6,157 matches
-
cele ale Wehrmacht-ului și contingentele din Ungaria, Italia, Croația și Slovacia, are o relevanță deosebită, prin prisma rolului pe care au fost fortați să îl joace în marea bătălie, care avea ca obiectiv cucerirea Stalingradului. Armatele 3 și 4 române, care au luat parte la bătălia de la cotul Donului - Stalingrad - Stepa Calmucă, au totalizat 18 divizii (13 de infanterie, 4 de cavalerie, 1 de blindate), adică mai mult de jumătate din cele 26 divizii mobilizate pe Frontul din Est, în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
să reînnoiască conducătorului român încrederea sa. Ne exprimăm convingerea că șeful statului român are, de asemenea, partea sa de responsabilitate, pentru masacrul de care au avut parte unitățile românești. Această subordonare totală, pe plan militar, a Armatelor 3 și 4 române, nu s-a făcut pe picior de egalitate cu armata germană. Putem bănui că germanii i-au folosit pe români, la Stalingrad, drept “carne de tun”. O situație și mai dramatică au trăit-o, însă, prizonierii români, ajunși în gulagul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
chirilice a durat până la 1860-1862. Cele mai vechi informații despre regulile ortografice ale limbii scrise cu litere chirilice se găsesc în prima gramatică românească, cea din 1757, a lui Dimitrie Eustatievici - Brașoveanul. Introducerea alfabetului latin, ca alfabet oficial în limba româna a fost un pas hotărâtor în istoria limbii și a culturii române. Meritul revine Școlii Ardelene și lui Ion Heliade Rădulescu, cel care în lucrarea,, Gramatica românească ’’ (1828), simplifica alfabetul chirilic și susținea principiul fonetic. După introducerea alfabetului latin, sarcina
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
3 Metodologie 34 3.1 Periodizare 34 3.2 Corpus 34 3.3 Metode de analiză 34 3.4 Relația dintre modelele străine și textele românești vechi. Un punct de vedere 35 III Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă 37 1 Introducere, obiective și structură 37 2 Deplasare XP în derivarea sintactică a verbului românesc 44 2.1 Condiții asupra deplasării XP 44 2.2 Principiul de "evacuare" a VP 47 2.3 Poziții de legitimare 47 2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Cazul structural în teoria elaborată de Pesetsky și Torrego 53 2.5.2 Structura domeniului vP și evacuarea VP 56 2.6 Concluzii. Rezumat 62 3 Nivelul deplasării verbului și structura nucleului propozițional 63 3.1 Nivelul deplasării verbului în româna contemporană 64 3.1.1 Deplasare V-la-I 64 3.1.2 Structura internă a domeniului flexionar și rafinarea tipologiei deplasării verbului 68 3.1.2.1 Proiecții discrete de mod, timp și aspect 69 3.1.2.2 Nivelul deplasării
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
3.1.1 Deplasare V-la-I 64 3.1.2 Structura internă a domeniului flexionar și rafinarea tipologiei deplasării verbului 68 3.1.2.1 Proiecții discrete de mod, timp și aspect 69 3.1.2.2 Nivelul deplasării verbului în română din perspectivă romanică 71 3.1.2.3 Instanțiere paradigmatică vs deplasare 73 3.1.2.4 Derivarea formelor sintetice românești 75 3.1.3 Derivarea structurilor analitice 81 3.1.3.1 Nivelul deplasării verbului în structurile analitice 81
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
3.4 Statutul lui să 104 3.5 Analiza formală a inversiunii 109 4 Concluzii. Rezumat 113 IV O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română 117 1 Introducere, obiective și structură 117 2 Trăsături comune cu româna modernă și caracteristici tipologice constante 119 2.1 Auxiliarele, cliticele pronominale și negația propozițională 119 2.1.1 Auxiliarele 119 2.1.2 Cliticele pronominale 124 2.1.3 Negația propozițională 129 2.2 Complementizatorul să 133 2.3 "Object
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
caracteristici tipologice constante 119 2.1 Auxiliarele, cliticele pronominale și negația propozițională 119 2.1.1 Auxiliarele 119 2.1.2 Cliticele pronominale 124 2.1.3 Negația propozițională 129 2.2 Complementizatorul să 133 2.3 "Object shift" în româna veche 137 2.4 Rezumat 139 3 Gramatica V2: limbile romanice vechi și româna veche 140 3.1 Caracteristici ale gramaticii V2 în limbile romanice vechi 142 3.1.1 Gramatică V2 strictă / gramatică V2 relaxată 142 3.1.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1.1 Auxiliarele 119 2.1.2 Cliticele pronominale 124 2.1.3 Negația propozițională 129 2.2 Complementizatorul să 133 2.3 "Object shift" în româna veche 137 2.4 Rezumat 139 3 Gramatica V2: limbile romanice vechi și româna veche 140 3.1 Caracteristici ale gramaticii V2 în limbile romanice vechi 142 3.1.1 Gramatică V2 strictă / gramatică V2 relaxată 142 3.1.2 Asimetria propoziție principală / propoziție subordonată 145 3.1.3 Domeniul preverbal în gramatica V2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
147 3.1.4 Deplasare la C în structurile analitice 150 3.1.4.1. Deplasarea V-la-C prin inversiune V-Aux 151 3.1.4.2. Ridicarea auxiliarului la C 152 3.1.5 Rezumat 154 3.2 Gramatica V2 a românei vechi 155 3.2.1 Inversiunea: prezentare generală 156 3.2.1.1 O perspectivă descriptivă asupra inversiunii 156 3.2.1.2 O perspectivă statistică asupra inversiunii după tipul de auxiliar 160 3.2.2 Inversiunea ca manifestare a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Inversiunea: prezentare generală 156 3.2.1.1 O perspectivă descriptivă asupra inversiunii 156 3.2.1.2 O perspectivă statistică asupra inversiunii după tipul de auxiliar 160 3.2.2 Inversiunea ca manifestare a unei gramatici V2 reziduale în româna veche 166 3.2.2.1 Deplasare la FINP 166 3.2.2.1.1 V-la-FORCEP? 166 3.2.2.1.2 V-la-FOCP? 167 3.2.2.1.3 V-la-FINP 172 3.2.2.1.4 Analiza formală a inversiunii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2.2.4 Natura reziduală a gramaticii V2. O perspectivă statistică 188 3.2.2.5 Alte valori ale inversiunii. Construcțiile V1 193 3.2.3 Concluzii. Rezumat 196 3.3 Dinspre latină înspre limbile romanice. De la latina dunăreană la româna veche 198 4Dislocarea nucleului verbal și deplasarea joasă a verbului 205 4.1 Dislocarea nucleului verbal: fenomen romanic 207 4.2 Dislocarea nucleului verbal în limba română veche 209 4.2.1 Delimitarea fenomenului 209 4.2.2 Analiză sintactică
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
simbolul §, indicându-se și capitolul (e.g. v. §I.2.2) • trimiterea simultană la mai multe secțiuni / capitole se indică prin §§ Exemple • exemplele sunt date întotdeauna cu font cursiv; tot cu caractere cursive sunt redate și intervențiile editorilor în textele de română veche; intervențiile cu caractere drepte din cadrul exemplelor reprezintă elemente de reprezentare sintactică (delimitarea grupurilor sintactice, indici, urma sintactică a elementelor deplasate etc.) și ne aparțin •exemplele din text sunt indicate prin cifre arabe, iar numerotarea este continuă; exemplele din notele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
românești (v. Densusianu 1961; Rosetti 1968; Dragoș 1995; Todi 2001; Sala 2006 i.a.), conform cărora ordinea cuvintelor (fie într-o privire de ansamblu, fie prin raportare la anumite construcții) în limba română veche prezintă deosebiri importante prin comparație cu româna modernă și contemporană, ne propunem să explorăm principalele schimbăridin acest compartiment în trecerea de la faza veche a limbii române la faza sa modernă și contemporană. După o prezentare generală a fenomenelor variație și de schimbare diacronică angajând poziția constituenților (§II
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai înțelept ca aceste subiecte să fie introduse într-o manieră mai detaliată în acest capitol, pentru a pune în valoare datele de limbă prezentate în componenta descriptivă a capitolului. Capitolele al treilea (Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă) și al patrulea (O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română) se concentrează asupra morfosintaxei sincronice și diacronice a verbului românesc și a structurii propoziției în limba română, iar capitolul al cincilea (Concluzii generale) strânge laolaltă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a verbului românesc și a structurii propoziției în limba română, iar capitolul al cincilea (Concluzii generale) strânge laolaltă atât rezultatele strict referitoare la tema propusă (ordinea constituenților), cât și alte rezultate derivate din carte, unele strict privitoare la datele din română, altele cu implicații mai largi pentru analiza sintactică și schimbările sintactice diacronice în general. La prima vedere, poate părea ciudată prezența unui capitol destul de extins rezervat analizei românei moderne (capitolul al III-lea), în condițiile în care lucrarea își propune
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și alte rezultate derivate din carte, unele strict privitoare la datele din română, altele cu implicații mai largi pentru analiza sintactică și schimbările sintactice diacronice în general. La prima vedere, poate părea ciudată prezența unui capitol destul de extins rezervat analizei românei moderne (capitolul al III-lea), în condițiile în care lucrarea își propune o perspectivă explicit diacronică asupra temei examinate. Această strategie este motivată metodologic: considerăm că o bună înțelegere a faptelor diacronice este precedată în mod obligatoriu de o analiză
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
moderne, trecându-se însă printr-o fază romanică veche și medievală cu gramatică V2 relaxată (v. distincția gramatică V2 relaxată / gramatică V2 rigidă formulată de Ledgeway 2007), i.e. deplasare a verbului în domeniul Complementizator (deplasare V-la-C) (v. Ledgeway 2012și bibliografia). Româna veche surprinde reziduuri ale gramaticii de tranziție V-la-C, precum și alte fenomene conservatoare, întâlnite și în alte varietăți romanice vechi (e.g. dislocarea nucleului verbal / interpolarea). Spre deosebire de alte lucrări (mai vechi sau mai recente), care atribuie o importanță sporită în domeniul sintaxei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cele mai importante fiind latina savantă, maghiara, greaca și italiana) (v. Stan 2013: 21-22 și bibliografia), fie uniunii lingvistice balcanice (e.g. Hill și Alboiu 2016), lucrarea noastră are o perspectivă vădit romanică: încercăm să găsim corespondente romanice pentru fenomenele din româna veche pe care le examinăm și să derivăm existența acestora din structuri latinești. Contactul lingvistic influențează în mod semnificativ frecvența unor fenomene (e.g. encliza pronumelui reflexiv) și poate duce la atestarea de structuri aberante din perspectiva regulilor sintactice ale românei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
româna veche pe care le examinăm și să derivăm existența acestora din structuri latinești. Contactul lingvistic influențează în mod semnificativ frecvența unor fenomene (e.g. encliza pronumelui reflexiv) și poate duce la atestarea de structuri aberante din perspectiva regulilor sintactice ale românei vechi (e.g. encliză pronominală la dreapta negației propoziționale), însă este obligatoriu ca fenomenul de contact să se grefeze (fie și parțial) pe o structură disponibilă în limba-țintă (e.g. disponibilitatea enclizei pronominale în sintaxa românei vechi). În fine, unul dintre obiectivele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
aberante din perspectiva regulilor sintactice ale românei vechi (e.g. encliză pronominală la dreapta negației propoziționale), însă este obligatoriu ca fenomenul de contact să se grefeze (fie și parțial) pe o structură disponibilă în limba-țintă (e.g. disponibilitatea enclizei pronominale în sintaxa românei vechi). În fine, unul dintre obiectivele asumate conștient pe parcursul lucrării este de a propune spre analiză fenomene relevante cantitativ pentru sintaxa limbii vechi. Cu alte cuvinte, lucrarea noastră nu este o colecție de exemple cu caracter de excepție, ci se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cercetare, sincronizare, durabilitate", cofinanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, contractul de finanțare nr. POSDRU/159 /1.5/S/136077.Capitolele III (Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă) și IV (O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română) reprezintă versiuni revizuite și îmbogățite ale capitolelor omonime din Raportul științific de cercetare postdoctorală. Pe această cale, îmi exprim profunda recunoștință față de acad. Eugen Simion (președintele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
raportul dintre factorii gramaticali și factorii discursiv-pragmatici în opțiunile de poziționare a verbului în structura propoziției. 1.1.1 Inversiunea verbului ca manifestare a unei gramatici V2 reziduale În ce privește structura propoziției și sintaxa grupului verbal, unul dintre fenomenele care fac româna veche și româna modernă să arate atât de diferit este inversiunea verbală (structurile de tipul V-CL (1a)1 / V-AUX (1b) / V-CL-AUX (1c)) (Densusianu 1961, II: 262-263; Todi 2001: 48-50; Dragomirescu 2013b; Stan 2013: 108-109; Alboiu, Hill și Sitaridou
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gramaticali și factorii discursiv-pragmatici în opțiunile de poziționare a verbului în structura propoziției. 1.1.1 Inversiunea verbului ca manifestare a unei gramatici V2 reziduale În ce privește structura propoziției și sintaxa grupului verbal, unul dintre fenomenele care fac româna veche și româna modernă să arate atât de diferit este inversiunea verbală (structurile de tipul V-CL (1a)1 / V-AUX (1b) / V-CL-AUX (1c)) (Densusianu 1961, II: 262-263; Todi 2001: 48-50; Dragomirescu 2013b; Stan 2013: 108-109; Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
uita dereptatea ta, că întru <în>sele învinsu-me-ai (PH.1500−10: 106r) Ipoteza pe care o susținem (în aceeași direcție cu Dragomirescu 2013b, dar în dezacord cu Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și Alboiu 2016) este că inversiunile din româna veche, care s-au păstrat în româna modernă în cazul imperativului (Du-te!), al imprecațiilor condiționale și subjonctivale (Lua-l-ar naiba!; Ducă-se pe pustii!), precum și în câteva alte contexte puternic marcate stilistic (Fi-mi-ar / Fi-ți-ar
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]