3,374 matches
-
care este o stare de pendulare infinitezimală, infinit de dureroasă, între viață și moarte - ca pedeapsă pentru păcatul infinit. Este posibil ca S. T. Coleridge să își fi derivat de aici faimoasa metaforă din The rime of the ancyent mariner / Rima bătrînului marinar, partea III - "the Night-mare Life-in-Death" / "Coșmarul Viața-n-Moarte".] [**Sinking to depths of woe!: idee-corolar ce sintetizează situația fundamentală a poeticii lui Chatterton ca poetică descensivă, catamorfică, a explorării suferinței pînă la ultimele sale consecințe ontologice.] Din fragmentele de mai
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Pillat. Ceremonia naturii (1972) și Paul Verlaine (1974), „explică” prea puțin personalitatea poetei, însă dau seama de anvergura (ca și de poziția excentrică) a arhielaboratului ei discurs poematic. T. a îngrijit, în 1976, în colaborare cu Marin Bucur, Dicționarul de rime eminescian și a dat versiuni din scrierile Elenei Văcărescu și ale Iuliei Hasdeu. În 1983 i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor. SCRIERI: Cadențe, București, 1963; Culorile complementare, București, 1966; Metamorfoze, București, 1968; Existențe, București, 1969; Catharsis, București, 1970; Brățara
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
Strig către tine, București, 1985; După-amiaza unui circ, București, 1988; Crescendo, București, 1990; Portrete de poeme, Oradea, 1995; Poemul bizantin, Oradea, 1997; Poemul orant, Oradea, 1999; Poemul miezonoptic, Oradea, 2000; Poemul crepuscular, Oradea, 2002. Ediții, antologii: Mihai Eminescu, Dicționar de rime, București, 1976 (în colaborare cu Marin Bucur); De te voi uita, Ierusalime (Țara Sfântă și cărțile sacre în literatura română), postfață Victor Bârlădeanu, București, 1996 (în colaborare cu Marin Bucur). Traduceri: Elena Văcărescu, Scrieri alese, ed. bilingvă, îngr. și pref.
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
vinul tânăr (1980) marchează - după cum s-a relevat - „accesul la gravitate” și configurează profilul unui „menestrel elegiac al stărilor sublime” (Laurențiu Ulici). Lirismul devine mai reflexiv, mai sugestiv, sunt exploatate atent metafora și simbolul polisemantic, iar versul, deși descătușat de rimă și de ritmul clasic, își accentuează muzicalitatea. Prin Cartea Clara (1986) se revine la tonul baladesc al începuturilor, dar cu o expresie mai cizelată și cu vibrații interioare intense, fiecare baladă fiind construită pe o idee pe cât de imprevizibilă, pe
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
lui Mihai Codreanu, este evident că și Ț. ar vrea să construiască folosind cuvinte-statui. El cizelează versuri rimate și albe, lungi și scurte, libere și regulate, unele în forme fixe (de la sonet la pantum), recurge la facturi strofice variate, lansează rime rare, uneori compuse, funambulești: „violacee”- „ce e”, „îmi” - „sfărâmi”, „ca s-o” - „Picasso”. Caz foarte rar în poezia noastră, cuvinte românești rimează cu vocabule străine: „Cântec pe Rin... / Fetele-s ca-n / Cartierul Latin. // Mais ou sont les / Neiges d
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
unor romane de Émile Zola, îndeosebi versiunile integrale, în versuri, ale operei celor doi mari reprezentanți ai comediei latine, Plaut și Terențiu. SCRIERI: Căprioara de smalț, București, 1961. Traduceri: M. I. Fetisov, Djambul Djabaev (1846-1945), București, 1955 (în colaborare cu Rima Kardaș); Majtényi Erik, Versuri alese, București, 1955 (în colaborare cu H. Grămescu); I. S. Nikitin, Versuri, București, 1957; M. Stelmah, Prețul sângelui, București, 1959 (în colaborare cu Mihai Caradaș); Jaroslava Blazková, Insula căpitanului Hașașar, București, 1965 (în colaborare cu Traian
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
câteva piese franțuzești fără strălucire. Unele transpuneri sunt făcute în colaborare (cu Sever Moschuna, în 1893 - Aventuriera de Émile Augier, cu Ana Ciupagea - Muma din popor de Ernest Legouvé). Versificând cu excesivă ușurință, Ț. adună în Poeme pentru copii (1897), Rime vesele (1900) și Versuri pentru copii istorioare romanțioase, moralizatoare, fabule, anecdote - o poezie minoră, deseori imitată sau prelucrată după autori străini. A tradus, de asemenea, mult, cu precădere din poezia italiană (Torquato Tasso, Alessandro Manzoni, Giosuè Carducci, Giovanni Pascoli, Ada
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
statornica prietenie pentru Al. Macedonski fiind doar una din explicațiile atitudinii lui rigide. SCRIERI: 1 aprilie, București, 1873; 1 mai, București, 1874; Doamna Chiajna (în colaborare cu N. G. Rădulescu-Niger), București, 1891; Poeme pentru copii, București, 1897; Nuvele, București, 1899; Rime vesele, București, 1900; Versuri pentru copii, București, f.a.; Monstrul, București, 1907; Povestiri de război, București, 1907; Femeia cu ochii verzi, București, 1922. Traduceri: [Alfred de Musset, Émile Augier, Louis Ratisbonne, Eugène Manuel, Paul Déroulède, Ernest Grenet-Dancourt], Monologuri în versuri, București
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
Valentin Borda, postfață George Muntean, București, 1973; Inter pocula, îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1973; De re culinaria, îngr. Rodica Abrudan-Pandele și Aristița Avramescu, București, 1977; Hronicul măscăriciului Vălătuc, îngr. și postfață Gheorghe Hrimiuc, Iași, 1989; Epigrame și alte rime vesele, îngr. Rodica Pandele, pref. Al. Paleologu, București, 1997; Păstorel și corespondenții săi, îngr. Rodica Pandele, București, 1998; Pahare și săgeți, îngr. și pref. Ilie Dan, Iași, 2003. Traduceri: V. G. Korolenko, Copiii subteranelor, București, 1952; Semion Babaevschi, Fericirea lui
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
ultim episod este susținut stilistic prin folosirea din abundență a diminutivelor "ciobănel", ''fețișoarâ". "mustăcioară", "perișor", "ochișori', "măicuță", "drăguță", a comparațiilor metaforice clin descrierea portretistică a ciobanului, prin reluarea alegoriei moarte-nuntă, în final, și prin folosirea unei seni de gerunzii în rimă: "lăcrimând", "alergând", "intrebând". "zicând' care sugerează un lung geamă! dureros. Sentimentele și /zbuciumul sufletesc ale baciului moldovean exprimate în această parte finală rămân la intensitatea de mai înainte deoarece baladei îi lipsește deznodământul, moartea fiind ipotetică ("Și de-o fi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
toti zicând [...]". Portretul este constituit, în primul rând, din două elementei vestimentare ("Măicuță bătrână,/ Cu brâul de lână")care evidențiază vârsta personajului și modestia portului caracteristic oierilor. În al doilea rând, sunt reliefate printr-o serie de gerunzii, așezate în rimă, sentimentele puternice ale acestei mame îndurerate, dîrză, energică si hotărâtă ea îșicaută cu disperare copilul, "din ochi lăcrimând./ Pe câmpi alergând,/ Preoți întrebând/ Și la toți zicând [...]". Durerea cumplită, grija nemărginită și dragostea maternă profundă sunt trădate de ochii ei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
autorului anonim sau a mioarei năzdrăvane, interjecțiile ("iată", "mări"), enumerațiile, repetițiile și reluările ("stăpâne, stăpâne", "mioriță laie, laie bucălaie". "fluieraș de fag", "fluieraș de soc", "mult zice" etc.) prin care se insistă asupra aspectului înfățișat. Versificația este cea specific populară: rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic și măsura de cinci șase silabe, ceea ce dă o armonie interioară deosebită versurilor încât fiecare cuvânt pare că rimează cu celălalt. V. Deosebit de variată este în baladă construcția modurilor și timpurilor verbale. Se remarcă mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
realizate prin formele de conjunctiv "să spui", "să pui", "să îngroape" care pun în lumină delicatețea, gingășia și discreția sentimentelor și a dorințelor celui sortit morții, exprimându-și astfel cea mai adâncă durere. O serie de patru gerunzii așezate în rimă, având ultima silabă accentuată ("lăcrimând", "alergând", "întrebând", "zicând"), vin să sporească tonul grav, încordarea și disperarea permanentă prin sugerarea unei acțiuni continue, în plină desfășurare. VI. Prin toate aceste elemente de formă, autorul anonim a reușit, într adevăr, să realizeze
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
că "nimic nu sună discordant în acest poem așa de armonic și așa de artistic în care se armonizează fondul cu forma așa de deplin, încât parcă am avea de-a face cu opera unui mare meșter de sunete și rime", cât și pe cea a lui Tudor Arghezi care remarcă faptul că «Poezia cultă n-a putut ajunge la înălțimea "Mioriței" decât poate cu "Luceafărul" marelui Eminescu.
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sala Bossel. 214. În 1885 cofetăria Baltador (Paltador, frații), funcționa în Calea Victoriei nr. 4. 215. Tănăsescu (frații), cofetărie, înghețată, Calea Victoriei 53 bis. de spectatori, unii chiar în picioare pe scaune admirau și ascultau; fiindcă conu Alecu cânta fiecare zar, avea rime triviale și „bon mouri“ cum le numea el. O farsă făcută conului Alecu a rămas celebră și a înveselit cafeneaua ani de zile. Cum am spus, conul Alecu iubea trivialitatea, deși se îngâmfa grozav ca fecior de boier. Unul din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în text, aș putea să arăt că autorul Conversației în oglindă nu stăpînește uneori prea bine nici acordul gramatical: „Tatăl tău n-a simțit esențialul: prezentul și viitorul devine propriul trecut”. Filosofie „grea”, într-o gramatică așijderea! Ca să închei în rimă. * În timp ce îi certam în gînd pe cei gata să achiziționeze cu suprapreț Shogun-ul lui James Clavell și, la fel, Eseurile lui Cioran, mi-am dat seama cît de prost e alcătuit, uneori, propriul meu menu intelectual. Numai în ultima săptămînă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ei din poeții francezi cât și În retroversiunile poeților 840 români În limba franceză. Îmi amintesc de-o admirabilă redare În franceză a câtorva poezii de Topârceanu. Respecta până și cântecul acestui poet datorat (pe urma lui Eminescu) a folosirii rimelor cu accent paroxiton: - mările - zările. Am cunoscut și am prețuit și izbutitele ei tălmăciri din Paul Valéry. Păstrez poetei Lucreția Andriu o frumoasă, vie și caldă amintire. Barbu Solacolu 2 Cumpătul Sinaia În 7.1.1974 Scumpe domnule Dimitriu, Împreună cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Radu Avram, care sintetizează, de fapt, imaginea lui Nicolae Petrașcu încrustată în sufletul unei întregi generații de luptători care l-au cunoscut pe el și lupta lui. Datorită scrierii foarte șterse din manuscris, apar foarte multe imperfecțiuni de ritm, de rimă, de număr de silabe. Trecând peste acestea impresionează idealizarea omului - conducătorului dârz și neînfricat precum și dragostea ostașului pentru Comandantul său. Tu munte! Prof. Nicolae Petrașcu de Radu Avram Tu munte Vulcan de frunte Pironit în fund de ocean Ciclon Cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în timpul vieții poetului, ea conține germenii Scrisorii II). Unui examen negator sunt supuse scrierile lui Maiorescu în două articole, intitulate Despre stil; este proclamată tendențios lipsa, la noi, a unei critici literare. F. a scris versuri în română (Ritmuri și rime, 1892) și în franceză (Quelques vers. Au profit des blessés, 1877); căznite jocuri prozodice, ele au contribuit totuși la împământenirea unor forme fixe. Poemul în proză, cultivat la „Literatorul”, este încercat, după model francez, în Aquarele și poezii în proză
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
SCRIERI: Etiam contra omnes, București, 1875; Curs facultativ de istorie modernă critică, București, 1875; O sută de adevăruri, București, 1875; Quelques vers. Au profit des blessés, București, 1877; Memento de istorie universală sau Istoria în tablouri, București, 1883; Ritmuri și rime, București, 1892; Studii literare, I-II, București, 1892-1893; Aquarele și poezii în proză, București, 1894. Traduceri: Catulle Mendès, Sanguine, București, 1889. Repere bibliografice: Augustin Z. N. Pop, Eminescu și Bonifaciu Florescu, București, 1938; Călinescu, Studii, 184-199; Bucur, Istoriografia, 88-89; Dicț
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
limba română la Strasbourg (Franța), în fine ca profesor la Universitatea „Tibiscus” din Timișoara. Și-a luat doctoratul în filologie în 1979, cu o teză despre structurile prozodice românești. Debutează în 1972 în „Limbă și literatură”, cu un articol despre rimă, primul lui volum fiind Versificația românească. Perspectivă lingvistică (1980), în care, pe baza unui material excerptat din scrierile a numeroși poeți, de la Dosoftei până la Mircea Ciobanu, sunt identificate „legile” care ordonează elementele fundamentale ale versului: ritmul, rima, măsura, cezura. Cercetătorul
FUNERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287115_a_288444]
-
un articol despre rimă, primul lui volum fiind Versificația românească. Perspectivă lingvistică (1980), în care, pe baza unui material excerptat din scrierile a numeroși poeți, de la Dosoftei până la Mircea Ciobanu, sunt identificate „legile” care ordonează elementele fundamentale ale versului: ritmul, rima, măsura, cezura. Cercetătorul descoperă în prozodie structuri și moduri de organizare care îi permit să respingă teorii eronate despre un presupus vers românesc cu componente heteroclite în ce privește ritmul și măsura și să anuleze comentarii fanteziste izvorâte din necunoașterea corectă a
FUNERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287115_a_288444]
-
de la stilistica personală pe care și-a alcătuit-o autorul. Același filon nostalgic-tradiționalist se îmbină cu unul amar-ironic și chiar parodic, fapt vizibil în Turbanul, ecou al poeziei nouăzeciste. Câteodată, unele accente pamfletare diminuează efectul poetic, așa cum se întâmplă în Rime sau în Oda (în metru pătrat). SCRIERI: Mai jos cu o noapte, București, 1993; Frigul dragostei, Pitești, 1994; Supunerea pe arbori, București, 1995; Posibilă glorie, București, 1999; Câinele din vis, București, 2001; Toamna unui învățător, București, 2003. Repere bibliografice: Ion
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
timpuriu. Atenția lui G. s-a concentrat cu predilecție asupra limbii poetice românești, domeniu în care a lăsat cercetări temeinice, care merg de la începuturi și până în epoca actuala. A studiat astfel începuturile prozei ritmice, metrica Țiganiadei lui I. Budai-Deleanu, fonosimbolismul rimelor bacoviene, valoarea expresiva a neologismelor în limba poetica. Preferințele lui s-au îndreptat către Mihai Eminescu și Lucian Blaga. După ce tipărește numeroase articole despre diferite aspecte ale liricii eminesciene (comentarii cu privire la geneză unor poezii, analize stilistice) și despre proza poetului
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
de idei dezvoltă mimetic, în stilul byronianului Manfred, cugetări sumbre și sarcastice. D. se dovedește un versificator ingenios, stăpân pe o gamă ritmică și strofică variată: el introduce alegra strofă 7-3-7//7-3-7, folosită de Ronsard, Hugo, Th. Gautier, iar în rimă, pentru a realiza o sonoritate deosebită, plasează nume proprii exotice. Dar calitățile formale și instinctul poetic i-au fost copleșite de verbozitate și de greaua încărcătură neologică, franțuzită ori italienizantă. Drama sa Grigorie Vodă, domnul Moldovei (1864), prolixă, construită în
DEPARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]