5,449 matches
-
cu tracțiune animală. EO ALTE ACTIVITĂȚI INDUSTRIALE 36 Producția de mobilier și alte activități industriale neclasificate în altă parte 361 Producția de mobilier 3611 Producția de scaune (exclusiv cele din metal) Fabricarea de scaune de toate tipurile, în principal cu rame din lemn, pentru orice utilizare (locuințe, hoteluri, săli de spectacole, birouri, biserici, școli, restaurante, spitale etc.). Accesorii din lemn pentru mobilă. 3612 Producția mobilierului pentru birou și magazine (exclusiv din metal) Fabricarea mobilierului din lemn (cu exceptia scaunelor) utilizat în instituții
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
Producția de saltele și somiere Suporturi pentru saltele; saltele pe arcuri, saltele cu căptușeala din orice material; saltele din cauciuc poros sau din straturi cu spumă și somiere. 3616 Producția de scaune din metal Fabricarea de scaune, în principal cu rame metalice (exclusiv scaune sau fotolii dentare) pentru orice utilizare (birouri, spitale, magazine, restaurante etc.). Accesorii din metal pentru mobilă. 3617 Producția mobilierului din metal pentru birouri și magazine Fabricarea mobilierului din metal (cu exceptia scaunelor) utilizat în instituții, birouri, școli, spitale
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
deschis s-a văzut fond negru puloverul, pete de iarbă verde și bronz și bleumarin, turcii dau pulovere și pe culori vorbesc turcește, ce se alege din istorica relație româno-turcă! la lumina de bec de periferie transorașul distanței, cadrul din ramă de stive de lăzi ori cotețe sparte și toc de ușă în picioare, cu toată fuga trenului intra în spațiu fluxul viu din jur, în expoziții mărginind așa de rău convenția statică tablou pictat! constanta devenirea reîncape în ramă, revoluție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din ramă de stive de lăzi ori cotețe sparte și toc de ușă în picioare, cu toată fuga trenului intra în spațiu fluxul viu din jur, în expoziții mărginind așa de rău convenția statică tablou pictat! constanta devenirea reîncape în ramă, revoluție estetică pe marginea cantonului de la Mircești, e pe moșia poetului! Florin preferă să bea o tărie lungă cît distanța Tîrgu Mureș Iași, cu schimbarea în Cluj-Napoca ori pe direct, trenul direct l-au desființat, aferim M.M.! n.n., pe aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
apus. După Tecuci, în acceleratul București Iași, mai apucăm Măgura Odobești, nor izolat la clipa trecerii în orizont, atîta cer, îi faci înecul tot semnificații, cutreieră seninul lui, luna întîi, luceafărul lîngă ea, radicale contururi, secera de crai nou în rama geamului, pe culoar spaimă, un tablou și două hăuri, negrul pămîntului, seninul cerului, neliniștea amurgului preludiu, de Chirico din memorie și din apusul care-i seamănă, cînd soarele mai stă pe cer, acest albastru definitiv, acest negru pierdut, dungă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mîna prin aer, am reprodus un timp trecut, eu mă știu observată, intonația, să te apropii de ele, sînt chiar societatea! Sîrca! și ea te repetă interogativ, stație în drept cu geamul martor, îngust intervalul fiecăruia și nesfîrșit de groase ramele lui! Sîrca de cîteva zeci de secunde de peron și fetița luminată de numele ei, mai știm și că aici este sursa de rod, pomii altoiți ai livezii! noaptea nenăscut de mare o lungă copulație în intervalul lumină, priapism și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mult dulceața liniei de orizont are cuvînt, prin Societatea CFR s-au făcut toate diligențele să ne lase singuri, în materialele folclorice ziorel de ziuă, păcatul cu luna faza de apus, scame din dreptul ei, cosmos pe potriva geamurilor, dacă aveai rame de ochelari pe potriva lor, cît să mai stea lună plină, cu luceafăr de ziuă treaptă de lumină? în combinație mortală iese un ajun de zi negru la răsărit, cumplitul soare negru hélas, Hugo! melancolie retorică, să placi, să displaci, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
numai conduita narativă intra în calcul pentru cazul lui de sistem închis, luna foarte jos, cum de n-a căzut după dealuri! superioare clipirile frontului imobiliar de Pașcani, fereastra contorsionează lumini, parbrizul ud al orașului. Ceferistul de la întreținere repară provizoriu rama de geam desprinsă și face semn în carnet, peron de oameni măsurați pe linii de fugă, vagoanele de Tîrgu-Neamț depășite prin alunecare, iluminatul public pășcănean lămpi în ciorchine pe esplanadă, în scrîșnet de pietriș promiscuitatea improvizației, parcare din două Dacii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
alături, coadă la barieră, ramificația spre Deda dovadă că limbajul e îngustimea, nu fondul în nodurile, modurile, nordurile rețelei! Munții Rodnei, Pietrosul era mai mare, 2.303, rezervația, circurile glaciare, poale de pămînturi răsfiră pînă în geam, distanțier securizant la rama lui, periferiile rurale mai rare, doar ele pot fi contemporane, sinapse în păduri amestecate, valea de 200 de metri, îngrăditură de munți înainte, versant, șină, șosea, Someș, un lat de porumbiști, un rînd de case, celălalt versant! munții încep unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Duminică, 5 decembrie, ora 0,01, în sala de așteptare a gării Bacău, pe secvența controlul poliției, om cu părul alb, fără obiecții, frîntură de cîntec șuierat, două trupuri întinse peste scaune, restul reglementar, în capul oaselor, lipsă un geam, rama goală, colțul de dialog însuflețit, miros de urină, perechea de țigani bătrîni, cojile de semințe le scuipi, dincoace copilul răsturnat să-i dau suc, pulpele groase, beau și eu, dă-i și lui, ia-l în brațe, biberonul în gură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
4,00, sala de așteptare a gării Adjud, întîi controlul caloriferelor, fierbinți, călători pe lîngă ele, voinicii deznodați peste banchete, varianta somn la reificarea lumii, omul rămas mai puțin semnificativ decît condiția lui, ușa de fier vine cu greu în ramă, hîrîie pe ciment, prizonieri ai locului marcat, recreat în consemnare, claustrofob în formă agravată. Ora 5,13, în personalul Mărășești Miercurea-Ciuc, în stația Adjud, noapte, dacă nu risipeau venea frica să nu strice risipirea, Urechești în interstițiile vagoanelor fluturătoare spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
garnitura de călători încuiată, se expediază după reparații de la "Remar" Pașcani, stațiile de domiciliu Ploiești, Tîrgu Mureș, trenul de revizie pe linia a cincea, urmele vagoanelor plecate să nu fie lovite! mișcarea în aparență a deschis orașul, devorant în funcțional, rama etajată Adjud Pașcani, diagonala genții roșii din spinare, omul complet al cavernelor feroviare, firesc de la personaj-persona la eradicarea lui întru adevăr, o arată teatrul de cînd se știe, controlorul se bănuiește personaj, curba liniei ferate totdeauna în vis, rambleu peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cobor, vine vreo două ori, dă seama! depun atîta perseverență că trec prin epocă izvoare scrise, tac, un sentiment s-a constituit, pălărie cu bor țeapăn țiganul pe culoar, mustățile pe oală, te-am simțit, fumul țigării mă scoate din ramă, km 442 sat, întortocheate isterii la vindecarea lor, fata 23 pe bluză, peronul Călărași-Turda în unitatea zîmbet a ființei, cozile de rechin, marele elicopter, volută în hangare militare, scump, pe prețul betonărilor, cîmpurile îl plătesc! Cîmpia Turzii gesturi cu genți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
genunchii peste bordul de manete, cadrane, doar că nu-ți poate scăpa mișcarea, ține mereu privirea înainte, surioara cîteva linii pe extrema stîngă, tu atent în meserie, zîmbetul complice al șefului de tren, revin printre călători, garnitura pe structură de ramă de metrou, import la a doua mînă din Germania, stația Acîș cîmpii se afundă să se înalțe dealuri, apoi munți, lumea îmbătrînește senescit, comoditatea discursului atît de obositoare, limbaj falsificat traseul neparcurs încă, fotolii de pluș, cotiere, în capăt locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
șinele de triaj, în moalele Bucureștiului prezența prinde imensă, maidanul București-Călinescu, prea spectaculoasă revoluția aștrilor, oarba ajunsă de marginile de bloc cu vise de copii cazați în lună, penumbră solidară în încetinire, trag la peron acceleratul de Arad, a treia ramă paralelă, nu ține sistemul de zi ci își deprinde orbii ei galbeni, cînd o vor chema platul de lună îl va schimba în plin perfecțiune! Ora 21,55, în acceleratul București Vatra Dornei, deviat prin Barboși Iași, în gara București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
P+1, 2-3 familii, principiul semicolectiv englezesc, în loc de cărămidă roșie tencuiala albă, grădinița în față la șosea, mici copii, mari jucării, porumbiști pînă în prundul Sucevei, Vicovu de Jos defilează cu ulița lungă, Școala cu clasele I-IV Simultane, în ramă, cîtă puștime se mai adună în margine de sat nu s-a meritat! locuirea n-o facem și nu ni s-a făcut oportună, ne stă la margine, pescar pe mijlocul undelor, Suceava răsfirată pe fiecare piatră, țigara în colțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fixe și materiale pînă la tumorile colective, depozit linear și căile ferate uzinale în termocentrală, benzile cărbunelui din trenuri pe stîlpi de beton, apus mai mic decît zarea luminii umple bolta, șine înlocuite Văratic, restricție de circulație, vagoanele boghiuri și rame de fier, contorsiunile sculpturii, între nori ușile batante rotunjite simetric, fanta înălțimea, nașul, voios, la Iași? perforează, personalul de Verești, grupul de fete în sat încă o dată, perechea la poartă, copii, prima stea Venus, planetă și Luceafăr, rămîn turnurile termocentralei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
instantanee, personalul Sibiu Tîrgu Mureș în stația Iernut, arînd Aivazovski zbicitul spumei zăpezii, spumele de lapte halucinogene mai reci, intervenind civilizația în triunghiuri roșii curba periculoasă DN 13, sforării electrice deasupra, în ceață clipa, în dreptul termocentralei, Cuci coțofana hoață cu rama tabloului în tren, lemn natur înnegrit, cuibul în lăstărișuri complicația în care am intrat odată cu capul, stinghii prea mari în fierul podului trecerea înceată pe ape, prinde viteză panta de tufișuri, liane uscate mătasea morților roasă în lumină rugină, mările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tîrîte prin rostogolire de roți în utopia sferei, o singură străbatere de om de piatră, Scînteia lumina IS 54 YSC Dacie albă, urcăm trei băieți, păianjen la colțul civilizare ceferistul rural, îl simt mai bine decît orășeanul antispațiile lui agresive, ramă rotundă la ochelari, cutele la pantaloni pe fișa postului, parazăpezi în mal uscat Rebricea, pisica albă zvîcnește din siguranța cărnii ei, largul de culme scăzută spinare peste vid, la orbul cerului două stele pînă acum, lumina din toate, nașterea Domnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dai la pace cu el, spuni că-i 77, dă-i 40 șî mai bin' luai bilet! și eu tot curvă bătrînă sînt! dacă nu furi! cu salar! stai, dom'le, nu sumă fixă! ai mai văzut vagoane jmecherite? cu rame d-alea, nu omida aia! dar sînt 60 în țară! cu aer condiționat, alea-alea, cu figuri! la muieri! vin caldarari! veți lucra în contrapartidă! dacă nu este de la o firmă autorizată! ai auzit? nu are de "Remar" de Pașcani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
curs, la ieșirea din amfiteatru, în 1966. Cursul de Morfologia plantelor ne-a fost predat de profesorul Constantin Burduja, pe atunci conferențiar. Destul de robust, dar armonios proporționat, cu părul tuns scurt, asemenea unui pugilist, bine îmbrăcat și cu ochelari cu rame negre, ne-a introdus în universul plantelor străduindu-se să ne facă să înțelegem tainele structurii plantelor. Prelegerile sale erau ținute liber; se plimba în fața catedrei și chiar printre rândurile de bănci. Aceasta proba o cunoaștere perfectă și o siguranță
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Cînd, profesore? După. Amin. Despre cuvintele demn, demnitate și demnitar Cuvîntul demn înseamnă, conform DEI: 1. vrednic, capabil, destoinic și 2. corect, respectabil, rezervat, sobru. Prin urmare un om demn este de toată isprava, de admirat și... de pus în ramă. Cuvîntul demnitate înseamnă 1. calitatea de a fi demn, autoritate morală, prestigiu, măreție și 2. înaltă funcție în stat, într-o organizație, etc. Să observăm că sensul doi al cuvîntului demnitate nu implică și sensul unu și nici invers. Cuvîntul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
teanc, unele peste altele. Alvarez avea predilecție spre un soi de poantilism, pe care îl mînuia cu ingeniozitate și talent. Bărci pe mare, valuri, nori, faimosul Malecon al Havanei, cetăți medievale, monumente celebre, toate zăceau într-un imens teanc de rame sărăcăcioase. Pe un perete, într-o ramă mai de doamne-ajută, era o femeie. Pe măsură ce o privesc, constat că devine tot mai interesantă. Pictura este alcătuită din litere și cele zece cifre, puse alandala și repetate obsesiv. Unele litere sau cifre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spre un soi de poantilism, pe care îl mînuia cu ingeniozitate și talent. Bărci pe mare, valuri, nori, faimosul Malecon al Havanei, cetăți medievale, monumente celebre, toate zăceau într-un imens teanc de rame sărăcăcioase. Pe un perete, într-o ramă mai de doamne-ajută, era o femeie. Pe măsură ce o privesc, constat că devine tot mai interesantă. Pictura este alcătuită din litere și cele zece cifre, puse alandala și repetate obsesiv. Unele litere sau cifre erau mici de tot, altele mai mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
onorariului pentru munca sa, fiind, nu valoarea artistică a lucrării ci dimensiunea acesteia. Iar plata o pretindea exclusiv în dărabe de slănină. Condiția era ca bucata de slănină pe care o pretindea să fie de aceleași dimensiuni cu icoana, inclusiv rama aferentă. De aceea se mai cunosc astăzi icoane de ale lui Țâmforea plătite la vremea lor cu slănina de pe mai mult de o jumătate de porc. Numărul de icoane pe sticlă realizate de acesta în cei aproape 50 de ani
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]