3,930 matches
-
canalelor de calciu sau β-blocante în funcție de toleranța hemodinamică astfel încât frecvența cardiacă să se situeze între 60-100/minut. Principala limitare a tratamentului cu β-blocante o constituie incidența relativ ridicată a hipotensiunii arteriale (10%-67%) în special în perioada postoperatorie (83). Aceeași remarcă este valabilă și în cazul blocantelor canalelor de calciu, dar hipotensiunea survine numai în 5%-20% din cazuri (84). Administrarea de digoxin ca primă intenție la acest subgrup de pacienți este de regulă o măsură terapeutică inadecvată în principal din cauza
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Astfel, reprezentanții Republicanilor au intrat, în repetate rânduri, în conflict cu poliția și cu instanțele de judecată, de obicei, în legătură cu nerespectarea legilor privind incitarea la ură rasială și pentru infracțiuni privind ordinea publică. De exemplu, Sládek a fost judecat pentru remarcele sale din 1997, când a afirmat că singurul lucru pe care cehii ar trebui să regrete cu privire la relația lor cu germanii este faptul că nu au reușit să ucidă mai mulți dintre aceștia, în timpul celui de al doilea Război Mondial
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
că istoricitatea este un element important în cercetarea critică a materialelor, o bază de la care celelalte examinări critice pot pleca, și de aceea o asemenea încercare era de mult necesară. Ca să ne dăm seama de câtă nevoie este putem observa remarca că între remarca lui Hapgood (1939) și cea a lui Lounsberry (1990) a trecut o jumătate de secol. Scopul meu este să explorez mai multe laturi istorice și să ajut astfel la structurarea genului. Acestea sunt: 1. dovada nașterii jurnalismului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un element important în cercetarea critică a materialelor, o bază de la care celelalte examinări critice pot pleca, și de aceea o asemenea încercare era de mult necesară. Ca să ne dăm seama de câtă nevoie este putem observa remarca că între remarca lui Hapgood (1939) și cea a lui Lounsberry (1990) a trecut o jumătate de secol. Scopul meu este să explorez mai multe laturi istorice și să ajut astfel la structurarea genului. Acestea sunt: 1. dovada nașterii jurnalismului literar american "modern
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalism cunoscut fie ca literatură nonficțională fie ca jurnalism literar a atras o mulțime de opinii critice. Ceea ce savanții descopereau era că, indiferent de cum era denumită forma de expresie, ea era prost definită. Roland Weber, spre exemplu, a făcut această remarcă în 1980 în "Literatura faptului 9". Aceasta a fost una din încercările timpurii dedicate noului jurnalism, și el notează în studiul său: "nu mai este nevoie să spunem, această categorie care include scrieri foarte serioase nu este bine definită, și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în care autorul anonim examinează strădaniile sale de a scrie povești în loc de știri, și în care "spun poveștile ca și cum ar fi ale mele" iar pe de altă parte ca pe o formă a "imaginației subiective" (376). Hutchins Hapgood, a cărui remarcă deschide acest capitol, expune caracteristicile fundamentale a ceea ce este "jurnalismul literar" într-un articol din Bookman din 1905. Hapgood nu a folosit acest termen la acea dată, dar în autobiografia din 1939, spune că, datorită redactorului Lincoln a fost atras
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
considerație scrierea unei istorii ca cea pe care o citiți acum. Edd Applegate publică în 1996 Literary Journalism. Lucrarea conține biografiile a 180 de autori. Cu toate acestea Applegate nu face nici un efort de contextualizare istorică ca atare, restrângându-și remarcele din prefața la noul jurnalism al anilor '60 și '70. Calitatea dicționarului lui Applegate este aceea că încearcă să fie aplicat. Dar exact această aplicație poate fi și marea lui slăbiciune. Spre exemplu aici sunt incluse biografiile lui Richard Steele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care practică genul, și care ar putea fi bănuiți de subiectivitate. În 1894 Hamlin Garland observă în Crumbling Idols (Distrugerea idolilor) că, deși multe ziare din America aveau un comportament conservativ atunci când venea vorba să facă portretul lumii fenomenale - o remarcă care reflectă progresul jurnalismului dezangajat care obiectivează lumea ca pe ceva diferit de subiectul care o observă - multe din ele publică "reportaje de viață atât de vii încât te cuprinde mirarea de ce acești scriitori atât de energici și imaginativi nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fost implantate acolo chirurgical. Cercurile tot mai largi, vulturul care nu-și aude stăpânul, privirea albă, fără milă, asemeni soarelui; acestea erau punctele mele de referință, singurele imagini care nu se asemănau cu ceea ce eu vedeam, auzeam sau gândeam"(xiii). Remarcele ei sunt revelatoare. Prima pentru că nu poate ajunge să se elibereze de propria subiectivitate asemeni obiectivului fotografic, și o împrumuta subiectelor sale (așa cum bineînțeles nu poate s-o facă nici un obiectiv fotografic), și pentru că nu poate să scrie despre subiecte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este: ce se ascunde în spatele acelui numai?. Dar nu avem un răspuns exact. Agee adaugă: "În raport cu această intenție fundamentală (de a realiza o relatare veridică), acest volum reprezintă doar o anticipare, un fragment, un experiment, un prolog disonant" (xv). După cum remarca Fiskin pe marginea acestui fragment: " Aici avem un indiciu al perspicacității ce i-a permis lui Agee să scrie din start: conștientizarea faptului că poate scrie o carte "sinceră" doar în măsura în care aceasta își recunoaște propria nedesăvârșire" (149). Deși cartea lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
drept model" (92). În același timp este și un exemplu de ceea ce Dwight Macdonald numea "naturalism denaturat", caracteristic jurnalismului literar practicat de ziarul New Yorker, și suferă de o "deficiență morală" din cauza detașării "clinice" ("Hiroshima" lui Hersey 308). După cum mai remarca Frus, rezultatul ar putea "doar să își obiectivizeze personajele și să provoace condescendență din partea cititorului (precum și a scriitorului)" (Politics and Poetics 93). Din acest motiv Frus cataloghează Hiroshima drept pur senzaționalistă, argumentând că se încadrează perfect în senzaționalismul definit de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
includea și singura victimă ce trebuia să figureze pe lista morților. Dar această informație reprezenta o singură "unitate din suma totală, mai interesantă, a răniților" (Regulars Get No Glory - Soldații nu primesc nici o glorie, n. trad. 171). Mai mult, după cum remarca John Hellmann, "adevărul mai mare" al lui Talese este "o formulare esențială a nevoii ce i-a determinat pe noii jurnaliști să renunțe la limitările jurnalismului tradițional. Individul contemporan nu avea nevoie de informații noi, cât de a înțelege informațiile
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a afla ce s-a întâmplat cu adevărat la protestul de la Pentagon este el însuși. Subiectivitatea lui este confirmată din nou în anul 1979 în relatarea despre criminalul Gary Gilmore, cu titlul de Cântecul călăului (The Executioner's Song). După cum remarca Phylis Frus, premeditarea lui Mailer - recunoașterea subiectivității în încercarea sa de a scrie despre fenomenal - îl ajută să depășească tipul de obiectivizare a lumii ce marginalizează alte clase, catalogându-le drept innaccesibilul Celălalt (Politics and Poetics, 183). În mod asemănător
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o temă repetabilă în marginalizarea prozei jurnalistice de către consacrarea literară. Această provocare poate fi îndreptată în mod egal, împotriva comentariului lui Pattee din 1915 despre declinul eseului în categoria articolelor business, "cel mai în proză dintre toate prozele", și împotriva remarcii lui Hawthorne din 1906: "atâta timp cât jurnalismul are în vedere propriile preocupări (materiale), nu reprezintă nici un pericol, ci este chiar folositor". Noul Criticism al academiei engleze se va dovedi o moștenire a modernismului lui Eliot. Mișcarea literară presupunea "tratarea operelor literare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literar, ci a fost și adeptul stilului anilor '30 - adică al "reportajului documentar", în povestea sa despre marșul muncii sponsorizat de comuniștii din Manhattan, pentru revista The New Republic. Marginalizarea inițiativei jurnalistice de către o academie engleză elitistă este oglindită în remarcile făcute de William A. Nitze în 1929, când scrie, în adresa prezidențială de la MLA: "După cum se vede, criticii noștri literari sunt niște indivizi triști. În această lume lipsită de valori, fie sunt în căutarea unei legi a ordinii, fie au
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
natura nedefinită a fenomenelor temporale). Într-adevăr, Rogers este probabil foarte aproape de adevăr, când recunoaște că studiul comunicării "a prins formă datorită faptului că științele sociale s-au inspirat din cuantificarea științelor naturale, motivate fiind de dorința unei demnități științifice". Remarca lui Rogers amintește, într-un mod ciudat, de remarca deconstructivistului Paul de Man, care privea comunicarea ca limbaj într-o manieră mai sumbră, când a observat că sensul figurat al limbajului "imită atributele care se presupun că ar caracteriza autenticitatea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
probabil foarte aproape de adevăr, când recunoaște că studiul comunicării "a prins formă datorită faptului că științele sociale s-au inspirat din cuantificarea științelor naturale, motivate fiind de dorința unei demnități științifice". Remarca lui Rogers amintește, într-un mod ciudat, de remarca deconstructivistului Paul de Man, care privea comunicarea ca limbaj într-o manieră mai sumbră, când a observat că sensul figurat al limbajului "imită atributele care se presupun că ar caracteriza autenticitatea, când nu este decât o mască folosită de o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
are ca destinație principală turismul și care prin analogie ar putea fi denumit „pământ turistic”, care cuprinde În pincipal: locurile de amplasare a bazei tehnico - materiale a turismului (stațiuni balneoclimaterice, popasuri turistice, plaje, locuri de agrement, etc.), dar se poate remarca și faptul, cunoscut deja, prin care În circuitul turistic sunt atrase În principal terenuri neproductive, care nu și-ar putea găsi o utilizare mai eficientă. Neîndoelnic, că pentru folosirea unor terenuri În scop turistic este necesară intervenția omului, pentru curățirea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sunt ușor vizibile În arealul Carpaților Meridionali. Apreciem că rezultatele ar fi fost cu mult mai bune dacă politicul s-ar fi rezumat doar la stabilirea tacticilor și strategiilor de privatizare și nu la intervenția directă. Cu toate acestea, câteva remarci sunt necesare, și anume: a) capitalul - deci baza tehnico-materială a turismului din România - se află În mod majoritar În portofoliul românilor; b) În structurile existente dinainte de 1989 s-au realizat În ultimii ani ample programe investiționale, ce au avut darul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
înțelegem astăzi amărăciunea pe care Paulescu a resimțit-o în ultimii săi ani de viață. Ea răzbate în rândurile ultimei sale lucrări publicate (volumul IV al „Tratatului de Medicină Lancereaux-Paulesco”, scris în 1928 și apărut în 1930), unde găsim următoarea remarcă: „Odinioară, credeam și propovăduiam că un cercetător poate munci în liniște deplină, căci eram convins că datele publicațiilor sale îl puneau la adăpost de orice nedreptate. Din nefericire, azi sunt silit să mărturisesc că m-am înșelat cu desăvârșire. Cer
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
m-am înșelat cu desăvârșire. Cer deci, cu insistență, să fie creat un Tribunal Internațional, imparțial, care să judece fraudele științifice, după cum există unul care luptă contra fraudelor literare.” În lucrarea pe care am publicat-o în 1996 (7), făceam remarca următoare: „În judecarea atitudinii rezervate a diferitelor persoane sau instituții, față de cererea lui Paulescu de a i se recunoaște prioritatea în descoperirea insulinei, trebuie să ținem seama de câțiva factori subiectivi, care în conjunctura anilor 1921-1923 au avut o mare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
moleculară de 28 kDa, asupra căreia se concentrează exemplar, precizându-i toate caracteristicile structurale și funcționale, prin tehnici sofisticate de biochimie și bioinginerie genetică, la care au contribuit mai multe echipe de specialiști de cea mai variată formație. Împărtășim amara remarcă exprimată de Benga, legată de condițiile vitrege ale cercetării românești înainte de 1989, care l-au împiedicat, după observația sa din 1986, să izoleze și să studieze canalele proteice pentru apă după metodologia pe care o cunoștea ca necesară caracterizării unei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
nuanțe a "tiranului", echipa managerială de la vârf a ajuns să facă, pe față, propagandă și manipulare, uitând că, totuși, se adresa "cititorilor mai inteligenți decât ai celorlalți", făcându-ne pe mulți dintre noi să ne aducem aminte, cu obidă, de remarca lui Bacovia: "O, țară tristă, plină de umor! ... Păcat. 6 octombrie 2014 Numai amatorii fac clasemente în artă. E nedrept, și poate indecent, să compari paradigme incomensurabile. Să spui că Johnny Răducanu a fost cel mai mare, să spui că
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Supărarea lui Attila era legată de faptul că niște ghicitori îi prorociseră că neamul său se va sfârși odată cu cel mai mic dintre copiii săi, care, căzând de pe cal, și-a rupt piciorul. Trebuie făcută precizarea că Priscus, așa după cum remarca G.Popa-Lisseanu care îl citează și pe istoricul Ferdinand Lot, când vorbește fie de romanii din apus, fie de cei din răsărit, îi numește totdeauna romani și nu ausoni. Dacă ținem seama că “cei care au de a face cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu obștea bizantină, făcându-se precizarea că, spre deosebire de marca germană și zadruga slavă, care folosesc în comun tot pământul că „proprietate” comună, obștea daco-romană și protoromânească ar fi cunoscut pe lângă folosirea comună și o „proprietate” individuală. Se face remarca potrivit căreia „fiecare membru (al obștii - n.a.) poseda o proprietate funciară care era ereditară”, și, oarecum legată de această „proprietate”, obștea dobândește noi funcții: „numai în măsura în care obștea gentilică sub influența migratorilor se transformă în obște teritorială, această organizație ancestrală dobândește
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]