5,379 matches
-
securitate îl căutau, răscolind pădurea de la poalele Bivolului, și satele din jur, Baltă cobora versantul vestic al Stânișoarei, pe cursul prăpăstios al Fărcașei, și făcu acelaș lucru în Borca și Fărcașa, golind cooperativele de tot ce aveau și, le împărți sătenilor. Autoritățile comuniste, în neputința lor, fierbeau de mânie. Ziarele nu mai conteneau cu știri mincinoase.. „Bandiții lui Baltă au tâlhărit cooperativele din Pipirig, Ghindăoani, Fărcașa, Borca.. ș.a. și toate bunurile le-au dus în ascunzătorile lor din munți... Sătenii nu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
împărți sătenilor. Autoritățile comuniste, în neputința lor, fierbeau de mânie. Ziarele nu mai conteneau cu știri mincinoase.. „Bandiții lui Baltă au tâlhărit cooperativele din Pipirig, Ghindăoani, Fărcașa, Borca.. ș.a. și toate bunurile le-au dus în ascunzătorile lor din munți... Sătenii nu mai pot îndura, schingiuirile și umilințele de tot felul.. Cer, neîntârziat, ajutorul autorităților..!” .. Trecuseră două săptămâni, de când se întâlnise cu uncheșu Angheluță.. într-o vineri, a doua zi era Adormirea Maicii Domnului.. În ziua aceea, pe înserat, așa cum le-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
plângând mocnit cu palma la gură, bătrâni cu frunțile încruntate... stăteau muți. În privirea lui, pâlpâi atâta îngrijorare și umilință, că ei își lăsară ochii în pământ. În lanțuri, cu chipul stâlcit în bătaie, cu privirea fixă, îi lăsă pe săteni fără glas. Pe chipul lui uscat, împietrit, era întipărită răbdarea sfântă a românului de la munte, tăria legendară a neamului acestuia, oțelit în dureri, care a văzut și îndurat atâtea și atâtea vicisitudini,.. că nimic nu-l mai poate îngrozi. Din
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Bătrânii strânși pe la porți, se uitau după el cu durere și compătimire. „ - Sărmanu’ Gheorghe, nici nu știe că lelea Anghelina o trecut la cele veșnice !.. Iaca, o trecut trei zâli, de când o închis ochii... Az’ o’ngroapă!” De frica securității, sătenii se temeau s-o însoțească pe ultimul drum. Clopotul bisericii din Poiana Teiului, bătea într o dungă, rar și prelung... era clopot de mort. Pe mijlocul drumului, un mic cortegiu înainta, cu prapure negre și Sfânta Cruce, cu preotul în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu căpitanul Baltă, spaima autorităților comuniste, târâș... lăsând satul într-o liniște mai apăsătoare ca la început. Pe creastă cerul părea în flăcări... O vâlvătaie roșiatică prevestea furtuna. În ziua aceea de sâmbătă.. de, Tăierea Capului Sf. Ioan, mulțimea de săteni, din Poiana Teiului, încă sub un simțământ de adâncă îndurerare, stătea neclintită și mută, pe la porți... numai ochii le rătăceau a neliniște, de la unul la altul, căutând parcă să pătrundă ceea ce se ascundea sub frunțile lor, posomorâte și încrâncenate... Căsuțele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ne-a fost dușman de la apariția pe pământ. „De-ar fi Moldova’n deal la cruce...” așa cântau seminariștii în trenul bejaniei; așa au cântat la Timișoara, prima lor gazdă; la fel au cântat și în satul Pesac, sfâșiind inimile sătenilor. „Sătenii ascultau cu răsuflarea tăiată, cufundați intr-o realitate nemărginită, uitând de zădărnicia lucrurilor și de deșertăciunile lumești, acordurile pătrunzându-le în suflet... în toată ființa lor.” După ce părintele Scarlat Porcescu, directorul de atunci al Seminarului, a anunțat, cu glas
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a fost dușman de la apariția pe pământ. „De-ar fi Moldova’n deal la cruce...” așa cântau seminariștii în trenul bejaniei; așa au cântat la Timișoara, prima lor gazdă; la fel au cântat și în satul Pesac, sfâșiind inimile sătenilor. „Sătenii ascultau cu răsuflarea tăiată, cufundați intr-o realitate nemărginită, uitând de zădărnicia lucrurilor și de deșertăciunile lumești, acordurile pătrunzându-le în suflet... în toată ființa lor.” După ce părintele Scarlat Porcescu, directorul de atunci al Seminarului, a anunțat, cu glas sugrumat
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ani, juni de naționalitate română, cari voru justifica prin certificate sau prin esamine de cunoscintele prescrise prin art. 32. 237. Se voru preferi la admitere fiii de preoți și de alți servitori ai bisericiloru și după aceștia fiii de cultivatori săteni. Fiii de orasiani sau de tîrgoveți se voru priimi numai intru catu va fi trebuința de preoi la bisericele de prin orașele din acea eparchia, iar altminterea numai în lipsă de fii de săteni. 238. Acelu care se va admite
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
și după aceștia fiii de cultivatori săteni. Fiii de orasiani sau de tîrgoveți se voru priimi numai intru catu va fi trebuința de preoi la bisericele de prin orașele din acea eparchia, iar altminterea numai în lipsă de fii de săteni. 238. Acelu care se va admite că scolaru se indatoreza printr'acesta că, în terminu de trei ani celu multu după terminarea invetatureloru și esirea să din seminariu să priimesca funcțiunea preotesca ce i s'aru oferi, sau, la din
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
un Învățământ cu 7 clase, nici un absolvent nu a putut urma studii superioare pe considerentul că fiind moldovean nu posedă satisfăcător limba rusă. Tot pe Coasta Mării de Azov s-a aflat localitatea Dumaevea populată cu 5 generații de săteni români. Chiar pe malul Mării de Azov s-a aflat localitatea Cuțuleanca unde și cei mai mici copii foloseau curent limba română. Studiul sociogeografic menționează că la sud de Kiev și Uman, la Kirovograd, Kersin, Dnepropetrovsc și Zaporojie În Crimeea
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
sub Împărăteasa Maria Tereza, au existat premizele colonizării Transilvaniei. Odată cu studiile etnogeografice, cercetătorul Anton Rațiu nu ocolește realitățiile dramatice cauzate de hitleriști. Ponderea populației românești din coloniile de la est de Bug este relatată prin enumerarea localităților cercetate și numele sătenilor. Studiul este completat cu o vastă culegere folclorică În jud. Pevnomaise, Znamenka, Voznesensk, Melitopol, Marinpol, Donețk. Descrierea românilor din Ucraina transbugeana aparține unor personalități de seamă, totuși istoria oficială aduce puțină lumină În acest domeniu. Au publicat studii istorice folcloriști
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
răspunde - o dată au fost mulți, au fost stăpâni pe aceste meleaguri dar ne-a Împuținat urgia stalinistă. Se văd mărturii la Pătrăuții de Jos unde afost ridicat un monument În memoria celor 142 martiri victime ale represiunii staliniste. Din 2771 săteni, 2259 recunoșteau limba română drept limbă maternă. Valeriu Zmașu, folcloristul satului este convins că populația satului său putea fi mult mai mare și evident neaoș românească așa cum fusese până la război dacă nu era văduvită de cei mai buni gospodari
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
consemnează istoria, de-a lungul timpului s-au schimbat atâția cuceritori, numai neamul cucerit, poporul român, a rămas același Îndurând vicisitudinile veacurilor. Confrații români de peste Nistru au rămas puțin cunoscuți și doar după primul război mondial, cercetători, istorici dar și sătenii din apropierea Nistrului au stabilit legături și s- au recunoscut ca frați cu basarabenii. Istorici de frunte din țară și din partea locului au cercetat și au făcut lumină În vederea cunoașterii realităților și stabilirea de relații fraterne. Au publicat scrieri documentare
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
datează de la Începuturile formării poporului român iar după alții așezările moldovenești pe aceste locuri reprezintă colonii de moldoveni din Țara Moldovei atrași de pământurile mănoase din zona fertilă de dincolo de Nistru și Bug. Cert este că În anumite Împrejurări istorice sătenii din stânga Nistrului erau ademeniți de câmpiile mânoase iar popularea a fost mai intensă când regiunea era stăpânită de administrația turcă și multe ținuturi se aflau În stăpânirea proprietarilor moldoveni, În cea mai mare măsură pe timpul conducerii domnitorului Duca Vodă devenit
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
brigadierul Catargii - 24 mii desetine, Flondor, Consilier de Colegiu 17.800 desetine, Cuc, Consilier de Colegiu 6.050 desetine, frații Gramatini 6.000 desetine, Cherstici 11.160 desetine. Toți acești proprietari citați dar și mulți alții au adus din Moldova săteni, Întemeid astfel numeroase localități scutite mult timp de impozite. Obligația noilor Împroprietăriți consta În aducerea de coloniști și Înfințarea de sate noi. Numărul țăranilor colonizați este menționat după unii ( Ștefan Ciobanu) la 800.000, după alții ( A. Nour) mai mult
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
școli cu limba de predare „moldovenească” sau ucraineană. Universitatea din Cernăuți a trecut În exclusivitate la limba rusă. Treptat represiunea s-a generalizat Îndreptându-se Împotriva rezistenței anticomuniste, Împotriva cultelor creștine, Împotriva țăranilor care nu predau cotele la timp, Împotriva sătenilor cu rude În România, etc. Un plan minuțios a fost elaborat Împotriva limbii române și a românilor În general. În sfârșit s-a elaborat un plan vast inițiindu- se diverse metode și mijloace spre a realiza planul de Înfometare al
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
cursuri de ape, de folosire În comun a pădurilor, pază și comnadă a cetelor de luptători. Tot ei erau Împuterniciți cu strângerea dărilor. Erau aleși de populație și nu constituiau o categorie socială care să Îngrădească drepturile și libertățile altor săteni, prin privilegii de care să beneficieze Întreaga familie. Menținerea sistemului tradițional „jus valachcum” a limitat, un timp, Încercările de acaparare a pământurilor și de introducere a iobăgiei de către oficialitățile maghiare. Dragoș-Vodă, „descălecătorul” Moldovei, era fără Îndoială un războinic viteaz
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
mică parte din tezaurul cules În Ucraina cu colegii de specialitate și salvat de la distrugere. Prima localitate cercetată a fost Alexandrovka unde cercetătorii au rămas surprinși constatând că după un secol și jumătate de viețuire În mediul slav mai erau săteni care Își păstrau graiul, ei și familiile lor. Nu au uitat doinele, colindele, orații de nuntă, descântece, etc. În timpul studiului, la toată opresiunea autorităților locale se mai adăuga și frica de formațiunile militare germane dizlocate În satele cucerite. Impresionantă era
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
ajuns niciodată ziare, cărți, reviste din Republica Moldova. Nu au existat programe radio sau TV nu s-au organizat grupuri artistice și nici colective care să viziteze Republica Moldovenească. Vizitând casa părintească din satul Martonoșca, Ludmila Bulat constată că unii săteni cu nume de familie românești cum sunt: Talpă, Brânză, Negrescul nu mai știu nici un cuvânt românesc. Este de remarcat că pe măsură ce regimul sovietic se consolida, de tot mai puține libertăți se bucura populația română din regiunile Kirovograd, Nicolaev și alte
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
prin comunele din apropiere pentru repararea vaselor. Cei care se ocupă de comerț ambulant merg În fiecare săptămână În Turcia și se aprovizionează de la bazare, de unde aduc covoare, haine, blugi și altele și apoi merg prin sate să le vândă sătenilor, care de multe ori comandă din vreme ce doresc să li se aducă. Sunt comercianți foarte isteți care Își pot vinde marfa cu un mic venit peste cheltuieli efectuate. Casele se diferențiază Între ele În funcție de situația materială a familiilor” (Sursa
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
internă, medicină veterinară, sănătate publică, știința mediului, agricultură, biologie și biotehnologie au fost recrutați pentru colaborare în cercetare, sănătate publică și componentele conexe mediului. Au fost implicate în mod activ toate parțile interesate din diferite structuri socialculturale și educaționale, inclusiv săteni, lideri comunitari, voluntari din domeniul sanitar, ofițeri din serviciile de sănătate locale, guvernatori, profesori, directori, lideri religioși. Acordurile de consens cu privire la strategiile de implemetare sunt finalizate după mai multe runde de întâlniri în grupuri mici și audieri publice, sub supravegherea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
În vederea „banchetului” funerar la care participa Întreaga comunitate. Până nu se strânge acest număr de păsări și animale, ceremonia nu putea avea loc, spre nefericirea celor din jur, care considera că aduce ghinion 657 asupra urmașilor. De aceea și unii săteni, În afara rudelor, Își aduceau contribuția materială. Ghidul ne indică un sicriu mai nou În care era depusă bunica lui, precizându-ne că bunicul ocupă un alt loc, În afara peșterii. Am continuat descoperirea unor astfel de sicrie suspendate și În alte
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
statuete din lemn, mobilier (saune, mese), sicrie de lemn cu capacul sculptat, instrumente muzicale, obiecte de uz casnic etc. Apoi, coborâm pe scări până la Tam An, sat al populației ifugao, o nouă demonstrație pe viu, despre tradiții și obiceiuri ancestrale. Sătenii ne Înconjură fiecare dorind să ne arate oasele străbunilor de sub casă, interiorul locuinței, produsele de artizanat, sau să se fotografieze cu noi, contra unui dolar. Într-o magazie improvizată un bărbat 836 G.Bloom, M.Grosberg, V.Jealous, P.Kelly
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
rețele revuistice puternice, în scopul răspândirii ideilor în popor și al ridicării culturale. I. Molnar Piuariu a luat pe seama sa inițiativa scoaterii unui ziar pentru români, ce avea să se cheme "Walachische Zeitung fur den Landmann", adică "Foaie românească pentru sătean" (1789, Sibiu). În esență, programul său este rezumat în acest fel: "Națiunea română, pe seama căreia se va pomi acest ziar, nu este la acel nivel cultural ca întreagă să știe ceti. Deci ziarul este destinat mai ales pentru preoți, cari
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
nu l-au primit tot cu aceleași sentimente, asta pentru că despăgubirea, dacă sunt bine informat, acordată proprietarilor de peste Milcov din Valahia este mai mare decât acea hotărâtă pentru proprietarii din Moldova, în proporție sau cu pământul ce se dă la săteni sau cu munca ce proprietarii aveau a primi de la săteni"454. Ținând cont de evoluția vieții politice din Principate în ultimii ani ai domniei lui Al.I. Cuza, Iașii erau din nou, la începutul anului 1866, în atenția autorităților centrale
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]