5,549 matches
-
mușcat, zgâriindu-i și sfârtecându-le carnea cu unghiile. Abia a doua zi dimineața, plin de răni și mușcături, cu ochii injectați și mintea rătăcită, am căzut în nesimțire pe cadavrele porcilor. I-am îngropat la un loc cu resturile pruncului, căci o parte din el era acolo, în lacomele lor măruntaie... Celui mai tânăr i-a urmat cel mai bătrân. Bunicul muri electrocutat, urinând în fundul curții pe niște fire sub tensiune căzute la pământ. A stat întins carbonizat, tot pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
la un sfârșit de lumină în fața oglinzii, spală locul unde s-au oglindit slovele și strânge apa scursă. Fierbe în cea apă vârfurile astea de cânepă, bea fiertura de cu seară și ai să ai un somn dulce ca de prunc. Taraba vraciului îmbălsămase aerul cu miros de luncă năpădită de buruieni după ploaie și vorbele lui cântate te vrăjeau. Călugărul îl privi pe Bătrân. Plecară împreună fără să-și vorbească. Capitolul VI TRAVERSARĂ UN LAN DE GRÂU, speriindu-se de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
călcâiul, văzu că soarele se afla în zodia Berbecului, în conjuncție cu Saturn, scrijeli însemnele copilului pe trunchiul unui brad falnic din curte și îngropă placenta la rădăcina acestuia. Legă apoi cu un ștergar curat de cânepă caseta de pieptul pruncului și îl dădu maică-sii să-l legene la piept și să-i cânte. Deschise caseta și privi îndelung țâțâind din limbă, încercând să tâlcuiască felul cum se așezaseră unele față de altele obiectele; un bob de porumb, un os de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
mai zgârcită și lipsea cufărul ferecat, cu capacul boltit. Se ghemui în jilț cu genunchii la gură, ca un făt. în fața lui, pe podea, zăcea cornetul acustic al fostului locatar. Soarele răsărea timid. Ușa s-a închis cu scâncet de prunc și n-a mai fost nimic altceva, decât liniște, întuneric și așteptare noiembrie 1978 Dosar de presă Savoarea inteligenței Andrei Oișteanu ne oferă sub titlul Cutia cu bătrâni (Editura Meta, 1995) o carte-obiect elaborată cu grijă, de la alegerea corpului de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
moment dat, se resoarbe însă într-un mod fericit prin dispariția cufărului magic, sinecdocă a unei lumi părelnice de taină, ea însăși inaccesibilă simțului, penetrabilă doar pe calea ritualică a întoarcerii la increat: Ușa s-a închis cu scâncet de prunc și n-a mai fost nimic altceva, decât liniște, întuneric și așteptare". Dan-Silviu BOERESCU, "LUCEAFĂRUL", Nr.4, Serie nouă, ianuarie 1996 Confruntarea cu moartea [...] Arhivarul a fost scrisă cu trei ani înainte de Comisionarul. E mai puțin închegată. Bătrânul Arhivar a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
lăsând restul de bancnote risipite pe drum, s-au Întors acasă. Și au văzut, odată ajunse, că, În loc de bani, În poale țineau tăciuni aprinși. Au văzut că mâncarea din oale se răsturnase pe plită și, odată cu ea, arsese și fața pruncilor pe care Îi uitaseră adormiți pe cuptor. Nu le arsese de fapt toată fața, ci fiecare se alesese cu un semn pe obraz, care semăna cu o pecete. Cu timpul, semnul se vindecase, iar din el rămase doar un cerculeț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
stopare a infractorului, cu toții vor merge În pas de defilare la, pușcărie...! Cum nu terminase Încă toate mijloacele de Înfricoșare, Lct.Col.Tudose Ion, nu se știe prin ce relație făcu rost de o icoană reprezentând pe Maica Domnului cu pruncul În brațe, chemă pe rând o parte din lucrătorii lui Tony Pavone Îi așeză În genunchi poruncind isteric să sărute icoana jurând dacă oferă mită și ce cotă parte, lui Tony Pavone. Dar, intuind pericolul, muncitorii făcură zid apărându-și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și prin urmare inhibaseră ceva În ciclul de dezvoltare al copiilor lor. Ultima privire a Angelei, Înainte să Înceapă să plângă În hohote, Îl uimi pe Sammler. Buzele Întredeschise, fruntea Încruntată, pielea exprimând predare necondiționată, trăsături ale persoanei inițiale. Un prunc! Dar ochii nu renunțară la expresia lor de experiență erotică. — A aflat despre ce? Ceva ce s-a Întâmplat la Acapulco. Nu am crezut că e așa grav. Și nici Wharton. Când s-a Întâmplat, a fost doar o năzbâtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Roger a încetat să-și mai invite prietenii în vizită. Era jenant, i-a explicat el maică-sii. Alice era întotdeauna îmbrăcată în pijama, complet absorbită de-un nou proiect și cu ochii căscați de oboseală. Alte mame își hrăneau pruncii cu mere, ea le dădea copiilor batoane Hershey. Celelalte mame își decorau casele cu draperii sau cuverturi colorate, nu cu vopsea violet ca Alice. Rezultatul muncii ei neîndurătoare a fost trei romane terminate în decursul unui singur an. Toate trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cărare cu siguranța unei capre de munte și s-a lăsat ușor în apă, centimetru cu centimetru, mai preocupat de confort decât de orice altceva. Jina i-a luat mâna, care se aprinsese din cauza căldurii neașteptate. Și-a închipuit că pruncul din ea, conceput în vară, cocoloșit în căldură, avea să se nască peste șapte luni cu pielea deja pistruiată. Și fără frică de nimic. Ar fi putut să-i spună lui Zach. Chiar în clipa aia. Răspunsul lui ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Imbecilule, i-a spus ea. Bărbatul a sărutat-o pe gură cu putere. În timp ce barca se învârtea în ochiul de apă, Jina și-a mângâiat abdomenul. Copilul trecuse și el peste cascadă și, mai târziu, mama avea să observe că pruncul nu se temea de apă. C-avea să-nvețe să înoate de la doi ani și să deschidă ochii sub apă. C-avea să iubească tot ceea ce însemna apă. De fericire, Jina a izbucnit în plâns. Nu le mai rămăseseră destule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ce spunea John, să nu mai piardă nici un cuvânt rostit de el. ... n-aș vrea asta pentru ei, a spus John când Alice a ajuns în poiană. Nici într-un milion de ani. Ce nu voia John ? Nu voia ca pruncii lor să devină produsele unui divorț sau să suporte o mamă ca ea ? Îi iubesc, John, a spus Alice. Știu că-i iubești. Întotdeauna am încercat să-i protejez, să nu afle cum mă simțeam, dar, în felul ăsta, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
s-ar fi înecat din nou. Pearl a intrat în casă și-a trântit ușa. Apoi s-a făcut liniște. Nu se mai auzea decât clipocitul pârâului și-un șuierat ușor de vânt printre copaci. Aici ai dormi ca un prunc, s-a gândit Jina. Ți-ai dormi toată viața. Jina ? a spus Zach. Pe un râu, cheia vieții o reprezintă lucrurile moarte. Pârâurile de munte care curg deasupra liniei copacilor arată curate ca lacrima, dar sunt lipsite de viață. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
băiețelul scotea un soi de ciripit, așa că Zach l-a confundat cu o păsăruică. N-a aflat de el decât abia când Pearl a trebuit să gonească un arici din sufragerie și i l-a aruncat pe copil în brațe. Pruncul a fost primul lucru care nu mai puțea a râu; de fapt, mirosea a prăjituri. Și a mentă, deși, în casă, nu aveau nici măcar o frunză din respectiva plantă. Andy n-a plâns, deși trupul rece și solzos al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
deja pe Andy. Știu că a fost îngrozitor din partea ei să-mi spună ceea ce mi-a spus. N-am cum să neg asta. Dar aici, trebuie să-ți iei singur lucrurile de care ai nevoie. Nu ești deloc viteaz dacă pruncul tău moare de foame, în timp că grădina unui străin stă neîngrijită. Aici virtutea se cântărește altfel. Jina și-a privit mâinile. Deci o ierți, a spus ea. Zach a dat din cap. Iertarea consumă prea mult timp. O înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
scrie un nou certificat de naștere Trece în calendar Numele de cod al pescărușului Pe țărmul unde ne-am dat întâlnire Atestă o existență Un exemplar al lui Dumnezeu Și pune soarele drept parafă Pe metafora de contact În urechea pruncului Cercel de diamant Nu l-am putea niciodată sacrifica pe azi N-am putea șterge linia de prietenie parcursă Ce a făgăduit poemului totul Nemaipăstrând pentru sine nimic Citesc poemul cu invidia celui flămând Cu amorul celui ce nu a
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
tot mustra, îi reproșa lucruri teribile, bătrânul se rușina și mai tare, barba îi străpungea pieptul, despicându-l și inima îi ieșea la iveală o inimă fragedă ce se zbătea ca o pitulice, ai fi zis că e inima unui prunc. și bătrânul își văzu inima de prunc și-l cuprinse așa o sfială că își băgă mâna dreaptă în piept și o smulse și pe furiș o ascunse la spate, apoi își aținti ochii în pământ. și ochii lui erau
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
se rușina și mai tare, barba îi străpungea pieptul, despicându-l și inima îi ieșea la iveală o inimă fragedă ce se zbătea ca o pitulice, ai fi zis că e inima unui prunc. și bătrânul își văzu inima de prunc și-l cuprinse așa o sfială că își băgă mâna dreaptă în piept și o smulse și pe furiș o ascunse la spate, apoi își aținti ochii în pământ. și ochii lui erau vii, răspândeau o rază orbitoare ca un
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
o simplă amiciție. Băgasem la cap vorbele ei și acum Creața îmi confirma acele spuse. A fost o zi lungă în care am priceput că trebuie să mă schimb după ceilalți, fiindcă intrasem în lumea lor. Am dormit ca un prunc și-am visat-o pe Lili, care-mi spunea că a știut ce face când m-a trimis să învăț să repar ceasuri. Cum trebuie să arate un băiat? Trecuse săptămâna fără să o simt cum se duce și eram
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
drumul cântam fiindcă muzica devenise o formă de evadare, era exprimarea libertății care striga din noi. Uneori lua forme de protest, alte ori înlocuia o lacrimă, dar tot ca mugetul vitelor se auzea de pe trotuare. Cui să-i pese de pruncii altora și de dorurile lor? Eram departe de casă, departe de ceea ce reprezentasem la un moment dat și eram siliți să ne redefinim în fața celorlați și a noastră. Ție nu-ți lipsește nimic? mă întrebă cineva luându-mă pe nepregătite
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Mătușa fiindcă de atâta amar de vreme se învățase să-i cânte-n timpane singurătatea. Fusese o femeie frumoasă dar urmele lacrimilor ei săpaseră adânc în obraji. N-avea copii. Dumnezeu nu se îndurase să le lase în ogradă un prunc dar îi lăsase în schimb iubirea pentru aceștia. Se purta cu mine ca și o mamă. Mișuna toată ziua. Odihna îi aducea pesemne, prea multe întrebări la care nu mai voia să le știe răspunsul. Ne-am spus rugăciunea creștinește
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
repare greșeala și din ciotul rămas de la stejar, a ciopârțit o cruce care să amintească lumii de un suflet pribeag, fără noroc. Am să mă-ntorc și dacă n-am să pot, am să trimet pe altul... așa o zis pruncul... Mă speriasem de moarte la auzul cuvintelor astea, mai ales că erau rostite chiar de Badea Vasile. Nici unul din noi nu l-a simțit când a intrat în casă și tremuram ca o vargă. M am întors ca să vă știu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
correct: - OK girls and boys! Mi-am dat seama că nu aveau cum naiba să înțeleagă. Întrebarea lor era „ce e așa de straniu în cultura noastră de produce ura de copii”: avort, abandon, pruncucideri, vânzări, canale care colcăie de prunci, orfelinate-păduchelnițe. Le-am povestit numai experiențe personale și pe cele ale femeilor din mediul proxim al femeilor educate, câte ceva despre vecina mea care a murit refuzată de popă la împărtășanie, făcuse septicemie dintr-un avort. Avea trei copii, un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
fost mută. Ceea ce a prevalat a fost totuși sentimentul demnității omenești. Nu e de mirare că acest sentiment a dominat mai ales puștimea, și nu maturii. Mintea oamenilor se concentrează pe strategii de adaptare. Treaba părinților este să-și hrănească pruncii, să-i țină în viață. Când supraviețuirea este amenințată, celelalte valori pălesc. O să-mi replici că supraviețuirea era amenințată fiindcă celelalte valori păliseră. Ei bine, uită-te puțin ce se întâmplă acum. 23% dintre români îl cred pe Ceaușescu, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
se mai oferea în Orășelul Copiilor. Andrei, pe la vreo doi ani, se prindea de urechi în fața câte unei vitrine: „Mo Căciune, adu tu dalului, că Nicu nu dă nimic”. Tipul politiza intens: personal is political devenise o realitate și pentru prunci. Tovarășul emana de toate. Le prohibea pe toate. Era un Deus ex machina. Nodul cauzal al tuturor cauzelor. Numele voinței voințelor. În acei ani, tata, însărcinat cu aprovizionarea subterană, a intrat pe ușa din dos la Hotel Rusca. Avea pile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]