3,312 matches
-
de plutire duhovnicească și făcea, cu un tact pedagogic excepțional, punte de legătură între cele două stadii de viață duhovnicească, a mea și a lui Valeriu, știind să coboare ștacheta la nivelul posibilităților mele de trăire interioară și exterioară. În ruga comună mă simțeam ca un pui căzut din cuib, tremurând din aripile abia pudrate cu puful credinței, iar pe Valeriu îl simțeam ca pe un vultur care plutește în înalt, trăgându-mă și pe mine după el. * Valeriu nu era
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mai văzusem cândva; numai că toate aceste prefaceri nu păreau datorate șocului sau unei triste bucurii covârșitoare, ci exprimau vinovăție și implorare. În același timp și-a întins inconștient mâinile, dar nu ca pentru o îmbrățișare, ci ca pentru o rugă. Am remarcat toate acestea într-o clipită și m-am simțit rănit, aș fi vrut să-i strig „oprește-te, oprește-te!“. Aș fi dorit să intervin, din milă, ca în cazul unei încleștări între doi combatanți de forțe inegale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am putea ajuta să procedezi într-un mod rațional. Trebuie să-ți dai seama că ai nevoie de ajutor, ai mare nevoie. — Am mare nevoie de un șofer. Și de nimic altceva. — Ai nevoie de sprijin. Eu sunt singura ta rugă. Gilbert și Peregrine îți sunt prieteni apropiați. — Nu-mi sunt. — Titus te consideră drept tatăl lui. — S-ar zice că ați discutat pe îndelete despre mine... — Nu te înfuria, Charles, îmi tăie vorba Peregrine. Nu ne-am așteptat să picăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
care nu dispersează atenția: funcțiunile mentale și organice se armonizează când îți ordonezi activitatea într-un scop precis, când reușești să unifici dorințele și să încadrezi spiritul într-o direcție unică, pozitivă. De aceea nu este rău să îndreptăm o rugă către măreția lui Dumnezeu (acasă, pe stradă, pe ogor). Căci dacă rugăciunea 308 este făcută în condiții demne, va fi urmată de o stare liniștitoare împotriva stresului, de un fel de pace interioară. Omul se concentrează prin meditație la fel de bine
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și a corpului, iar calmul produs este mijloc terapeutic. Unele activități spirituale pot fi însoțite de modificări atât anatomice cât și funcționale ale țesuturilor și organelor. Aceste modificări organice pot fi observate în împrejurări variate printre care și starea de rugă, de elevare mistică, în care conștiința se absoarbe în contemplarea principiului imanent și transcendent al lumii. Această stare psihologică nu este intelectuală. Oameni simpli îl pot simți pe Dumnezeu la fel de ușor cum simt căldura soarelui sau bunătatea unui prieten. Nu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dătător de moarte.” (M. Eminescu, I, p. 177), pronumele tu, din cuvântul Luceafărului, stă pentru substantivul Doamne, din același context. În versurile din poemul Călin (file din poveste): „Ea-l oprește-n loc cu ochii și c-o mult smerită rugă:/O rămâi, rămâi la mine, tu cu viers duios de foc,/Sburător cu plete negre, umbră fără de noroc.” (Idem, p. 80), conținutul semantic concret al pronumelui tu este fixat de substantivele pe care le reprezintă: sburător și umbră, în relație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbul copulativ care desfășoară semantica gramaticală a predicației: Tudor pare + a fi rămas + cinstit + cum îl știam noi. Noi îl știam cinstit. e. Numele predicativ propozițional (propoziția - nume predicativ) se caracterizează prin dezvoltarea unui nucleu predicațional/propozițional propriu: „Singura mea rugă-i uitării să mă dai.” (M. Eminescu) „Ei rămân ceea ce sunt, chiar dacă eu mai privesc încă soarele și cerul.” (O. Paler) Prin aceasta, predicatul analitic realizează, în solidaritate cu subiectul gramatical, nucleul predicațional al unei propoziții complexe. Deosebirea - i că
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care trudise pentru mine patru ani...” (M. Preda) Nucleul predicațional cu structură complexă este caracteristic propozițiilor complexe. El cuprinde, în dezvoltarea sa, două sau mai multe nuclee predicaționale derivate (secunde). Acestea reprezintă: • realizarea propozițională a numelui predicativ: „Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai.” (M. Eminescu) • realizarea propozițională a subiectului: „Ceea ce muncește acu pe Leiba mai mult decât tremurătura frigurilor este o amenințare...” (I.L. Caragiale) • realizarea propozițională atât a subiectului cât și a numelui predicativ „Și ce mira mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a încuiat ușa, a mai aruncat o răgălie în sobă, a mai băut un păhăruț, a mai cotrobăit prin odaie...” (I.L. Caragiale, IV, 374) Observații: Termenii juxtapuși pot fi precedați toți de conjuncțiile, întrebuințate adverbial, nici, și: „Nici cântecul, nici ruga n-au descremenit Zarea de granit. ............................... Vii. Nici nu simți, nici nu știi.” (T. Arghezi, 192) „În adâncuri se pătrunde, Și de lună și de soare, Și de păsări călătoare, Și de lună și de stele, Și de zbor de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
asemenea povară, o scutură mânioși. Covorul auriu ce împodobește pământul gol format de frunze bătrâne e poleit cu aur, menit parcă să încălzească solul în nopți reci. Cu aur scrie toamna antologia țării, declară cu mândrie poetul V.Voiculescu, iar ruga Anei Blandiana pentru ca toamna să-i lase copacii verzi îți ajunge direct la inimă. Un joc de culori fantastic : un violet închis, un galben auriu, un roșu ca sângele și rar, chiar foarte rar, verdele. Păsările, stăpânele cerului, au luat
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Mare duc cu ele veșnicia!... Vrăjit de muzica lor fermecată am hotărât deodată să cred în stele, imaginându-mă un mag călător printre ele și am rostit aproape inconștient formula vrăjită: «-Opriți planeta, vreau să cobor!...»’’ Cineva mi-a ascultat ruga și iată-mă poposind răzleț printre stele. Cerul pare una cu marea, iar ele, stelele sunt pretutindeni, ca un omagiu adus mie, muritorului care s-a dezis de planeta lui, decis să locuiască printre aștri. Le numeam încetișor în gând
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Zbor paralel - teatru radiofonic 1982 Sunetele arse - versuri 1974 Cântarea verbului a fi - versuri 1979 Cetățile de rouă - versuri 1985 ... și punctum - versuri 1989 Să vii acasă pe un nor - proză 1989 Constelația lirei - antologie scriitori din Chișinău și Cernăuți Rugi basarabene - versuri 1994 Carré de ași - versuri 1996 Aduceri aminte de pe Nistru și Dâmbovița - 1996 Păstrez și recitesc cu emoție volumul Rugi basarabene oferit la o Întâlnire din iulie 1994 din care citez: Cezarii ”Am dat Cesarilor - Ce e a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
versuri 1989 Să vii acasă pe un nor - proză 1989 Constelația lirei - antologie scriitori din Chișinău și Cernăuți Rugi basarabene - versuri 1994 Carré de ași - versuri 1996 Aduceri aminte de pe Nistru și Dâmbovița - 1996 Păstrez și recitesc cu emoție volumul Rugi basarabene oferit la o Întâlnire din iulie 1994 din care citez: Cezarii ”Am dat Cesarilor - Ce e a Cesarului Au luat Cezarii Din fructul anilor - Din partea Domnului - Din partea sfântă Au luat - Strigând c-am dat Pom, Apă, Sat! Erau ale
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
272 MÎNA CARE SCRIE 272 ALTE VIZIUNI LA CERNĂUȚI 273 ARCA DIES (VIZIUNEA RÂULUI ROȘU) 274 NOUA DANEMARCĂ 275 CHIAR AȘA 277 CĂZUT ÎN RIMĂ, LA PARIS 279 VASILE TĂRÂȚEANU 280 ȚARA FAGILOR 280 DOMNUL VAMEȘ DIALOGÂND CU POETUL 282 RUGĂ ÎN TREI 285 LECȚIE DE GEOGRAFIE 288 UN MUNTE-NGENUNCHIAT 291 UN BOCET NESFÂRȘIT NI-I CÂNTAREA 292 SPOVEDANIE 293 LUCIAN VASILESCU 295 [ieri am vorbit despre poezie...] 295 [eu lucrez în ascuns la o pasăre...] 298 [în țara mea... ] 299
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
General Nicolae Pălăngeanu, prefectul Poliției capitalei, supraveghează primirea oaspeților și îndeplinirea ordinelor, pentru această ceremonie la care defunctul, cu o modestie de adevărat soldat nu a vrut nici omagii, nici discursuri, nici ofrande de flori. Corul armatei dă răspunsurile la rugile înalților prelați. Trupele, aliniate în fața crângului, ascultă cu frunțile descoperite, cu armele întoarse cu baionetele spre pământ. Când ultimul ,,Aleluia” a fost rostit, sicriul este ridicat de pe catafalc de ofițerii superiori și cortegiul pornește spre micul cavou din poiana de pe
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
urmat de mareșalul Antonescu Ăfostul subaltern al generalului Prezan în războiul reîntregirii, care spre deosebire de ilustrul său înaintaș, era ,,ambițios, autoritar, încăpățânat și impulsiv...) În acorduri funebre, primul ierarh al țării pășește cel din urmă spre sicriu rostind ultimele cuvinte de rugă:,,Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească”. Este cea mai augustă slăvire a marelui mister această sobră și patetică despărțire de viață. Suveranul prezintă condoleanțe familiei îndurerate, în vreme ce mareșalul salută cu bastonul dând supremul onor fostului său comandant. Nu
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
și tot acolo ar fi apărut primul om Adam. Tăblițele găsite de arheologi în aceste locuri confirmă cea mai veche scriere din lume (3300 î.H.). În spiritualitatea sumeriană, Inanna este simbolul planetei Venus, ocrotitoarea dragostei, feminității, procreării, maternității. Pentru ca rugile de fertilitate a naturii și de fecunditate a oamenilor să fie ascultate, se celebrau ritualuri ce înscenau căsătoria sacră a regelui Sumerului cu câte una dintre preotesele zeiței. În templele închinate ei se practica și prostituția sacră. Inanna este și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
va pieri regele lui Israel!" (Osea, 10: 7, 8, 14). Cu toate acestea, milos, iubitor și iertător, Jahve îl îndeamnă pe popor la pocăință: "Întoarce-te, Israele, la Domnul Dumnezeul tău, că tu te-ai poticnit din pricina fărădelegii tale! Găsiți rugi de pocăință, întoarceți-vă către Domnul și ziceți Lui: "Iartă-ne orice fărădelege, ca să ne bucurăm de milostivirea Ta și să aducem, în loc de tauri, lauda buzelor noastre." (Osea, 14: 2, 3). Întors la credință, prin îndurarea lui Jahve, Israel va
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Propriei mele existențe Cu-o mască pe suflet, Cu inima sfâșiată De gheare înghețate, Găsită și abandonată În milioane de secvențe, Iubire, ură și păcate... Pasul îmi este incomplet, Poate că sunt o întâmplare Sau doar un bocet indecent... Și ruga îmi geme a iertare. În jungla Propriei mele existențe Sunt un argument Plin de ...coincidențe. Realitate sau coșmar Același gust amar Și fără diferențe! ILUZIA UNEI IUBIRI Simt în mine o flacără Care îmi dă Iluzia unei iubiri. Dacă flacăra
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
Aud un ritm de marș funebru Să-mi știu păcatele iertate Și umbrele să nu-mi mai fie Ănegru! Blestemul e rostit, s-a împlinit Când la răscruce timpul bate ora O clipă a rămas și s-a oprit Cu ruga mea și-a tuturora. Un înger cu aripa frântă Blestemul la mal se descântă Și vântul adie-n fuioare Șoptește în van: “DE CE OARE”?! ANATEMĂ Te blestem în gândul meu Și-n lacrimile răstignite Pe urma pașilor mereu Să calci
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
umbra ta, lumina mea să cadă ! ZBOR VISAT Visul din mine se-nalță ușor Cuprind cer în palme și aflu că zbor Îmi cresc aripi în norii departe Dar visul din mine, de noi ne desparte. Zborul spre ceruri e rugă curată Și-n visul din mine un înger se-arată. În ochii adânci se vede luminaă Adâncă-i privirea, pustie e tihna. E-atât de șoptită privirea din noi Am fost numai eu, acum suntem doi Și visul din mine
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
prin focurileăstinse! Ne este dor de tot ce nu mai știm Și plângem lacrimile plânse. Uităm că încă mai putem să fim Nu doar cuvinte-n fraze strânse. Ne îndoim de noi și de idei Și-nvălmășim durere, plâns și rugă Ne transformăm prietenii în zei Ca cei ce ne urăsc să nu ne-ajungă. MÂINI Memoria îmi este anesteziată De focuri ce-mi cuprind făptura Blesteme și orgolii în sonată S-alunge-n ape tulburateăura! Mi-e amorțită mâna dreaptă Ce mângâie
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
Singura rudă în viață, singura speranță, singurul sprijin, singura inimă care mai putea cuprinde viața celor trei copii orfani. Degetele lor, timid, dar pline de speranță, părăsesc încleștarea și, precum dansul aripilor de fluturași, ating sfios veșmintele cernite ale bătrânei. Rugă și milostivire, în același timp. Rugă necuvântată, ci doar mimată de fețele candide ale copiilor! Rugă și acea chemare a sângelui, care face minuni, cum de altfel, minuni sunt aceste trăiri pe pământ! Bătrâna își pleacă trupul chinuit de muncile
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
singurul sprijin, singura inimă care mai putea cuprinde viața celor trei copii orfani. Degetele lor, timid, dar pline de speranță, părăsesc încleștarea și, precum dansul aripilor de fluturași, ating sfios veșmintele cernite ale bătrânei. Rugă și milostivire, în același timp. Rugă necuvântată, ci doar mimată de fețele candide ale copiilor! Rugă și acea chemare a sângelui, care face minuni, cum de altfel, minuni sunt aceste trăiri pe pământ! Bătrâna își pleacă trupul chinuit de muncile de peste zi, sărută obrajii fierbinți
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
sat atât de săracă... Borșul cu știr era zilnic pe multe mese din casele de pe ulița ei, dacă nu pe toate. Așa au fost vremurile de după război: cu sărăcie, foamete și multă întristare. Poate că Dumnezeu îi va auzi cândva ruga făcută zilnic în genunchi și o va sfătui ce să facă. Și, da! Ruga a fost auzită. Într-o dimineață de vară, când cocoșul cel roșu, singurul de altfel din curte și acela lăsat pentru sămânță, a cântat a doua
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]