301,101 matches
-
unei vieți. Dar scoaterea în evidență a tuturor acestor amănunte, aparent anodine, capabile să reveleze, în clipa marilor bilanțuri, sensul unei vieți, nu duce, în final, la pierderea printre degete a chiar esențialului respectivei existențe? Iată o întrebare fundamentală care rămîne în urma lecturii acestei cărți. Biografie sau destin? Dilemei inițiale a lui Octavian Paler nu i se poate răspunde, la capătul celor 300 de pagini ale cărții, decît socratic: Este răspunsul implicit al autorului, infinit mai puțin important însă decît drumul
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
e de preferat să împingă lucrurile înainte. Cînd Bulgaria a încasat-o la Campionatul European de Fotbal, ne-am grăbit să ne bucurăm, de parcă înfrîngerile bulgarilor ne-ar fi adus nouă puncte, într-un campionat european al celor care au rămas acasă. Asta chiar m-a iritat. Și nu din corectitudine politică. Asta e plăcerea noastră, că au pierdut bulgarii la Campionatul European? Dar ne-au luat bulgarii locul, ca să avem asemenea bucurii meschine? Apropo de uimirea noastră că ne-au
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
fel, țin locul Jurnalului la care Zaciu va lucra din deceniul opt al secolului trecut, numit de el "deceniul satanic". Este în aceste scrisori mai ales un document sufletesc și o cronică a vieții literare a Clujului din anii postbelici. Rămas la Cluj, de care n-a reușit să se apropie sufletește niciodată, intră în învățământul universitar, va ajunge un profesor respectat, dar până la această recunoaștere va suferi numeroase piedici și vexațiuni: să amintim numai rechemarea intempestivă de la lectoratul din Germania
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
planeta Terrestria, condus de tânărul, pe atunci, Ronnie Peterschneitt, eșuează pe planeta botezată ad-hoc Fairia. O planetă geamănă cu Terra, cu atât mai surprinzătoare, mai halucinantă și mai "anormală" cu cât Pământul suferise o apocalipsă biologică și tot ce mai rămăsese din el erau imaginile stocate în holo. Surpriza însă abia acum urmează pentru că această dublură a Terrei se află la vârsta mitologică. Pământenii viitorului întâlnesc pe Fairia lumea preistorică despre care noi, cei încă trăitori pe Pământ, mai citim prin
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
năstăsioto-iliesciană gongul retragerii fără torțe a bătut cu un prelung sunet lugubru. Dar dacă Năstase nu are acești bani? Dar dacă oamenii de la banca națională s-au opus punerii în funcție a tiparniței și umplerii instantanee a buzunarelor electoratului? Cum rămâne atunci cu promisiunile? Ce credibilitate mai poate avea un astfel de personaj, periculos nu doar pentru țară, dar și pentru propriul partid? Cum vor reacționa "greii" din PSD? Ce are de spus Iliescu? Ce gândesc oamenii din teritoriu? Oricum, prin
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
care va lua premiul Nobel, a profețit sumbru-sarcastic Gh. Schwartz, va fi linșat de confrați". Marius Tupan a vorbit despre "confuzia de valori" și despre faptul că există adversari ai noilor formule artistice care nici nu le cunosc. Nu putem rămâne, a spus Tupan, la veșnicele lamentații mioritice". Ne aflăm, ca de atâtea ori în istorie, a spus Gabriel Chifu, la o răspântie, literatura se află la o răspântie, într-o societate care, după 1989, a devenit deschisă dar în care
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
o finalitate politic-socială, indiferent de factura ei. însă destui avangardiști s-au văzut prinși în mrejele compromisului cu o măcar relativă bună credință. Termenul revoluție crea o anume confuzie. Apărea oarecum naturală continuarea revoltei interioare prin acțiune practică. "După masacru rămîne speranța unei umanități purificate", suna una din propozițiile unui manifest dadaist din 1918. Ne propunem a analiza pe scurt, în prezentele rînduri, raportul cu ideologia comunistă a unuia din avangardiștii noștri de seamă, Gherasim Luca (1913-1994), autor care, stabilit la
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
măreață unanimitate a celor care posedă televizor. Oricît ar fi fost ea de criticată de-a lungul anilor pentru nenumărate stipulații confuze, Constituția noastră are, totuși, o prevedere clară, irevocabilă și neamendabilă: șeful statului este Președintele României. Iar cum Teo rămîne unul dintre cei mai eficienți promotori ai manelelor în România, se poate lesne presupune că nici la Cotroceni nu se va putea dispensa de mărețele sale modele culturale care sunt... asta e, Guță și Adrian Copilul Minune. Nenorocirea stă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
situare contradictorie în timp. Dacă îi luăm ca repere pe Eminescu și pe Bacovia, atunci chestiunea ,,manierei neantului existențial" nu se referă doar la ,,poezia românească actuală", așa cum afirmă profesorul explicit, ci și la întreaga poezie românească a întregului interval rămas neacoperit de la Bacovia încoace. Problema nr. 2 este mult mai gingașă, pentru că ea nu mai privește aspectul logic al enunțului, ci chiar conținutul, adică substanța acestuia. Cel care mîntuie imensa plajă de la Eminescu și Bacovia și pînă astăzi și cel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
libertate. Probabil că cel mai tare a fost afectată libertatea interioară, în lungii ani de comunism, iar asta se recuperează cel mai greu. Sămînța ei trebuie sădită și îngrijită din nou, cu răbdare, cu dorință și cu smerenie. Altfel va rămîne o jale. Minciuna este o virtute. Ne mințim că tinerii de la școală sînt buni și proaspeți, iar adevărul se găsește la kilometrii distanță, vezi cea mai mare parte a examenelor de absolvență și de anul acesta, că profesorii lor sînt
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
deschiderea universalului. A face cultură e a sta într-un picior, spune Noica sub o fotografie cu Liiceanu, făcută de Andrei Pleșu, la Păltiniș, pe drumul dinspre cabană. Cadență, echilibristică. Mă interesează. Ca și "raportul" cu întîlnirile majore, cu ceea ce rămîne, pentru eternitate, cu opera creatorilor și valoarea ei. După ființă și neființă, tocmai "raportul" cu ele este fundamental. Ca și existența în noi, deopotrivă, cum spune Andrei Șerban, a lui Ariel, a lui Prospero și a lui Caliban.
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
și îl putem urmări la toate nivelele, de la lupta singulară a lui Dante la cea a șansonetiștilor din cabaretele franceze. Raporturile între cei doi actori ai acestei drame stranii au variat mai mult în amănunte decât în ansamblu: situația obietivă rămâne aceeași pentru toate tipurile de personalități. N-avem aici a ne ocupa de soluțiile care stau la îndemâna principelui, dar ne interesează foarte mult cele care au întovărășit, în condiții istorice variabile, evoluția scriitorului. Nouă, cetățeni aflați în pragul veacului al
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
dea prea multe exemple. În cursul secolului al douăzecilea, scriitorii au aflat că principele, oricare ar fi el, poate să le sporească renumele și bunăstarea, dar riscă să-i antreneze în propria sa prăbușire. Ei au văzut că orice compromis rămâne legat de opera lor ca o pată de neșters; că ei ar trebui să se ferească de tentațiile vanității, de instinctul lor gregar și de confuzia din propriile lor idei. Pe scurt, au devenit azi conștienți de răspunderea lor, căci
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
brit-pop și de alternativ. Or Șchiop spune tocmai că "alternativul e o chestie în desfășurare, nu prea ne e clar ce se întâmplă pe acolo." QED! Și abia la final protagoniștii descoperă hip-hop-ul. Interpretarea prefeței în termenii "poeziei de stradă" rămâne deocamdată o virtualizare. În lipsa unui produs autentic, chiar si îndelung așteptat, să nu conferim, totuși, credit unei contrafaceri. 3. Așa-zisul limbaj aparte, inventat conform realității mediului grupului de inadaptați, inhibați, blazați, (semi)ratați social, de fapt, nu există nici
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
le sugerează C. Rogozanu. Într-o notă de subsol, naratorul însuși își mărturisește intenția de a scrie "șą ficționalț, s+ artisticț, s+ narativț". Adică estetic. În ceea ce privește prioritatea/marginalitatea esteticului, opțiunea e, până la urmă, una individuală. Doar ca o carte proastă rămâne o carte proastă și atât. No matter what. Chiar dacă ar fi destinată consumului, chiar dacă ar fi scrisă de o afro-americancă pe jumătate evreica, văduva de război, handicapata, obeza, lesbiana și protestanta. Fără a fi narativ, românul nu e nici macar reflexiv
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
s-a impus nu fără brutalitate, dincolo de aparențele rulării banalelor mele dezastre biografice. Eu sunt un caz fericit mi-am spus convinsă, despărțindu-mă de lucruri, de faze întregi din viață și de oamenii lor. Trag linie și văd ce rămâne. Și mereu rămâne ceva bun dintr-un rău, un răgaz odihnitor dintr-o absență, o liniște de regăsire de sine după retragerea din peisaj a bruiajelor și posesorilor lor care te anexaseră ca pe un public numai al lor. A
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
nu fără brutalitate, dincolo de aparențele rulării banalelor mele dezastre biografice. Eu sunt un caz fericit mi-am spus convinsă, despărțindu-mă de lucruri, de faze întregi din viață și de oamenii lor. Trag linie și văd ce rămâne. Și mereu rămâne ceva bun dintr-un rău, un răgaz odihnitor dintr-o absență, o liniște de regăsire de sine după retragerea din peisaj a bruiajelor și posesorilor lor care te anexaseră ca pe un public numai al lor. A ieși din sala
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
din somnul meu scurt de noctambulă fără leac, și le accept serviciul, destul de bine plătit, privilegiul de a vedea, grație lor, soarele răsărind. în vreme ce soarele, camuflat un timp de blocul cam urâțel de peste drum, îl aureolează mirific, eu și pisica rămânem în nemișcare după perdele, fiecare nutrind alte vise, alte interese, urmărind păsările prudente. Nu încetez să mă uimesc de perseverența fiarei, care se activează în vânător, însă în contratimp, necapturându-le dintr-un salt, cum ar vrea, riscând însă să
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
la scară românească cu Foręt interdite, Eugen (Ionescu "n.m.) disloca scena și cuvintele ca să scape de obsesia morții, Cioran descompunea tonic și vital speranțele, totul părea frenetic și posibil. Acum nu mai sunt, nici Mircea, nici Eugen, nici Cioran. Am rămas noi să mai plîngem, cît ne va mai fi dat, Ťla apa Vavilonuluiť" (pp. 240-241). O scrisoare venită din țară, prin intermediul unei prietene din Elveția, conținînd un proces verbal scris de mîna mamei sale după o inspecție școlară, o transpune
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
lîngă un radio (un Telefunken), în camera din fund. Deci acolo sau pe divanul din cealaltă odaie, de unde telefonam cu orele (pe atunci sufeream de telefonită cronică). Singurul lucru pe care aș mai vrea să-l fac, în ce-mi rămîne ca timp, ar fi o carte despre ea. Și unicul pe care nu-l voi putea nici începe." (pp. 178-179) Sentimentul cel mai prezent în acest al patrulea volum de însemnări zilnice al Monicăi Lovinescu este, alături de melancolie, dezamăgirea. Se
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
de radio Europa Liberă îi produce Monicăi Lovinescu o deziluzie de alt tip: aceea a unui om care a alergat în permanență cu privirea îndreptată înainte și care este pus acum să constate că toate speranțele și idealurile sale au rămas în urmă. Este deziluzia dată de trecerea inexorabilă a timpului, de vîrsta care nu iartă și care este scadența ultimă a iluziilor fiecărei vieți. Aceasta este concluzia dramatică a acestui extraordinar document de existență. Jurnalele Monicăi Lovinescu sunt cea mai
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
a făpturii sale ce nu înceta să-mi pară uriașă. Nu știu de ce " sau poate că tot datorită staturii copleșitoare și forței pe care o emana " l-am asociat cu Golem-ul din legenda pragheză a vestitului Rabi Loew. Oricum, am rămas cu icoana unei ființe magice, în care sălășluiau puteri ascunse, creatură surprinsă din depărtare, în timp ce-și proiecta silueta pe ecranele descrescătoare ale spațiului. Mai târziu, mult mai târziu " atunci când au apărut în cvasiîntregime Agendele literare ale lui E.
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
de critic, spre sfârșitul lui 1939, când l-am abordat întrebându-l dacă îmi permite să asist la ședințele Cenaclului "Sburătorul". I-am comunicat interlocutorului meu că, fără a-i fi fost elev, trecusem vremelnic pe la "Mihai Viteazul" și că rămăsesem foarte impresionat de prezența lui. Extrem de afabil, Lovinescu a dat curs fără ezitare dorinței mele și astfel, începând cu primul sfert al lui ianuarie 1940, am asistat, ori de câte ori împrejurările mi-au permis, la manifestările cenaclului. Nu aveam decât nouăsprezece ani
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
Agopian, pentru tinerii care nu vor mai fi știind istoria secretă a literaturii române din vremea comunismului. De pildă, că numai om de bună credință nu poate fi cineva care se folosește de negri. Logica dnei Antip e șchioapă. Cînd rămîne de-a binelea fără picioare este atunci cînd dna Antip susține că Barbu a fost acuzat pe nedrept de plagiat. Cum, adică, pe nedrept? Indiferent cine și pe ce cale a introdus în Incognito pasajul din memoriile lui Paustovski, de vreme ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
de Mușetescu. Adică jucătorii noștri ar merita ei mai mult, dar nu sunt bani și uite așa ajung ei în străinătate, în loc să țină steagul sus pe meleagurile patriei. Nu zic că echipa noastră n-a avut și ghinion, de a rămas să se uite la televizor, dar să nu ne facem că uităm că ai noștri și-au risipit șansele pierzînd meciuri pe care ar fi trebuit să le cîștige fluierînd. Ne amintim de calificarea pierdută, chipurile, în meciul cu Danemarca
Noi și restul Europei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12767_a_14092]