23,741 matches
-
stema de pe cracă a rămas tot cioara ceru-i varianta preșului călcat totu-i sclifosire - nu e primăvară: doar mixăm bordelul cu un zeu trucat nu mai funcționează muguri enigmatici smiorcăim la ușă - gazdei cerșetori până și-ucigașii - rotind ochi sălbatici cabotini sunt - bieții: teatru de-amatori... ...am vorbit cu vâlve - zăpezi fără fulg repetăm la urme: mă duc să mă culc... ------------------------- Adrian BOTEZ Adjud, Vrancea 20 martie 2017 scorpionii lui scârboși - m-am săturat - întrebarea: Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - ISPĂȘIRE
ISPĂŞIRE ÎN ICOANĂ (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358999_a_360328]
-
Iacob Publicat în: Ediția nr. 471 din 15 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului de noapte. Oasele cuvintelor au început să trosnească și liniștea surdă bea din verdele crud, pe tâmplele munților venit-au cocorii s-amurgească când noaptea-și linge sălbatic umbrele aninate în dud. S-a topit căldura-n răcoare și paște din perlele vii semănate-n suiș, visele noastre se-mpletesc în visele florilor cu gura zdrobită pribegind printr-al lumii desiș. Un înger își fâlfâie inocentele aripi, mesteceni
DE NOAPTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 471 din 15 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359034_a_360363]
-
Becart Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Ai plecat din gara veche , ostenită, cu-n tren nostalgic, tinerețe... și triumfător, flămândă, te pierdeai în noapte, nepăsătoare, rece... năprasnic alergând pe șine lungi și albe, sălbatică, vrăjită... * Am rămas corabie-nălucă, ancorând în port străin, uitat, privindu-mi visele putind pe ape-învolburate; stinse stele... desprinse de înalt... * Și-n noaptea grea, plină de taine și ispite, le ascultam gemând și cum vânturi rele le face nevăzute. * Ai
CU-N TREN NOSTALGIC… AI PLECAT TINEREŢE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359045_a_360374]
-
creată de însuși Dumnezeu ... Graiul ei, blând ca al îngerilor, plutea peste întinderea albastră. pășea ușor precum gândul ce trece neauzit, de la un om la altul. Sculptori celești i-au modelat trupul din cel mai prețios jad, mirosind a mentă sălbatică și a Dragoste ... Referință Bibliografică: Femeia / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 640, Anul II, 01 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FEMEIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359059_a_360388]
-
acestei avuții și făcu tot posibilul pentru a o îmbolnăvi, dar la început nimic nu îi reuși. Nici măcar cucuta pe care i-o puse în băutura dulce - nectarul de piersică pe care ea îl bea în fiecare seară, nici animalele sălbatice care o atacară într-o seară în pădurea din apropiere, în care el o ademeni, promițându-i că acolo va putea picta în cele mai bune condiții apusul de soare. Ca prin urechile acului scăpă de toate uneltirile acestui bărbat
PRINTESA IN SUFERINTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359278_a_360607]
-
încercărilor... la o partidă de șah, un joc ce se aseamănă atât de mult cu jocul vieții în alb-negru... -(poeta având îndrăzneala și curajul confruntărilor)- „privesc la viața mea / ca la o tablă de șah / invadată de nebuni / și cai sălbatici / „... Aș numi mănunchiul de cuvinte izvorât din frumusețea cugetului „pioni nevinovați”, pioni aduși în fața cititorului care va decide... A trimite la „moarte sigură” - de către criticii înăspriți de timp - nobila împletire dintre spirit și suflet... ar fi o adevărată „nebunie” și
INTRE VERDE SI ALBASTRU- VOLUM DE AUTOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359300_a_360629]
-
spirit și suflet... ar fi o adevărată „nebunie” și aberație deoarece moartea e „sigură” oricum. A se lua aminte! Poeta nu șovăie în fața obstacolelor ce-i blochează drumul, ci dimpotrivă, cu abilitate, sustrage „carul reginei de alb” și biciuind „caii sălbatici”... pornește spre orizonturile visate, pe drumuri pline de lumină - la braț cu poezia și cu soarele-n priviri. „să privesc soarele / în adâncul luminii / căldura lui / mă învăluie și soare devin!” ( Dragoste de viață) Descoperim cu ușurință în aceste versuri
INTRE VERDE SI ALBASTRU- VOLUM DE AUTOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359300_a_360629]
-
și speriat. O sabie rătăcea prin sufletul lui. Polițistul din comună confirmă faptul că omul era mut și venise în zona lor în urmă cu vreo patru luni, odată cu primăvara. Ba mai mult, suferea de schizofrenie și căpătase obiceiuri oarecum sălbatice însă nimeni nu se plânsese că ar fi stârnit neplăceri.
PROMISIUNEA DE JOI (VI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359332_a_360661]
-
dantelată. Cântecul mării mă ispitește Precum cântecul nimfei Calypso Vrăjindu-l pe Ulise În drumul spre Itaca. De nemărginirea-i albastră Sunt îndrăgostit Și-i cânt în fiecare zi: O, Mare, Mare acoperită de văluri, Precum o fecioară Pudică și sălbatică, Coapsele tale, din spumă clădite, Ispitesc Cerul De tine-ndrăgostit. Răsuflarea ta E adierea zefirului Pletele-ți verzi și mătăsoase Tremură-n vânt, pe țărmuri, Buzele tale sunt petale, Petale de iasomie. Te iubesc, fecioară, Pudică și sălbatică, Năzuroasă fecioară
MARINARUL ŞI MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359350_a_360679]
-
Pudică și sălbatică, Coapsele tale, din spumă clădite, Ispitesc Cerul De tine-ndrăgostit. Răsuflarea ta E adierea zefirului Pletele-ți verzi și mătăsoase Tremură-n vânt, pe țărmuri, Buzele tale sunt petale, Petale de iasomie. Te iubesc, fecioară, Pudică și sălbatică, Năzuroasă fecioară! Sunt un poet îndrăgostit, Te-au cântat și te vor cânta Marinarii-poeți. Iar eu Voi răspândi cântecele lor. Ți-am cutreierat nemărginirea Pe puntea corabiei, privind orizontul Alteori Căutam cu înfrigurare Pământul, Unde cei dragi mă așteptau. Mi-
MARINARUL ŞI MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359350_a_360679]
-
femei echilibrate, de condiție bună. Tudor Cristache, la cei optzeci de ani de viață și șaizeci de carieră îi dăruise șevaletului toate culorile sufletului, ca-ntr-o alchimie a sinelui, pe trepte de anotimpuri pline de mister, cu aure uneori sălbatice dar șlefuite, grație harului cu care călătorul din el a știut să caute culmi de suflet și să le îmbrace în dăruire și statornicie. Avea să serbeze acest eveniment la un local respectabil, într-o seară de joi și să
PROMISIUNEA DE JOI (I) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359361_a_360690]
-
în cap.II și III, nu poate veni decât deghizată, aruncându-și masca în ultimul moment, care coincide cu ultima insurecție a simțurilor. Alteori, moartea este percepută ca punctul culminant al erosului; dragostea, în deplinătatea anotimpului ei spiritual, este „ nevinovat sălbatică?“, cum scria Al.Piru. Ea răspunde unei atracții firești trăită în extaz până la autodevorare, e poteca spre un orizont pur a cărui depășire prin descătușarea simțurilor înseamnă dezagregarea lumilor. Descoperim o influență bacoviană și a lui Adrian Maniu, vezi Cântece
POEZIA LUI EMIL BOTTA NAVIGÂND ÎNTRE EROS ŞI THANATOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359419_a_360748]
-
am găsit răspunsuri în văzduhul clocotind a ploaie; nici în frunzele răzlețe, roșu stins, de păpădie. Nici în puii de nuc, în mănunchiurile de cicoare,în lucerna înflorita vinețiu,în trifoiul cu înfrigurări purpurii. Nici în răcorosul refren al mentei sălbatice, nici în ciorchinii de puf ai vrejurilor de hamei. Nu erau decât întrebări și capcane nevăzute, ca acelea decupate în bobocii dezlănțuiți ai florilor de gură leului. Astăzi mi-am amintit că e mai ușor să fugi din fața durerii, mai
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
galben-brun M-atrage cu aroma și culoarea. Și sânii tăi, îi văd în miez de noapte, Doi grauri gureși adormiți, Ascult și-n somn cum ciripesc în șoapte, Și ochii mei îi urmăresc vrăjiți. Și tu, frumoasă ca un trandafir sălbatic, O masă plină, caldă , aburindă Cu gura care doarme surâzândă Și trupul tău zvâcnind în somn sporadic. Și mâna mea, ce vrea să te cuprindă, Și gura mea, ce vrea ca să te soarbă, Întreaga ta ființă mă intrigă Și doar
IUBEŞTE-MĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359485_a_360814]
-
ca un intelectual sensibil, care a avut parte de multă suferințâă în viață și înțelepțindu-se, a rămas de o bunătate copleșitoare. Afară de flori, mărturisesc că îmi place să pictez. Dar numai peisaje. Întotdeauna fără oameni. Eventual locuri din cele mai sălbatice, văzute sau închipuite, care sunt pline de frumusețe, de poezie, de pace divină și unde nu a călcat vreodată picior de om. Nu agreez termenul de natură moartă. Natura este vie, numai omul din inconștiență sau din interese meschine intră
VISELE, 10 de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359461_a_360790]
-
iubire. Mă pierd într-un decembrie de dor un zâmbet a înmugurit pe buza sufletului înghețat de tainele existenței. Cerul și-a deschis alene pleoapele, sorbind seninul din lacrima, născută de zăpada gândurilor mele. Tăcerea adie printre copacii brodați de sălbatice dorințe ce dansează-n noapte, prelungindu-mi trăirea efemeră. Referință Bibliografică: Flori de cer / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 343, Anul I, 09 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Elena Lavinia Niculicea : Toate Drepturile Rezervate
FLORI DE CER de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359560_a_360889]
-
fiecare vizită. Apoi să deretice puțin, să curețe curtea, pregătind-o să reziste până data viitoare. Ceilalți..., trecând pe la o poartă ce poate nu mai există, neputând zări casa în care au venit pe lume din cauza pomilor și a ierburilor sălbatice ce au năpădit-o după plecarea părinților din diverse motive: ori copiii nu s-au putut înțelege asupra moștenirii, ori sunt prea departe și nu au reușit să o întrețină, nu au găsit cumpărători, sau, pur și simplu, indiferența a
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
a lumii, umplând văile de vârtejuri, smulgând ramurile copacilor și scândurile din preajma caselor, ducându-le în pustietăți Gardurile văduvelor bătrâne și neajutorate s-au dărâmat și cine știe dacă vor mai fi ridicate vreodată la loc Parii și stâlpii fluieră sălbatic un cânt insistent și sinistru și totul pare trist și pustiu... Pădurile, brazii înalți, molizii, freamătă puternic o simfonie sihastră, măreață precum cascada unui fluviu sau valurile unui ocean răsculat. Copacii mari suspină puternic, se clatină, se răsucesc, zbătându-se
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
bine împrejur; dar mi-era frică să nu mă doboare vântul. Colo, chiar nu departe de mine, s-a prăbușit cu un trosnet puternic un brad bătrân, scoțându-și afară cu totul rădăcinile din pământ, arătând acum ca un cort sălbatic ce va fi un adăpost bun, la vară, când vor veni ploile Disperat și plin de remușcări, bâjbâiam încă după oile mele pe întuneric. Dintr-odată îmi trece ceva ciudat prin gând: poate că oile mele s-au întors singure
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
în întregime: “Steaua izbucnea în plâns Dând din raze o șuviță Pe când eu cu un surâs Surâdeam spre-o fluturiță. Mă trecuse primăvara Ca printr-un tunel un tren Fluturiță, verișoara, Mă umpluse de polen Și veni și-un vânt sălbatic Care-mi smulse osul frunții și sprânceana De-o gândesc cu creierul molatic Pe Ileana Cosânzeana Și cu scoarță cenușie Ca un lemn de miez de nucă Mă gândesc dac-o să vie Sau spre mine-o să se ducă. (Cântec
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360389_a_361718]
-
visul de ieri în șuvițe din curcubeul lui mâine să nu fugă îl fac semn de carte PACT am promis întunericului jumătate din suflet în schimbul libertății mi-e sete iar vreau să-mi despotmolesc singură calea spre fântână sunt pisica sălbatică legată cu lanțuri de mâinile tale cu ghearele vreau să-ți scrijeleasc oasele prin carnea de nimic nu ai altceva de făcut decât să mă urmărești m-am săturat de basme promisiuni îngenuncheate povești cu prinți minciuni în amurg dau
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
direcția i-a anunțat imediat prin radio spunându-le că el se îndreaptă spre un punct de refugiu. În câteva clipe cei 19 experți și-au pierdut viețile, în cea mai fatală zi, asemănătoare cu cea care a implicat focurile "sălbatice" din 1933, în pădurile de lângă Los Angeles, când au murit 30 de pompieri. De asemenea, incediul din Willows (Grindstone Canyon), nu departe de Sacramento, California, numit „Rattlesnake Fire" (Focul șarpelui cu clopoței) care s-a propagat la 9 iulie, 1953
INCENDIUL DIN YARNELL – CEL MAI TRAGIC DIN ULTIMELE ŞAPTE DECENII ÎN STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360446_a_361775]
-
simt mințit, frustrat și înșelat de 57 de ani, dintre care 34 de ani petrecuți în cel mai mizerabil stat polițienesc, bolșevic și comunist, până la revoluția din ’89, după care am parcurs 23 de ani de tranziție spre un capitalism sălbatic și agresiv, la care nu am reușit să mă adaptez nici până azi. Singura mea formă de de apărare și de “revoltă romantică”, dar și de evadare din fața acestei dublă agresiuni, comuniste și capitaliste, și din fața acestui experiment diabolic care
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
guvernămând din monarhie în republică bolșevică - depun mărturie că am trăit 34 de ani în lagărul comunist, în cel mai mizerabil stat polițienesc din Europa de Est, și începând cu 1989, am trăit 24 de ani într-un capitalism marxist și vulgar, sălbatic și agresiv. Depun mărturie că, 58 de ani am trăit istoria celei mai mari înșelătorii umane. Considerând că, în cei 58 de ani trăiți în Europa mi-au fost încălcate idealurile democratice și drepturile fundamentale ale omului, respectiv demnitatea, egalitatea
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
Republica lui Platon din Grecia antică. Pentru uni oameni - oamenii creștini - va fi un “comunism creștin”, înălțat pe ruinele comunismului și capitalismului sionismului internațional; pentru ceilalți oameni - oamenii fără destin - va fi un comunism marxist și nihilist, nazist și vulgar, sălbatic și agresiv. “Diavolul sunt ceilalți oameni”, spunea nu tare de mult filozoful francez, existențialistul J.P. Sartre. Dacă mai există cu adevărat unii comuniști, aceștia sunt niște legionari comuniști creștini, extrem de fanatici și de religioși, care vor face caz de doctrină
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]