11,877 matches
-
sa era motivată, cel mai probabil, de creșterea numărului simpatizanților legionari printre studenți și chiar printre profesorii universitari. Pentru Banu, fenomenul reprezenta o problemă pentru că promova „o psihologie specială a muncitorilor intelectuali fără plasament, o clasă stăpânită de instinctul de revoltă și răzbunare”27. Soluția sa era reformarea procesului educațional, astfel Încât școlile să Își Îndrume elevii de liceu către o specializare mai practică și să Îi descurajeze să urmeze studii teoretice. Banu și-ar fi dorit să existe o selecție profesională
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nivel Înalt de educație. În opinia lui Banu, statul trebuia să preia responsabilitatea aplicării acestor măsuri, deoarece clasa intelectualilor șomeri apăruse ca o consecință directă a democratizării sistemului de educație 28. Este remarcabil faptul că Banu considera acest spirit de revoltă și intoleranță ca pe o amenințare la adresa intereselor României. Analiza sa este un exemplu relevant pentru felul În care eugeniștii se autodefineau ca promotori ai unei soluții moderate și orientate către menținerea ordinii, păstrând În permanență distanța Între critica liberalismului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
devine un obiect de consum, iar ideile politice sunt considerate niște „simple opinii”. Individul extro-determinat, „atunci când se ocupă de politică, o face prin intermediul unui grup de presiune”, căruia îi încredințează, pasiv grija de a-i apăra interesele (ibidem, pp. 279-295). „Revolta” elitelor Procesul de restructurare a instituțiilor și a elitelor descris mai sus are un ecou în ultima carte a lui Christopher Lasch, La Révolte des élites (1996). Titlul lucrării este voit inspirat din cel al lui Ortega y Gasset Revolta
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Revolta” elitelor Procesul de restructurare a instituțiilor și a elitelor descris mai sus are un ecou în ultima carte a lui Christopher Lasch, La Révolte des élites (1996). Titlul lucrării este voit inspirat din cel al lui Ortega y Gasset Revolta maselor (1937). Termenul revoltă trebuie luat aici în sens ironic. Este vorba despre elite ce refuză să mai joace în continuare un rol de autoritate morală și se „revoltă” față de ideea unei astfel de obligații. Pentru Lasch, dacă odinioară ordinea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
restructurare a instituțiilor și a elitelor descris mai sus are un ecou în ultima carte a lui Christopher Lasch, La Révolte des élites (1996). Titlul lucrării este voit inspirat din cel al lui Ortega y Gasset Revolta maselor (1937). Termenul revoltă trebuie luat aici în sens ironic. Este vorba despre elite ce refuză să mai joace în continuare un rol de autoritate morală și se „revoltă” față de ideea unei astfel de obligații. Pentru Lasch, dacă odinioară ordinea socială și civilizația occidentală
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lucrării este voit inspirat din cel al lui Ortega y Gasset Revolta maselor (1937). Termenul revoltă trebuie luat aici în sens ironic. Este vorba despre elite ce refuză să mai joace în continuare un rol de autoritate morală și se „revoltă” față de ideea unei astfel de obligații. Pentru Lasch, dacă odinioară ordinea socială și civilizația occidentală puteau fi amenințate de „revolta maselor”, în prezent, principalul pericol constă în „revolta elitelor”. Pe când scria Ortega, se considera, în general, că elitele culturale au
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sens ironic. Este vorba despre elite ce refuză să mai joace în continuare un rol de autoritate morală și se „revoltă” față de ideea unei astfel de obligații. Pentru Lasch, dacă odinioară ordinea socială și civilizația occidentală puteau fi amenințate de „revolta maselor”, în prezent, principalul pericol constă în „revolta elitelor”. Pe când scria Ortega, se considera, în general, că elitele culturale au o responsabilitate deosebită, care consta în „asumarea responsabilității unor norme obligatorii fără de care civilizația e imposibilă”. Aceasta presupunea constrângeri, iar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să mai joace în continuare un rol de autoritate morală și se „revoltă” față de ideea unei astfel de obligații. Pentru Lasch, dacă odinioară ordinea socială și civilizația occidentală puteau fi amenințate de „revolta maselor”, în prezent, principalul pericol constă în „revolta elitelor”. Pe când scria Ortega, se considera, în general, că elitele culturale au o responsabilitate deosebită, care consta în „asumarea responsabilității unor norme obligatorii fără de care civilizația e imposibilă”. Aceasta presupunea constrângeri, iar elitele „erau în slujba unor idealuri severe”, implicau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
această privință, Endruweit se prevalează de un exemplu în care termenul elită este în mod deliberat legat de o judecată de valoare; este vorba despre un text referitor la tentativa unei lovituri de stat antihitleristă din 20 iulie 1944, când revolta contra lui Hitler este descrisă ca „o revoltă a elitei contra deținătorului puterii” (Gertenmaier, 1958, p. 1691). Această formulă îmbină, în mod implicit, mai multe dintre criteriile eterogene mascate de noțiunea de categorii cultivate ale unei populații. Conjurația din 20
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în care termenul elită este în mod deliberat legat de o judecată de valoare; este vorba despre un text referitor la tentativa unei lovituri de stat antihitleristă din 20 iulie 1944, când revolta contra lui Hitler este descrisă ca „o revoltă a elitei contra deținătorului puterii” (Gertenmaier, 1958, p. 1691). Această formulă îmbină, în mod implicit, mai multe dintre criteriile eterogene mascate de noțiunea de categorii cultivate ale unei populații. Conjurația din 20 iulie grupa într-adevăr oameni care beneficiau de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
În afara participării semantice a limbajului verbal. * „Nu este socotit ca fiind Înșelat acela care știe că este Înșelat.” (P. Syrus) Totuși, trebuie arătat că actul de „conștientizare” a situației respective nu te privează de trăirea reală a unui sentiment de revoltă, sau chiar de umilință (În cazul În care nu ai putut evita situația de a fi Înșelat). * „PÎnă acum, În afară de vorbire, nu s-a descoperit nimic altceva În stare a se reprezenta pe sine Însuși; semnificînd toate celelalte lucruri, vorbirea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
e vorba, adesea, mai mult decît de o descărcare energetică: se produc frecvente schimbări de semnificație; În cazul de față, „lacrimile” corespund unei Împăcări cu situația. Însă pot fi nu numai lacrimi ale resemnării, ci și ale reproșului și ale revoltei! „Ceea ce diferențiază omul de celelalte animale este, poate, mai mult sentimentul decît rațiunea.” (Miguel de Unamuno) Desigur, pentru faptul că „sentimentul” reprezintă calea principală prin care integrăm „binele”, „adevărul”, și „frumosul” În viața noastră. * „Dă-mi durere ca să Învăț a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
m.s. subliniază, în fond, caracterul lor colectiv, de protest sau revendicativ, faptul că vizează schimbarea în diverse forme și instanțe și maniera mai puțin convențională de acțiune a m.s. M.s. nu trebuie asimilate fenomenelor colective explozive de genul protestelor sau revoltelor spontane, care au o durată scurtă și sunt, de cele mai multe ori, foarte slab organizate, fiind, spre deosebire de acestea, operațiuni de durată și, adeseori, foarte sofisticate ca organizare. Acțiunile lor urmăresc redistribuirea anumitor drepturi sociale - materiale, politice sau simbolice - într-un conflict
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
active, datorită preluării repertoriului lor ideologic și organizațional de către instituțiile politice convenționale, dar și datorită schimbării structurii sociale și a intereselor publicurilor acestor mișcări. Mobilizarea intereselor categoriilor marginalizate au făcut totuși istorie în țările occidentale prin mișcări sociale adeseori violente - revoltele rasiale din marile orașe americane, ca și revoltele din suburbiile unor mari orașe franceze în 2006 - sau mai puțin violente, precum cele ale squatterilor. În țările în curs de dezvoltare ale planetei subzistă diverse mișcări de eliberare socială, combinate adeseori
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de către instituțiile politice convenționale, dar și datorită schimbării structurii sociale și a intereselor publicurilor acestor mișcări. Mobilizarea intereselor categoriilor marginalizate au făcut totuși istorie în țările occidentale prin mișcări sociale adeseori violente - revoltele rasiale din marile orașe americane, ca și revoltele din suburbiile unor mari orașe franceze în 2006 - sau mai puțin violente, precum cele ale squatterilor. În țările în curs de dezvoltare ale planetei subzistă diverse mișcări de eliberare socială, combinate adeseori cu ideologii naționale sau cu un discurs fundamentalist
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltarea de servicii - poate determina ca respectiva problemă să devină manifestă sau chiar centrală. c. Creșterea tensiunilor asociate, o acumulare masivă a efectelor negative ale respectivei p.s., cu potențial exploziv. Astfel de explozii sociale distructive le putem găsi în revoluții, revolte sau mișcări sindicale care nu pot fi soluționate prin negociere/parteneriat. Inundații masive pun pe prim-plan nevoia de regularizare a cursurilor apelor. Cutremure de amploare accentuează nevoia consolidării clădirilor și introducerii unor condiții de securitate în construcții. Apariția unor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anumit fel la o excitare, la o acțiune din afară: ripostă. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) Împotrivire politică, economică a claselor în declin față de orice manifestare a progresului social. Reacții de tip individual: stres, angoasă (pierderea locurilor de muncă), disperare, revoltă. În cibernetică: stabilirea în sistemele de transmisie, în sistemele tehnice automate, în organismele vii și în societate, a unor semnale prin care faza inițială a unui proces este influențată de informația referitoare la starea organelor de execuție sau la rezultatul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
actuale. Marți, 7 februarie 2006, la ora 17, foaierul Teatrului Odeon s-a dovedit neîncăpător pentru publicul venit (invitat numai pe căi informale, în absența - intenționată - a oricărei publicități) să asiste la prezentarea unui spectacol-lectură cu tema „Violența domestică între revoltă și resemnare”, urmat de o dezbatere la care au fost prezenți oficiali din domeniul politicilor publice, ziariști și critici de teatru, actori și regizori, cercetători și cadre didactice, reprezentanți ai societății civile. Cele patru texte care au fost lecturate de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
De Dostoievski sau Dickens nu mai spun nimic!) Într-o schiță din anii debutului lui Preda, În ceată, e vorba de moartea unei fetițe în urma maltratărilor îndurate de la niște rude care o luaseră chipurile „de suflet”. Toată schița exprimă paroxismul revoltei și mâniei, într-o concentrare și o stricteță absolut magistrale. Mila nesfârșită și literalmente „topirea inimii” care ne invadează la lectura acestei bucăți sunt efectul lipsei totale de „sentimentalism” și al unei excepționale potențări artistice a sentimentului. Fetița aceasta amintește
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
e crezul său de viață. Și chiar dacă, În general, Martins nu se consideră scriitor, ajunge să fie atunci când Își vede calitatea negată În public: Martins mi-a povestit că, auzind această declarație, a simțit crescând În el fiorii incipienți ai revoltei. Până atunci, el nu se considerase vreodată scriitor, dar fu iritat de ridicola pedanterie a lui Crabbin, până acolo Încât și lumina care se reflecta În ochelarii lui Crabbin i se părea un motiv În plus de enervare. Nu e
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
față de alții, dar și că dorește buna conviețuire: „Cel mai bun dintre oameni: cel plăcut, ce iartă./ Cel mai rău i-acela veșnic pus pe ceartă”.) Plăcerea de a face bine este singura care nu se uzează. (De tristețea sau revolta pe care ne-o produce un rău repetat ne săturăm rapid; În schimb, de bucuria sau mulțumirea văzută În ochii celor pe care ne-a făcut plăcere să-i ajutăm nu ne săturăm niciodată.) „Deplina fericire constă În a face
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Înseamnă să fii părinte: „Un tată poate să hrănească zece fii, dar zece fii nu pot să hrănească un tată”.) „A nu-i iubi pe părinți este răutate; a-i uita sau a te rușina de ei este nebunie.” (Seneca) „Revolta Împotriva tatălui și a mamei este un păcat pentru suflet și o nenorocire pentru familie.” (Platon) Personalitate, atitudinetc "Personalitate, atitudine" Sunt oameni croiți rău și cusuți bine. Hainele elegante pot ascunde, pe moment, nemernicia firii cuiva, dar nu la nesfârșit
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tulburarea minții, nestăpânirea, fapta nechibzuită și hotărârea nedreaptă”; „Mânia Îmbătrânește, râsul Întinerește”.) „Slăbiciunea forței este de a nu crede decât În forță.” (P. Valéry) Cine seamănă vânt culege furtună. (Atitudinile voit arogante sau malițioase nu fac altceva decât să trezească revolta și dorința de răzbunare din partea celor a căror demnitate a fost rănită. Numeroase proverbe surprind această circularitate a reacțiilor de răspuns la răul produs În mod intenționat: „Rău faci, rău găsești”; „Dacă faci ce nu trebuie, va trebui să auzi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dovadă că poate exista, și trebuie să existe, o forță interioară care știe să extragă din contextul vieții acele elemente din care se poate constitui un nou univers, un nou context de viață. Μ și gândirea Își are pretențiile sau revoltele ei: pentru gândirea inteligentă/reflexivă, lucrurile și situațiile trebuie să aibă Întotdeauna un sens, un rost; pentru gândirea imaginativă, important este să existe Întotdeauna și posibilitatea unei negații a certitudinilor; pentru gândirea afectivă, esențială este pasiunea cunoașterii (pentru a nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
numeroase ofense sau privațiuni din partea părinților, În numele unei supuneri firești pe care aceștia considerau că odraslele lor le-o datorează, va dezvolta de la Început puternice resentimente față de părinți, pentru a sfârși prin a se răzbuna, așteptând un moment favorabil de revoltă. Același lucru se Întâmplă și atunci când cineva dă un Înțeles greșit termenului „datorie”, considerând, de exemplu, că orice restricție impusă din exterior este un atentat la independența și libertatea lui interioară. O astfel de persoană poate dezvolta sentimente de ură
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]