4,067 matches
-
o să se întoarcă. Mai devreme sau mai târziu. Că mă iubise așa de mult încât nu putea să înceteze să mă iubească așa, peste noapte. Că nu era decât o chestiune de timp până când avea să apară în pragul ușii, ros de remușcări, înnebunit de vinovăție, întrebându-se dacă nu era prea târziu să-și recâștige soția și copilul. În cazul ăsta, consideram că ar fi o idee bună să mă dau jos din pat, să mă spăl pe cap, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
putea fi justificat în termeni financiari, atunci James nu era interesat. Cel puțin asta însemna că, atunci când îl sunasem, nu fusese plecat în vacanță cu Denisegrăsana. Îmi risipisem în van toată îngrijorarea și nefericirea. După care a început să mă roadă curiozitatea. Ce se întâmplase cu James și Denise? Știam că nu trebuia să pun întrebări, dar pur și simplu nu m-am putut abține. Deci ți-a dat papucii? am întrebat. Am încercat să strecor întrebarea în treacăt, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
În sfîrșit certificatul cu chenar albastru, simți un val de vară În piept, parc-ai fi la mare, te gîndești, uite, sînt Înconjurat de ființele pe care le iubesc mai presus de orice, și totuși mă zdruncină atîtea gînduri, mă rod pînă la oasele tot mai subțiri pe care mi le văd uneori noaptea luminînd slab În Întunericul de sub rafturile cu cărți În vreme ce cîinii de pe bulevard latră, muzica greco-țigănească urlă cu roți dințate și ferestrele sînt mute, oamenii par să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu coroane mortuare „second hand”. Iar Kubrick a murit luna trecută. Ascult un tango, Ausencia, cu Cesaria Evora, În amintirea lui. Și Alan J. Pakula a murit de curînd, odată cu afacerea Pelikan. Film prost, scriitor cu fermă, fost avocat, sînt ros de invidie. Vreau fermă. Pun Lasciatemi morire, de Monteverdi. A Început războiul din Iugoslavia. DUIOS CALUL TRECEA Natasha, Esmeralda, Veronica, Nana, Iluzii, Perla neagră, Din toată inima, Chipul iubirii, Iubire fără limite, Labirintul pasiunii, Îngerașul, Și bogații plîng, Celebri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
abominabile asasinate gratuite ca supa săracilor, sînt vîrÎți, spre disperarea publicului ce-i adoră, soții Knox. Pe Scagnetti Îl cheamă Tom Sizemore și mi-a plăcut la fel de mult ca McClusky Tommy Lee Jones, directorul. Ieri, un vecin de la patru a ros cablul de antenă de pe palier. Țin minte că soția lui, care folosește Îngrijorător de mult liftul și parfumul instantaneu, mi-a spus cîndva că ar scrie un roman extraordinar, despre viața lui, dacă ar avea timp, un copil, un animal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din Scrisoarea lui Neacșu din „Europa”, mă extrag și eu din birou, găsesc pe linoleum o altă pagină din aceeași revistă și calc pe ea, fiindcă știu ce-i acolo: bardul Cernea care-atacă un subiect ce de multă vreme ne roade pe toți, „Steagul Țării”. Poetul apucă voinicește steagul de băț, Îl agită cu Înfocare, cu dragoste de patrie, ca pe un evantai chinezesc, național, cu care face vînt post-mortem prea răcitei figuri din Scornicești. O ploaie Înghețată de particule intrate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
altul pe Întuneric, fremătînd prin procesul de aspirație subcuantică de-o bucurie cel puțin similară cu a Curierului Național. Pe care se lățește umbra unui alt uriaș scriitor conspectat la bibliotecă de Kevin Spacey supravegheat de Ion Cristoiu; În paginile roase de timp ale ziarului, domnul Paul Everac scrie cu o păsărică. În editorialul „O pasăre la Dumnezeu” apare Dumnezeu, care intră-n dialog cu păsărica. Ea este În realitate o metaforă care Întruchipează România, cu pene și cioc. Metafora Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
jucat rolul de cal troian În interiorul Uniunii Stîngii Democrate. Nica cal? În Politica, un cititor Îl roagă pe Vadim să țină fruntea sus și „să nu se aplece la nici o omidă tîrÎtoare plătită din afară cu dolari, care vrea să roadă rădăcina partidului”. Uite că-ncep să apară și alte animale, Îmi creează un sentiment reconfortant, de variațiune, iar o cititoare care disprețuiește și ea omizile tîrÎtoare, mamele fluturilor, Îl imploră pe același om să țină sus altceva. „Steagul.” Trec imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sau Înapoi la facultate, ce groaznică instituție, făceau prezența la seminarii, dar tot nu ne duceam, eu și Mașa, iubita mea de-atunci, acum soție și mamă dar la fel de suplă siberie față de toate fleacurile atît de importante care ne-au ros mie și altora existența, făceam cursurile de anatomie live, la mine-acasă, În clasa a șasea de facultate era să mă oblige să repet anul un profesor de igienă pentru că mă pîrÎse un coleg - era În ASC și-a rămas În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și cele care reprezintă o „identitate”. Un om de valoare este o entitate. Identitatea ți-o conferă societatea. Iar societatea Îți reclamă o parte tot mai mare a eului, și-l contaminează cu violența și neliniștile ei grotești. Boala care roade planeta de vie, după teoria sociologică conform căreia inegalitatea socială Își are geneza În folosirea violenței de către unii oameni Împotriva altora pe o anumită treaptă a dezvoltării, ne Întoarce la Cain, la care marile idei s-au concretizat În folosirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
el acolo. Dick Stens o să facă ciroză pentru că ăștia doi ne-au turnat. Smith clătină din cap. — Flăcău, lasă-l pe Vincennes. El a servit drept paravan departamentului și aveam nevoie de el ca să-i oferim Procuraturii un os de ros. A turnat doar oameni cu peste douăzeci de ani de serviciu și și-a asumat vina pentru băutura adusă de tine la petrecere. Nu, flăcău, Jack nu merită ura ta. Bud se aplecă peste masă. — Dudley, ce vrei? — Vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
porno! Telefonul sună ocupat. O sîrmă la Morty Bendish de la Mirror. — City Room, Bendish. — Morty, sînt Jack Vincennes. — Marele V! Jack, cînd te Întorci la Narcotice? Am nevoie de niște articole ca lumea despre droguri. Morty voia un os de ros. — Îndată ce scap de beleaua de Russ Millard, care se ține de capul meu să-i rezolv un caz important. Iar tu poți să mă ajuți. — Zi-i mai departe. SÎnt numai urechi. — Pierce Patchett. Îți spune ceva? Bendish fluieră a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Dudley către DiCenzo: — Flăcău, te-ai convins că Bud nu e omul tău? DiCenzo scoase un trabuc. — M-am convins. Și sînt mulțumit că nu e cel mai deștept om de pe planetă. Șefule, aruncă-mi și mie un os de ros. Cine crezi că i-a făcut-o fetei? Sedanul roșu. Motelul. Cahuenga. — Nu știu. — Un răspuns succint. Joe, fii bun și lasă-mă cîteva minute cu prietenul meu. DiCenzo ieși afară, Încă fumînd. Dudley se sprijini de ușă. — Flăcău, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
sînt dispus să mă las judecat, am judecat și eu. — Le-ai oferit celor doi frați sfaturi legate de organizarea unui sistem de distribuție? — Nu! Martori Îmi sînt Dumnezeu și iubitul meu Mickey junior! Gallaudet: — Mick, uite problema care ne roade: ai discutat prin curtea Închisorii cu careva despre afacerea asta? Cine mai știa de ea? — N-am spus nimănui! Cărțile pentru lăbari sînt niște ticăloșii de cel mai prost gust! Ba chiar l-am gonit pe Davey cînd m-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Omucideri cazurile bune nu ajungeau niciodată la el: Thad Green le deturna, Încredințîndu-le altora. Cursurile l-au Învățat lucruri interesante despre criminalistică, psihologia infractorului și proceduri. A decis să aplice cele Învățate pe un caz mai vechi, care Încă Îl rodea: afacerea Kathy Janeway. A cercetat dosarul de caz al lui Joe DiCenzo: nici un indiciu, nici un suspect, caz clasat drept ucidere Întîmplătoare, motivată sexual. A citit reconstituirea de la autopsie: Kathy fusese omorîtă În bătăi cu lovituri În figură, venite de la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
se uită la Ed Exley. — Știam eu c-am făcut-o de oaie, dar nu credeam c-o să intru În colimatorul șefului cel mare. Exley: — Probabil că te minunezi de ce n-ai fost suspendat. Jack se Întinse. Uniforma lui era roasă. N-o mai purtase din 1945. Exley arăta ca dracu’: piele și os, păr cărunt, ochelari fără ramă, care Îi confereau ochilor un aspect brutal. M-am minunat, Într-adevăr. Probabil că Ellis s-a răzgîndit În prvința plîngerii Înaintate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nevoie de părerea ta. — Încercam să-ți fac un compliment. — Altădată, bine? — Atunci să schimbăm subiectul. Cum suportă Inez Soto toată publicitatea asta? A apărut peste tot prin ziare. — Suportă cu greu și nu vreau să discutăm despre ea. — Te roade că știu atîtea despre tine. Nu ai informații pe măsură. Schimbă frontul de atac. — Am depoziția lui Vincennes. — Pe care presupun că o bănuiești mincinoasă. Schimbare de tactică... acum! — Ai menționat că Patchett a finanțat unele dintre primele filme ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
diversele tale cazuri și nu vreau nici să-l deranjezi pe Ray Dieterling. Vreau să direcționezi prin mine toate nelămuririle pe care le ai În cazul respectiv și vom rezolva totul Între noi“. A fost de acord. Iar asta Îl rodea. Îl făcea să se simtă ca un copil - așa cum faptul că se culcase cu Lynn Bracken Îl făcea să se simtă și el puțin tîrfă. Iar În graficul lui se ițea de prea multe ori numele Dieterling. Ed Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Valburn? — Nimic. A spus că discută doar cu dumneavoastră. I-am dat vestea și a plîns tot drumul cu mașina pînă aici. Spune că e gata să dea o declarație. Inez ieși din casă. Se vedea că suferă. Avea unghiile roase pînă la sînge. — Tu ești de vină pentru toate astea. Tu l-ai Împins pe Billy să facă așa ceva. — Nu Înțeleg ce spui, dar Îmi cer iertare. M-ai pus să-l spionez pe Raymond. Iar acum ai făcut asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
să se aventureze vreodată afară, fiind supravegheat permanent de o echipă condusă de sergenții Duane Fisk și Don Kleckner. Comandantul Parker și Ed Exley Îl numeau „completarea“ cazului Nite Owl - făptașul rămas În viață pentru a da un os de ros publicului, potolit deocamdată de prezentarea unor făptași morți. CÎnd va pleca din Beverly Hills și va veni În Los Angeles, Stompanato va fi arestat. Parker voia ca arestarea lui să aibă loc cu mult tam-tam, de Îndată ce făptașul urma să treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
să se vorbească mai întâi, indiferent dacă va fi amintită mai încolo, ca și celelalte, de altfel, ori va fi ignorată sau uitată. Acum altceva este mai important. Ca de obicei, bătrâna doamnă Marga Pop a scotocit îndelung în geanta roasă la colțuri după cheia pe care niciodată nu știa sigur în ce despărțitură o pusese, în întuneric, în fața apartamentului, fără să aprindă becul culoarului îngust la intrarea căruia se legănau câteva pale din lumina scărilor. Apoi, cu mâna tremurândă, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
continuându-și mersul repezit către leagănul foarte vechi, de pe vremea când era mult mai mică decât copiii ei, în care s-a urcat, ea, femeie de 50 de ani, luându-și avânt într-un scârțâit lugubru al fiarelor neunse și roase de rugină, legănându-se, legănându-se, legănându-se lângă merii parfumați, înșirați de parcă ar fi fost trași cu rigla până în vârful dealului, sub cerul incredibil de albastru, care i s-ar fi părut incredibil de albastru și dacă s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cor de copii ce urma să câștige un premiu. Oarecum stingherit, Andrei Vlădescu a înaintat în parcul mai mult grădină, cu gutui și piersici amestecându-se printre arbori sălbatici, iarbă mare, în parte uscată, peste care începuseră să cadă frunze roase de galben și arămiu. A început să le adune cu piciorul în grămăjoare și atunci a auzit glasul obișnuit, cu nimic diferit de cel de altădată, al doamnei Marga Pop: „Nu te duce prea departe. Am să-ți vorbesc“. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
rămâne la părerea de dinainte că referatul are o mare lipsă. Așa cum nu înțelege, zicea, acea recomandare care i se face lui Mihai Marinescu să-și pune ordine în viață - și abia atunci a fost atinsă problema asta ce îi rodea pe cei de la prezidiu, în clipa aceea am înțeles Îsau înțelesesem cu câteva clipe mai înainte) că sunt foarte dezamăgiți că nu merg lucrurile în sensul dorit, voiau încă un țap ispășitor și se părea că nu-l vor obține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
se poate uita în stradă prin fruzișul acum rărit al arborilor, stând pe scaun, fără nici un efort, numai puțin aplecat înainte peste tăblia lustruită, pe care și-a pus telefonul, fără să sune pe nimeni. Clădirea de peste drum, cu mortarul ros de vreme și găurit ca de alice și ferestrele cu giurgiuvele vopsite în verde negricios, îi sare în ochi, dar se preface că n-o vede și numai rareori își lasă privirile să zăbovească pe culoarea cămășilor și bretelelor înguste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]