17,529 matches
-
ca la unul colectiv): frunziș, brădet, porumbiște, apărie, apăraie, stufăriș, studențime, tineret etc.; * sufixe de agent (plus semantic = indicarea autorului unei acțiuni, sufixe ale profesiilor): cizmar, croitoreasă, informatician, macaragiu, învățător etc.; * sufixe moționale (plus semantic = marcarea schimbării de gen a referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.; * sufixe care indică noțiuni abstracte nominale (sufixe substantivale): prietenie, demnitate, dreptate, bunătate, greșeală, realism etc.; * sufixe care indică o însușire (sufixe adjectivale): osos, inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor etc.; * sufixe care indică modalitatea/ maniera (sufixe adverbiale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea), conjuncționale (măcar că măcar să cu toate că deși), interjecționale (vai Doamne ferește!). (b) Antonimia reflectă opoziția semantică dintre unități lexicale care au formă diferită, trimițând, în context, către referenți contrari (Hobjilă, 2009; cf. Bidu-Vrănceanu, Forăscu, 1988, p. 165). Antonimele se plasează în clase diferite atât prin raportare la criteriul formei, cât și la cel al conținutului 73. Astfel, din perspectiva formei, se disting antonimele cu radical diferit (frumos urât
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
singular/ pluralia tantum (substantive care au formă doar pentru plural: icre, zori, Carpați etc.) vs. substantive defective de plural/ singularia tantum (substantive care au formă doar pentru singular: șah, foame, sete, aur, rouă etc.); * capacitatea de a trimite către un referent masculin/ feminin și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive mobile (substantive care au forme distincte pentru genurile masculin și feminin: student studentă diferență de gen marcată prin desinențe, urs ursoaică, vulpe vulpoi diferență de gen marcată prin sufixe moționale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de a substantiviza alte părți de vorbire (un of, leneșul, un bine, niște nimicuri, eul, mersul, un intrând etc.). În limba română sunt diferențiate 93, după conținut și formă, următoarele tipuri de articole: * articol hotărât care individualizează în mare măsură referentul către care trimite substantivul însoțit: copilul, fetița, fetiței, copiii, copiilor, fetelor, lui Alex etc.; în funcție de plasarea sa față de substantivul însoțit, articolul hotărât poate fi proclitic (lui Alex) sau enclitic (aglutinat substativului: fetiței); * articol nehotărât care individualizează într-o măsură mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care trimite substantivul însoțit: copilul, fetița, fetiței, copiii, copiilor, fetelor, lui Alex etc.; în funcție de plasarea sa față de substantivul însoțit, articolul hotărât poate fi proclitic (lui Alex) sau enclitic (aglutinat substativului: fetiței); * articol nehotărât care individualizează într-o măsură mai mică referentul către care trimite substantivul însoțit, față de care se plasează întotdeauna proclitic: un copil, o fetiță, niște copii, unui coleg, unei colege, unor colegi; * articol posesiv-genitival care marchează cazul genitiv al posesorului și "substituie" obiectul posedat, indicând genul, numărul și cazul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
va reuși. adverb provenit din verb; Vara este cald. adverb provenit din substantiv); * tipul informației transmise: adverbe propriu-zise (care transmit direct informație semantică: sus, deasupra etc.) vs. adverbe-substitut (adverbe deictice, care transmit indirect informație semantică, trimițând, în contexte diferite, către referenți diferiți: aici, acolo, azi etc.) vs. adverbe logice/ de afirmație sau de negație (care transmit informație logică: da, nu, ba, ba da, ba nu etc.) vs. adverbe emfatice (care transmit exclusiv informație stilistică: doar, numai, și, chiar, tocmai etc.) vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Zugun, 2000, p. 33. 45 Vezi Dimitriu, 1999, pentru realizările perifrastice ale diferitelor clase semantico-gramaticale și, implicit, pentru informațiile transmise de acestea. 46 În literatura de specialitate se folosesc, alternativ, doi termeni lexic și vocabular care trimit fie către același referent (totalitatea cuvintelor unei limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10; Ghiță & Andrei, 1996, p. 53 etc. 47 Graur
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
termen în măsura în care noțiunea denumită se poate defini în cuprinsul unui anumit domeniu de specialitate. (...) Această caracteristică fundamentală a termenului este la originea postulatului monosemiei lui"14. Un termen trebuie să aibă, așadar, într-un anumit domeniu de specialitate, un singur referent, nu mai mulți. Deși există numeroși termeni polisemantici, ei sunt utilizați cu sensuri diferite în domenii distincte ale cunoașterii. Polisemia unui termen se datorează tocmai apartenenței sale la mai multe domenii de specialitate, dar nu este admisibilă în cadrul unui singur
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cuvânt flexibil (rom. aprozarelor, bacului, profii; fr. les diapos etc.). Întrucât reproduc secvențe de cuvinte ale unei limbi, destul de puține cuvinte trunchiate devin internaționale, iar acest lucru se întâmplă doar dacă noua formație și-a înlocuit concurentul integral și dacă referentul este el însuși o entitate (re)cunoscută și acceptată pe plan mondial, indiferent de domeniul de care aparține, de la cel tehnic (bus, cinema, fax, metro, modem, teflon etc.) până la cel politic (Benelux < Be[lgium], Ne[derland], Lux[emburg]). 5.1
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
al corpului uman etc. (iar această constatare are valabilitate sporită în cazul adjectivelor cu o aplicabilitate semantică și mai extinsă, cum ar fi amărât, frumos, micuț, prost, sărac etc.), faptul că termenul condensat cumulează înțelesul unei anumite sintagme implică un referent precis, necondiționat de context, și produce o dezambiguizare a sensului: roșie nu se poate referi decât la o pătlăgică roșie, iar localele nu poate substitui decât alegerile locale. De aceea, nu credem că este exactă afirmația potrivit căreia "substantivarea adjectivelor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vânt" sunt clasate îndeobște ca termeni compuși. În definitiv, și îmbinări ca rom. punct și virgulă, apă tare sau moalele capului sunt considerate compuse (v. FCLR I, p. 40, ELR, s.v. compunere), pe baza faptului că exprimă o singură noțiune, referentul fiind un obiect unic. Având în vedere limitele incerte dintre cele două categorii, se poate afirma că, din punct de vedere structural, aproape toate tipurile de compuse, inclusiv cele tematice 91, sunt integrabile în categoria cuprinzătoare a grupurilor sintactice. Din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ieșind din sfera noastră de interes, întrucât nu duc la condensări. Asemenea omisiuni anaforice reprezintă, așadar, un tip de elipsă lexicală la nivel sintagmatic, caracterizat prin dependența nemijlocită de contextul lingvistic imediat. Omisiunea anaforică nu propune o nouă denominație pentru referent, ci numai sugerează, evocă, face trimitere la denumirea completă a acestuia, redată ca atare în secvențele anterioare, iar elementele omise nu pot fi decât determinanți (modificatori), nu și regentul (centrul sintagmei). Prin toate acestea, omisiunea anaforică diferă de tipul de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
comunicării sau de domeniul profesional în care aceasta se încadrează: din enunțul Patrula este formată din 3-4 avioane înțelegem că este vorba de patrula de aviație, nu de subunitatea terestră care îndeplinește o misiune de pază sau de cercetare. Deși referentul exact nu este recuperat anaforic, cuvintele au nevoie de un context general lămuritor în acest stadiu al izolării din sintagme, altfel întrebuințarea lor nu are nicio rațiune sau provoacă nu numai ambiguitate, ci și confuzie: cale sau moșilor pot fi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
folosit cu un alt sens, cel care aparține sintagmei sau compusului din care a fost detașat, iar întrebuințarea și perceperea sa deictică cu noul înțeles se reduce la sfera strâmtă a specialiștilor sau a cunoscătorilor situației, a celor familiarizați cu referentul. Cuvântul redus utilizat în locul sintagmei a pornit pe calea unei evoluții încă reversibile și are deocamdată un statut incert, determinat de faptul că se aseamănă cu alte produse ale elipsei lexicale, care nu duc la condensare. Este cert că elementul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ale elipsei lexicale, care nu duc la condensare. Este cert că elementul omis este prezent în mintea vorbitorilor, emițători și receptori ai mesajului, ba chiar unii reconstruiesc mental și chiar refolosesc ulterior, în același discurs, sintagma originară. Pentru a identifica referentul, interlocutorii recurg la baza sintagmatică, a cărei cunoaștere este indispensabilă pentru dezambiguizare; dacă nu se întâmplă în acest fel, mesajul este echivoc și nu își atinge obiectivul informațional. Putem cere să ni se dea fierul sau să ni se repare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sintagme terminologice se condensează cu precădere în limbajele tehnico-științifice, în timp ce altele, dimpotrivă, abia în momentul transferării lor în alte limbaje. Tensiune face parte din două sintagme din domeniul medical, tensiune arterială și tensiune oculară, dar în limbajul neprofesional are ca referent numai noțiunea de tensiune arterială, sintagmă care, de aceea, poate fi și este redusă adesea la tensiune. Este însă adevărat că există și numeroase exemple de adjective cu o sferă noțională foarte largă, care pot fi utilizate în contexte sintactico-semantice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
etc. S-a remarcat că omiterea capului de grup nominal și reținerea modificatorului constituie o caracteristică mai degrabă a cazurilor de condensare decât a reluărilor anaforice, în care suprimarea modificatorului este mai frecventă; gradul de familiarizare, de cunoaștere, adică pregnanța referentului în domeniul respectiv, constituie însă un factor reductor al acestei diferențe (v. Jacques, p. 112). În primele două etape ale condensării, omiterea capului grupului sintactic sau a modificatorului propune o nouă denominație, improvizată însă, întrucât nu este încă lexicalizată și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
determină, de fapt, o reducere a dependenței noului cuvânt față de termenul complex din care provine, dar, la începutul procesului, și o scădere a autonomiei lui în raport cu contextul de comunicare: spre deosebire de sintagma originară, el nu poate fi decodat corect decât dacă referentul este prezent în discurs sau, deictic, în conștiința vorbitorilor. Soluția la această dilemă este fie revenirea la termenul complex, fie lexicalizarea deplină a noii formații. Totuși, în unele limbi și în anumite condiții dar în logica lucrurilor, dacă avem în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
bun început cel puțin domeniul în care se încadrează fenomenul denumit prin termenul complex condensare lexico-semantică, dacă nu și esența sa, altfel am fi lăsat cititorul să se gândească la alte accepții, cunoscute dinainte, ale cuvântului condensare. Odată ce am circumscris referentul, adică fenomenul lingvistic studiat, am putut recurge la reluarea anaforică a formei scurtate, pe care am realizat-o printr-un tip de elipsă lexicală la nivel sintagmatic, ceea ce nu ne-a împiedicat în niciun fel să revenim, în mai multe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
având șanse mai mari să se impună și să fie larg acceptat în terminologia lingvistică cu sensul special pe care i l-am atribuit. Exemplul de mai sus, deși nereprezentativ și ales oarecum artificial (dar cel mai la îndemână, deoarece referentul constituie chiar subiectul studiului nostru), surprinde mecanismul prin care un termen complex este redus la unul simplu. El ne arată și că limita dintre reluările anaforice la nivel sintagmatic și reducțiile cu caracter lexical nu este atât de drastică precum
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
extensie până la restricție și întrebuințare figurată, au putut interveni în numeroase cazuri de acest fel, cum sunt adj. rom. mare < lat. mas, maris, marem "mascul" sau rom. război < sl. razboj "ucidere, jaf". Numeroase cuvinte cu înțeles restrâns, având un anumit referent concret, provin din etimoane cu sensuri mai generale, aplicabile mai multor referenți, cu funcționalități diferite, precizate în îmbinări libere, conjuncturale, din care au fost izolate fie în cursul împrumutării sau moștenirii lor, fie încă în limba de origine, în care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de acest fel, cum sunt adj. rom. mare < lat. mas, maris, marem "mascul" sau rom. război < sl. razboj "ucidere, jaf". Numeroase cuvinte cu înțeles restrâns, având un anumit referent concret, provin din etimoane cu sensuri mai generale, aplicabile mai multor referenți, cu funcționalități diferite, precizate în îmbinări libere, conjuncturale, din care au fost izolate fie în cursul împrumutării sau moștenirii lor, fie încă în limba de origine, în care ele puteau fi întrebuințate și singure, în vorbirea cotidiană și în împrejurări
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
femeie. Dar o femeie înspăimântătoare, abia având loc între scaun și volan și care, când a întors capul spre mine și mi-a zâmbit, mi-a dat frisoane. Sudori reci. În sintagma „frumoasa și bestia“, termenii căzuseră acum altfel pe referentul lor. Avea o strungăreață enormă, prin care, ca în Alien, ar fi putut ieși oricând o limbă aptă să mă înfășoare și să mă ducă încet spre dinții sticloși. Mă gândeam nu dacă, ci unde mă va omorî; și cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
desfrânaților. Este aici o problemă de ethos: prin modul ei de a vorbi, Sophie trebuie să-și dovedească nevinovăția. Dar, la cel de-al doilea nivel, vălul acesta eufemizant este în slujba excitării cititorului, care descoperă aici plăcerea distanței dintre referent și desemnare; caracterul inocent, dovedit de desemnările indirecte, sporește plăcerea produsă de degradarea obiectului dorit. La toate nivelurile sale, scriitura pornografică vizează împlinirea, în ambele sensuri ale cuvântului: epuizarea dorinței, saturarea tuturor deschizăturilor posibile ale trupului. Această împlinire este atestată
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
unui subiect focalizator. Cititorului îi este cât se poate de greu să-și reprezinte scena; atenția se fixează preferențial pe detalii lipsite de interes sexual (capotul tras peste urechi, emailul căzii care strălucește etc.) și desemnările indirecte fac dificilă identificarea referenților. Cât despre afectele euforice, exprimarea lor este blocată de o distanțare generalizată, dominată de o atitudine cel puțin ironică. Cititorul este pus în poziția de spectator la o activitate deopotrivă frenetică și grotescă, în care "bărbatul" nu întâlnește "femeia" în
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]