Vlad Tudor Alexandrescu Ministrul afacerilor interne, Petre Toba Ministrul educației naționale și cercetării științifice, Adrian Curaj Ministrul sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Corina Lupu, secretar de stat Anexă REGULAMENT 15/03/2016
ORDIN nr. 304 din 15 martie 2016 privind aprobarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei Na��ionale de Drept Internaţional Umanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271804_a_273133]
-
Partea I, nr. 812 din 28 noiembrie 2007. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul afacerilor externe, George Ciamba, secretar de stat Ministrul apărării naționale, Mihnea Ioan Motoc Ministrul justiției, Raluca Alexandra Pruna Ministrul culturii, Vlad Tudor Alexandrescu Ministrul afacerilor interne, Petre Toba Ministrul educației naționale și cercetării științifice, Adrian Curaj Ministrul sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Corina Lupu, secretar de stat Anexă REGULAMENT 15/04/2016
ORDIN nr. 740 din 15 aprilie 2016 privind aprobarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271808_a_273137]
-
Partea I, nr. 812 din 28 noiembrie 2007. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul afacerilor externe, George Ciamba, secretar de stat Ministrul apărării naționale, Mihnea Ioan Motoc Ministrul justiției, Raluca Alexandra Pruna Ministrul culturii, Vlad Tudor Alexandrescu Ministrul afacerilor interne, Petre Toba Ministrul educației naționale și cercetării științifice, Adrian Curaj Ministrul sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Corina Lupu, secretar de stat Anexă REGULAMENT 30/ 03/2016
ORDIN nr. 2.220 din 30 martie 2016 privind aprobarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271806_a_273135]
-
biserici ortodoxe (una fondată în 1830 la Breaza de Jos și una fondată în 1818 la Podu Vadului). Locuitorii se ocupau în mică măsură cu agricultura, și în principal cu șindrilăria, dogăria, și cu fabricarea varului și a rachiului de prune. Comuna Breaza de Sus se afla în aceeași unitate administrativă și până la 1834 a fost punct de vamă între Țara Românească și Austria. Ea era compusă din satele Breaza de Sus, Gura Beliei, Nistorești și Surdești, având în total 2814
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
În prima partiție, în câmp albastru, se află o rindea de argint. În a doua partiție, în câmp roșu, se află un cap de urs văzut din față, de aur. În a treia partiție, în câmp albastru, se află trei prune așezate pe o crenguță cu trei frunze de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Mieii amintesc faptul că localitatea a fost întemeiată de coloniști aduși de împărăteasa Maria Tereza
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
a fost întemeiată de coloniști aduși de împărăteasa Maria Tereza din Oltenia, și anume din localitatea Calea Oii. Rindeaua este simbolul ocupației tradiționale a locuitorilor, respectiv tâmplăria și prelucrarea lemnului. Capul de urs face referire la fauna cinegetică a zonei. Prunele semnifică faptul că zona este bogată în pomi fructiferi. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luncavița se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
Bucegi. "Ciobănia" este o meserie respectată și foarte veche. De asemenea se cultivă pentru consum propriu porumb, cartofi, varză, fasole, etc. Se lucrează în general fără mijloace mecanizate. Pomicultura este practicată de aproape toată lumea, se produc în special mere și prune. IAS-ul din Buciumeni care se întindea și în Bezdead producea recolte impresionante de mere însă a fost dezafectat după 1989. Economia este practic una de subzistență, la Bezdead nu se produce mai nimic pentru a fi valorificat în afara satului
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
de la "sura" pentru acces în "ocol". Locuitorii satului se ocupă cu creșterea animalelor, cositul fânețelor și cultivarea terenurilor agricole. Un loc aparte îl ocupă plantarea de livezi cu pomi fructiferi, mai ales cele cu pruni pentru producția de "răchie de pruna". Zona nu a fost cooperativizata în regimul comunist, dar sătenii au suferit la fel de mult ca și toți locuitorii țării, prin "dările" pe care trebuiau să le achite anual. Biserică din lemn din sat, cu hramul "Cuvioasa Paraschiva", este datata prin
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
sunt aleși doi tineri apropiați mirelui și miresei, care cu o săptămână înainte merg și invită uspecionii la uspeț. Ei sunt îmbrăcați în costume populare și poartă fiecare un recipient numit "dolie", frumos ornamentata în care este pusă răchie de pruna. Cum intră în casa unui invitat rostesc: Li se răspunde: Apoi reiau: După care se cinstesc cu răchie din dolie. Peste o săptămână, nuntă începe la mireasă acasă pentru invitații miresei și la mire acasă pentru invitații mirelui, unde timp
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
meri, peri, caiși, vișini, nuci etc.), precum și creșterea animalelor sunt principalele îndeletniciri ale sătenilor, îndeletniciri care s-au transmis din generație în generație, în sat neexistând nici colectivizarea din timpul regimului comunist. Satul este recunoscut pentru țuica tradițională produsă din prune, care este apreciată pentru gustul si puritatea ei, dar și pentru cireșele de toate soiurile care se vând în piețele din orașele apropiate. La marginea satului dealurile sunt acoperite în general de păduri de stejar, fag, carpen, plop și frasin
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
sau Sălăgeanu, care ar fi unificat cătunele răsfirate într-un singur sat. Helmut Wettel, în lucrarea „Der Buziascher Bezirk” (Plasa Buziaș), presupune că denumirea satului este slavă, derivată fie de la slavul "Syla" (stâlp, coloană), fie de la "Zil" (țambal) sau "Silva" (prună), însă nu prezintă dovezi istorice concludente care să susțină această presupunere. În timpul ocupației otomane a Banatului, până la 1659, Ținutul Lugojului, din care făcea parte și Silagiu, a aparținut Principatelor Transilvaniei. Satul apare menționat în documente fiscale transilvănene, însă nu există
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
familii au plecat în Banat și în Dobrogea. După al doilea război mondial, alte câteva familii au plecat în Banat, unde se formase localitatea Sălciua Nouă. Culesul din grădina de acasă După ce se cosea și se usca otava, se culegeau prunele, o parte, cele grase, se puneau la uscat pe coșer pentru făcutul zamei, altă parte, prunele albe, brodoline și bistrițe, se băgau la cadă pentru făcutul țuicii. Femeile culegeau cânepa și o băgau la topit, după vreo trei săptămâni o
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
au plecat în Banat, unde se formase localitatea Sălciua Nouă. Culesul din grădina de acasă După ce se cosea și se usca otava, se culegeau prunele, o parte, cele grase, se puneau la uscat pe coșer pentru făcutul zamei, altă parte, prunele albe, brodoline și bistrițe, se băgau la cadă pentru făcutul țuicii. Femeile culegeau cânepa și o băgau la topit, după vreo trei săptămâni o scoteau, o puneau la uscat ca mai apoi, în zilele bune, se apucau de melițat și
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
mai ales în epoca medievală stupăritului rezultă și din zisa gazdei pe când vine cineva în vizită cu o treaba și se grabește:" Da, stai o țâră la noi să ne seie stupii" și nu "Să ne steie pețitorii". Corobețe și prune uscate La mare cinste erau corobețele, mai ales pentru prepararea mâncării de post și nu numai. Corobețele erau mere sau pere tăiate felii și deshidratate în mai multe moduri: puse pe o scândură sub streașina casei la soare; puse pe
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Corobețele erau mere sau pere tăiate felii și deshidratate în mai multe moduri: puse pe o scândură sub streașina casei la soare; puse pe acoperișul unui șopron sau băgate în cuptor după ce se cocea pâinea. La fel se deshidratau și prunele, dar cel mai adesea ele se uscau pe o leasă de nuiele a unui coșer de circa 1,30m/2m, în gura căruia se făcea foc din butuci sau lemne groase ca să țină focul cât mai mult timp. Fructele deshidratate
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
sau lemne groase ca să țină focul cât mai mult timp. Fructele deshidratate se puneau la păstrat pe polițe în cămări sau în podul casei. Se mâncau de obicei în zilele de post sau se prepara din ele o zeamă gustoasă. Prunele uscate, de obicei cele grase, se băgau în ciorba de cartofi făcută pe os de porc, dându-i acesteia un gust dulce-acrișor. În funcție de numărul de copii din sat, cândva de 15-20, acum 5-6, și de posibilitatea ca un învățător să
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]