17,708 matches
-
de la prezențe orale, reluate ulterior în publicații marginale, Arghezi revine încet-încet în paginile ziarelor și revistelor de prim-plan („România liberă”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Gazeta literară”). Prima prezență în „Scânteia” datează din 8 august 1956, dar este un text neutru, rostit de poet la Kremlin, cu ocazia restituirii de către sovietici a unei mici părți din tezaurul confiscat în 1918. Este dificil să treci peste evidența unui număr însemnat de articole laudative la adresa regimului comunist, chiar dacă nu e greu să observi, și
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]
-
aceasta. Ne așezăm la masă și descoperim, alături de farfurie și pahar, câteva foi de hârtie: textele unor cântece cunoscute de toți. De data asta îl vom însoți, în cor, fiecare după puteri, în ultimul lui „recital”. După ce decana și-a rostit speech-ul, după ce am închinat un pahar de „Montepulciano”, Carlo se ridică și... Din clipa în care vocea lui de stentor „atacă” marșul partizanilor italieni, simt că mă desprind de scaun, de masă și încep să urc, alături de colegii mei
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5385_a_6710]
-
cunoștea după nume și din care citise doar câteva poeme ultraiste) așezat acum la masa lui; a presupus că argentinianul a făcut o escală la Lisabona, în drum spre Paris. Borges a fost primul care a spart gheața. „Hola”, a rostit. (Unii dintre dumneavoastră se vor încrâncenat probabil la gândul că un scriitor atât de mare nu a găsit nimic mai interesant sau mai inteligent de spus unui coleg de breaslă de o asemenea magnitudine, dar, în realitate, până și marii
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
Ce plictiseală!, și-a spus Pessoa. S-a gândit că engleza era limba cea mai indicată pentru că el scrisese în engleză, iar bunica lui Borges din partea mamei era englezoaică - dacă nu se înșela. Așadar, după ce a acceptat fatala situație, a rostit lucrul cel mai neangajant pe care-l putea rosti: „Ce impresie vă face clima noastră, domnule Borges?” Borges nu avea nici un chef să discute despre vreme - nici la Lisabona și nici în altă parte. Bănuia că întrebarea lui Pessoa constituise
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
că engleza era limba cea mai indicată pentru că el scrisese în engleză, iar bunica lui Borges din partea mamei era englezoaică - dacă nu se înșela. Așadar, după ce a acceptat fatala situație, a rostit lucrul cel mai neangajant pe care-l putea rosti: „Ce impresie vă face clima noastră, domnule Borges?” Borges nu avea nici un chef să discute despre vreme - nici la Lisabona și nici în altă parte. Bănuia că întrebarea lui Pessoa constituise doar o formă de politețe și că, inițiind o
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
Exterminatorul și câteva pasaje referitoare la Franz Kafka. Iată unul: „Noul pentru Kafka nu e ceea ce înțelegea prin nou John dos Passos. Fiecare creator trebuie să caute și să găsească propriul său instrument, cel care-i va îngădui să-și rostească realmente adevărul S|U, viziunea să asupra lumii. Se întâmplă, de asemenea, că e mai ușor să recunoști noutatea în ceea ce este exterior, fapt pentru care John dos Passos a impresionat mai mult decat Kafka. Dar, așa cum ți-am spus
El Señor K și Monsieur K - filiații între Ernesto Sábato și Victor Brauner - by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/5390_a_6715]
-
ajungem să ne certăm cu nemții, cu rușii, dar o să credem că totul e super fiindcă le-o sugem americanilor. Niște ratați. Complet ratați”. Această frază, care aduce cu celebra zicere a lui Traian Băsescu, despre Marele Licurici, a fost rostită de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, într-o conversație înregistrată în secret de revista Wprost. Sikorski discuta cu un parlamentar al majorității, scrie The Guardian. Guvernul polonez a refuzat să comenteze pe marginea dezvăluirilor din Wprost, sugerând că fraza
Noi înregistrări. Scandal mai tare decât cel cu Marele Licurici. Ministrul de Externe înjură SUA by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/54009_a_55334]
-
Bratu Iulian Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a rostit, miercuri, la Palatul Cotroceni, un discurs în care a vorbit despre progresele înregistrate de justiția din România și în care a dat asigurări că NATO va proteja România, dat fiind că "Romania, în cadrul Art. 5, și-a făcut o datorie
Biden, discurs impresionant la Cotroceni. ANI, DNA și ICCJ, lăudate by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/54203_a_55528]
-
rusul le cocea în suflet. Din acest motiv, volumul e o încercare de a îndrepta stofa boțită a imaginii postume a lui Soljenițîn. Analiza lui Mahoney se concentrează cu precădere pe cele două prelegeri pe care scriitorul rus le-a rostit la interval de 15 ani (prima la Universitatea Harvard în 1978 și a doua la Academia Internațională de Filozofie din Liechtenstein în 1993), discursuri de pe urma cărora faima lui Soljenițîn s-a căptușit cu un damf sinistru de rebel intratabil. Dincolo de
Inclasabilul Soljenițîn by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5097_a_6422]
-
suflet și de rolul esențial pe care religia îl are în cultivarea lui denotă o lipsă de tact care echivalează cu o insultă. În fond, cît de incompatibil e Soljenițîn cu opiniile liberalismului se vede parcurgîndu-i ideile pe care le rostește despre civilizația actuală. Pentru rus, occidentalii și-au pierdut două virtuți cardinale: puterea căinței și tăria înfrînării, și aici nu-ți trebuie cine știe ce imaginație ca să-ți dai seama ce perplexitate trebuie să fi provocat Soljenițîn vorbindu-le de nevoia unei
Inclasabilul Soljenițîn by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5097_a_6422]
-
pe care l-a avut tabăra comunistă, dezvăluind niște detalii ilicite de pe urma cărora autorul se va alege cu o faimă greu de purtat. Dar adevăratul cîștig al cărții nu stă în tentele ei ilicite, ci în gura celui care le rostește: în fond toți știm de unde au venit comuniștii și cine au fost ei, numai că de data asta o spune Lucian Boia, caz în care șoapta clandestină capătă calificare de specialitate, echivocul veștii nesigure fiind înlăturat de o certitudine atestată
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
întemeietor al Partidului Comunist și al statului sovietic, conducătorul și învățătorul omenirii muncitoare, va fi cunoscut de-acum înainte drept «Mausoleul lui Vladimir Ilici Lenin»”. În al său cuvânt de închidere, cel mai vehement rechizitoriu anti-stalinist pe care l-a rostit vreodată public, Hrușciov blama Particul Muncii din Albania, pe Enver Hoxha și, indirect, pe Mao, pentru dorința de a menține viu cultul despotului. Nu este greu să ne imaginăm ce gândea ultra-stalinistul Dej în acele momente... Cel adorat până în martie
Despre materialismul oniric - Lenin, Stalin, Hrușciov și visul tovarășei Lazurkina by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/5116_a_6441]
-
Tvardovski, capodopera lui Soljenitin O zi din viața lui Ivan Denisovici, prima recunoaștere publică, într-o publicație oficială, a existenței lagărelor de concentrare comuniste. Magnații PCUS pretindeau că susțin de-stalinizarea. Aleksandr Șelepin (poreclit „Șurik de fier”), șeful KGB-ului, a rostit la Congresul al XXII-lea unul dintre cele mai înflăcărate atacuri împotriva defunctului dictator. În realitate, se urzea de-acum complotul care avea să ducă la înlăturarea lui Hrușciov în octombrie 1964. Începea o nouă glaciațiune care se termina abia
Despre materialismul oniric - Lenin, Stalin, Hrușciov și visul tovarășei Lazurkina by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/5116_a_6441]
-
Luminița Marcu Joi, 3 ianuarie 1963 Gazeta literară apare avînd pe prima pagină „Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou”. Imediat sub acest text este paginat un articol cu tematică pur literară, am putea spune chiar strict specializat literară, semnat de Eugen Simion și intitulat „Universul poeziei și critica literară
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5125_a_6450]
-
Institutul Italian de Cultură „Vito Grasso”, Centrul Cultural Italian și Universitatea Babeș-Bolyai. Juriul a fost alcătuit din profesorii universitari italieni Bruno Mazzoni și Maria Grossman, alături de românii Monica Kekefe, Smaranda Brau Elian și Corin Braga. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Andrei Marga, rectorul Universității, pentru ca în continuare atașatul cultural al Ambasdei Italiei, Alberto del Degan, să sublinieze importanța concursului și să pună în lumină meritele lui C. D. Zeletin în traducerea liricii prerenascentiste și renascentiste italiene, dar mai ales
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5141_a_6466]
-
acele enorme tragedii. Ar mai fi și sentimentul său profund de dragoste față de propria naționalitate germană, de german din România, puternic afectat de sentimentul culpei germane, fără a fi, însă, distrus de acest sentiment. Îmi amintesc în special o frază, rostită cu mulți ani în urmă la un congres la care îl invitasem, la Triest, unde a afirmat că prezența germană în acea zonă a redevenit legitimă - după aberațiile naționaliste germane, care au dus la nazism - abia după Stalingrad. Cartea sa
Claudio Magris - DIETER SCHLESAK sau imposibila întoarcere acasă () [Corola-journal/Journalistic/5339_a_6664]
-
din secolul înainte de al XVI-lea aș sta să-mi vând și cămașa ca să-l pot măcar vedea și copia”. Importanța limbii materne pentru păstrarea ființei naționale este un laitmotiv al cuvântărilor lui Timotei Cipariu ținute în cadrul Astrei. În Cuvântarea rostită la Blaj, în anul 1871, după ce face elogiul culturii clasice greco-latine și deplânge distrugerea urmelor de cultură latină din cauza fanatismului religios, afirmă că „o națiune e moartă fără limbă și literatură precum trupul e mort fără suflet”. Reluând ideea și
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
miracol cum de am dăinuit”), Timotei Cipariu arată că „trecutul a fost pentru noi o școală de dureri, dar și de instrucțiuni” și se impune, așadar, să folosim prezentul cu demnitatea ce-l caracterizează pe român. De aceea, în Cuvântarea rostită la adunarea generală a Asociațiunii, care a avut loc la Sibiu în anul 1881, aceste convingeri umanitariste sunt din nou afirmate, în conformitate cu obiectivele Astrei: „Asociațiunea va fi folositoare și pentru celelalte națiuni amice, între cari ne-a pus providența ca să
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
lui. După-amiaza aceea - în modul surprinzător de vag în care autobiografa și-o mai amintește - a fost deosebit de plăcută pentru Walter. Patty nu-și vedea capul de treburi din pricina copiilor și a încercărilor de a o face pe Molly să rostească răspunsuri polisilabice, dar Walter a reușit să se laude cu toată munca pe care o făcea la casă, și cu vlăstarul frumos și energic pe care-l concepuse împreună cu Patty, și să-i privească pe Richard și Molly servind cea
Jonathan Franzen - Libertate () [Corola-journal/Journalistic/5372_a_6697]
-
catacombe. Bun cunoscător al culturii europene, Gianfranco Ravasi a lăsat impresia unui fin degustător al operei lui Cioran, Eugen Ionescu, Nietzsche sau Pascal. A fost o seară agreabilă în urma căreia publicul a rămas cu premoniția pe care Georges Bernanos a rostit-o în urmă cu mai bine de jumătate de secol: „creștinismul a făcut Europa, creștinimul se destramă. Concluzia? Europa crapă.” Strigăte în deșert În OBSERVATOR CULTURAL nr. 338, din 13-19 octombrie, am citit două pagini (realizate de Mihai Plămădeală) care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5193_a_6518]
-
a scris atât de mult despre confrații săi „vestici” și în special despre Sorin Titel. Este Sorin Titel însuși, cu impunătoarele romane realiste din universul bănățean țărănesc (dar și central european). Este Vasko Popa, marele poet sârb al cărui cuvânt rostit la Congresul scriitorilor tineri din 1956 a șocat prin curaj, prin elogiul adus libertății într-un timp al represiunilor. Este, dintre cei vechi, straniul Marc-Mihail Avramescu (Ionathan X Uranus), evreul cu destin asemănător celui al lui Steinhardt, convertit la ortodoxie
Filobănățenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5204_a_6529]
-
de nenorocit arăta vraciul. Dar vraciul se dovedi a nu fi chiar atât de prost pe cât s-ar fi putut crede după aspectul său exterior. El se apropie de biroul lui Filiurin și, uitându-se tandru la registrul de intabulare, rosti un discurs amplu, aproape jubiliar. Era în el tot: și „statul de gardă”, și „prețuind”, și „fericirea de a lucra împreună”, și „strălucita inițiativă, atât de binevenită”. Se părea că Ptașnikov avea să scoată pe loc din haină o servietă
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
se în față un spațiu bine definit, cu problemele, sarcinile, materialele, instrumentele, osbatcolele sale. Nu mă mai întrebam: ce e de făcut? Totul trebuia făcut; tot ceea ce dorisem cândva să fac: să lupt împotriva greșelilor, să găsesc adevărul, să-l rostesc, să luminez lumea, poate chiar s-o ajut să se schimbe. Voi avea nevoie de timp, de efort pentru a-mi îndeplini fie și o parte din promisiunile pe care mi le făcusem mie însămi: dar asta nu mă speria
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]
-
frontispiciu indicația că este un număr dedicat Conferinței pe țară a scriitorilor, iar textul care ocupă aproape întreaga primă pagină este „cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Conferința pe țară a scriitorilor”. Cuvîntarea începe cu fraza devenită celebră peste timp, chiar dacă rostită de succesorul său: „Dragi tovarăși și prieteni”. Este pentru prima dată cînd un asememenea text este publicat fragmentat de indicații de atmosferă. Din loc în loc, apar între paranteze rotunde următoarele cuvinte: „Aplauze furtunoase”, „Aplauze”, „Aplauze”, „Vii aplauze”, „Aplauze puternice, îndelung
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5235_a_6560]
-
în evidență numai culori dominante și paste groase. În literatură, primul care exprimă această trecere de la psihologia individuală la cea colectivă este Franz Kafka. El ne propune personajul multiplu, compus din inși care fac aceleași gesturi, sunt îmbrăcați la fel, rostesc aceleași cuvinte deodată. Comportamentul și faptele lor par generate de cauze care transcend registrul individual și de aceea încă ne sunt atât de stranii. O mie nouă sute optzeci și patru a lui George Orwell desăvârșește abordarea inițiată de Kafka. Văzută
Cât de real este omul virtual by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6662_a_7987]