6,494 matches
-
esență tare încadrat în fâșii de piatră cioplită. (În Sud nu există arbori cu esență tare...) Drept răspuns, după numai trei luni de studiu, în Comisia Superioară pentru Cercetarea Scrierilor din Situl cu Cei Mai Vechi Străbuni (C.S.p.C.S.d.S.c.C.M.V.S.), savanții din Sud au reușit o altă descoperire senzațională: cu ajutorul celor mai sofisticate lasere, ei au deslușit mai multe straturi suprapuse de nailon ca suport pentru textele în discuție și atenție! cei mai vechi străbuni au folosit o tehnică grafică prin
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
în situații aproape identice Teribil de diferit (re)acționează oamenii în situații aproape identice. Desfășurarea a două momente din istoria Republicii Vandana de Nord și, respectiv, Republica Vandana de Sud, au fost studiate în mai multe universități de prestigiu fără ca savanții să poată identifica în totalitate motivul pentru care consecințele au fost cu totul altele în cele două cazuri luate în studiu. Întâmplarea din Republica Vandana de Nord, mult mai cunoscută și fiind mediatizată sub denumirea "Revoluția de boia", a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
au pomenit minorul incident. Teribil de diferit (re)acționează oamenii în situații aproape identice. Desfășurarea a două momente din istoria Republicii Vandana de Nord și, respectiv, Republica Vandana de Sud au fost studiate în mai multe universități de prestigiu fără ca savanții să poată identifica în totalitate de ce consecințele au fost cu totul altele în cele două cazuri luate în studiu. 46. O logodnă de optzeci de ani La doar șaisprezece ani, frumoasa domnișoară Julia Zimberlan a participat cu clasa ei la
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
și proaspăt găsitele Adnotări. Unde, la secțiunea a VII-a, n-a omis să treacă și impresiile marelui călător strânse pe versanții "asemenea căpățânii unui bătrân chel" ai Muntelui Azuriu. Impresii deloc măgulitoare pentru băștinașii întâlniți acolo. Și nici comentariile savantului din Republica Vandana de Sud nu sunt cu nimic mai favorabile acelei populații. Da, dar Muntele Azuriu se găsește dincolo de gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
dură jignitoarelor afirmații puse în circulație în republica soră. Bineînțeles că de Spuck nu se pot atinge, renumele acestuia în materie de Herodot fiind peste orice bănuială. (Ceea ce nu a împiedicat două ziare de scandal să amintească "lumii întregi" că savantul a trecut prin trei divorțuri.) Așa că s-a căutat o altă strategie. Evrika! Dacă de prestigiul ticălosului Robert J. Spuck nu te poți atinge, atunci Comisia specială "l-a demolat" pe Herodot. Marele romancier Bruno Vasel a publicat o biografie
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
din cele două republici surori s-au grăbit care mai de care să-l invite acasă pentru a-i conferi înaltul titlu Doctor Honoris Causa, iar presa a difuzat reportaje, interviuri și portrete, precum și amănunte ale arborelui genealogic al ilustrului savant. Și în Sud și în Nord, a reieșit că strămoșii lui Zimberlan s-au aflat pe pământul strămoșesc în mod cert încă din veacul al optulea, dar poate și mai devreme. Vandanii au pus bineînțeles accentul pe ramura dinspre mamă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
trăiască. O femeie tipică din Sud. Întrebat dacă se simte vandan sau vündün, laureatul premiului a vorbit mai înainte despre motivele care l-au determinat să emigreze în Papua Noua Guinee, unde, de altfel, se simte foarte bine. Episodul acesta din biografia savantului n-a fost făcut public nici în Republica soră Vandana de Nord, nici în Republica soră Vandana de Sud, însă entuziasmul patriotic în legătură cu fericitul eveniment n-a scăzut nici o clipă. Am câștigat Premiul Nobel! Un entuziasm de nedescris a izbucnit
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
comerțul cu boia dulce. d. Când, în disperare de cauză, cele două state surori s-au adresat, fiecare separat, desigur, profesorului Luigi Rossini, rugându-l să precizeze mai hotărât că doar boiaua dulce, respectiv, boiaua iute provoacă acele "efecte negative", savantul a replicat că are nevoie de cel puțin patru poate chiar cinci ani pentru a finaliza un studiu comparativ între cele două produse. e. Economiștii din cele două republici surori au calculat că o asemenea criză fără precedent ar distruge
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
erau insensibili la curentul electric, ci erau chiar dependenți de el. Ceea ce nu a fost un argument suficient pentru a se opri protestele. Nici când asociațiile pentru protecția plantelor au arătat pericolul pentru minunatele flori! Când impasul părea de nerezolvat, savantul islandez Rui Sigurjohnson a inventat un filtru care făcea ca doar ființele umane și pinguinii să fie afectați de curentul electric din gard. Cum pinguini nu se află deloc în preajma celor două republici surori, ecologiștii s-au arătat mulțumiți de
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
se supără, sunt fericiți. Atracția "Oamenii de Neanderthal cu televizor" așa s-a născut. 128. Multtrâmbițatul concurs dintre B.R. și G.S. n-a avut loc Multă lume repetă (de obicei, prea târziu) vorbele înțelepte ale lui Robert Rapaport: "Artiștii și savanții n-ar trebui să-și vâre nasul în politică!55". Multora le-au revenit în memorie spusele acestea, dar, ca de obicei, prea târziu. Dr. Alfred Barsdorf (nici o legătură cu tutunul de pipă Barsdorf's) s-a apucat să prelucreze
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
inteligent vandan (B.R., student în anul II la Agronomie) și cel mai inteligent vündün (G.S., student în anul II la Teologie). Marile Puteri au găsit un asemenea concurs absolut inacceptabil, au reiterat spusele înțelepte ale lui Robert Rapaport: "Artiștii și savanții n-ar trebui să-și vâre nasul în politică" și au retrogradat printr-o Rezoluție a O.N.U. cu 28 puncte coeficientul de inteligență a ambelor țări. "Nu-i nimic, au spus triumfător vündünii, tot rămânem cu un I.Q.
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
o mare diversitate a culturilor și civilizațiilor. Între științe, arte, culturi, ar trebui instaurată democrația, acceptînd ideea că emoțiile și senzațiile pot fi la fel de importante precum ideile și raționamentele. Oamenii de știință ar trebui să fie niște artiști, scriitorii niște savanți, iar stiliștii niște gînditori profunzi. Puritatea clasică a limbii trebuie să se îmbine cu noutatea analizelor, rigoarea demonstrațiilor și frumusețea metaforelor. Cine reușește asta este puternic. Cine face obiectele să vorbească și filosofii să tacă. Totul e purtător de sens
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
perioada persecuțiilor ia sfârșit, exemplul eroic al lui Akiba, care îndeamnă la moarte pentru sfințirea Numelui divin, continuă să marcheze generațiile viitoare. Moartea spectaculoasă a martirului garantează continuitatea drumului. Ziua morții lui Akiba coincide astfel cu cea a nașterii unui savant care-i va perpetua munca și amintirea. Este vorba de Rabbi Iuda, fiul lui Simion, Prințul. Când succesorul lui Hadrian diminuează persecuțiile, iar evreii se întorc la școli și la practicarea religiei lor, Rabbi Iuda, ajuns la maturitate, reia și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
se face în public și ceea ce se face în privat. Esențială este păstrarea vieții, pentru a împlini Legea, iar din această perspectivă este mai bine să accepți exilul decât sacrificiul de sine. Acest discurs sefard, așa cum este el articulat de savantul de origine andaluză, este unul consolator și deculpabilizant. Este înainte de toate pragmatic și purtător de speranță. Anunță sfârșitul posibil al persecuțiilor, iar Maimonide citează în Epistola sa acest verset din Ieremiaooo: "În zilele acelea și în vremea aceea se va
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
urmă a preluat, ca să spunem așa, memoria suferinței, trecând-o prin ciurul metodelor critice, fără a-l chema pe Dumnezeu în ajutor. Dar fondul antic continua s-o apese cu toată puterea și, în definitiv, aceeași venă este exploatată de savanții și intelectualii care, în secolul al XIX-lea, se înhamă la sarcina înțelegerii științifice a trecutului evreiesc. După genocid, în mod semnificativ, nu se vorbește despre datoria de istorie, ci despre datoria de memorie. Or, proclamarea datoriei ca atare, în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mai mult decât o relatare istorică oarecare, pune la dispoziția intelectualilor și a publicului, în formă concentrată, memoria lacrimală evreiască. Cruciadele se erijează, pentru noii istorici și filologi, în momente fondatoare ale suferinței evreiești în diasporă. Astfel, celebrul predicator și savant vienez Adolf Jellinek pregătește încă din 1880 prima ediție modernă a surselor ebraice despre Cruciade. Acest om de acțiune, deși credea în integrare, nu desconsidera trecutul și istoria lui de suferință, ba chiar dimpotrivă, ca și cum cea din urmă n-ar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
1896, a primei Cruciade, aniversare care nu atrage cu adevărat atenția publicului german. Suntem într-o epocă în care evreii doreau cu ardoare integrarea deplină, iar comemorările de acest gen nu erau încă binevenite. În același timp totuși, pentru acești savanți, aniversarea, în plină ascensiune a antisemitismului modern, nu era lipsită de semnificație. Servește acest discurs al suferinței drept remediu pentru îngrijorarea lor tot mai mare, în timp ce masele evreiești privesc spre un viitor ce li se pare fericit, odată deveniți cetățeni
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
urmăresc să transmită și un mesaj de speranță, așa cum spun autorii înșiși, chiar în momentul când cerul începea să se umple de amenințări deasupra acestei Europe care, în anii '20, își proclamase sus și tare antisemitismul. Opera realizată de acești savanți îi întărește în hotărârea lor de a rămâne evrei în felul lor, în ciuda decepțiilor de moment și a temerilor pentru viitor. Ei construiesc piatră cu piatră această Biblie a laicilor, care este o carte deschisă despre suferință. Un fenomen comparabil
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
unor opere istoriografice sefarde din secolul al XVI-lea, ca Valea plângerii de Iosif Ha-Cohen și Sceptrul lui Iuda de Solomon Ibn Verga. Aceste apariții se înscriau în valul de publicări ale surselor care însoțea atunci producerea în Europa, de către savanții așkenazi, a unei istorii evreiești moderne, care ținea, pe de altă parte, de un evident demers identitar. Istoria suferințelor evreiești scrisă de exilații sefarzi, în care expulzarea din Spania își găsește și ea locul, își face astfel intrarea în memoria
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
XIX-lea al integrării cu pași mari, după accesul evreilor la cetățenie în 1790-1791? Distingându-se de omologii lor din Europa Centrală, intelectualii evrei francezi din epocă scriu și ei istoria suferinței evreiești, dar având ca țintă o utopie mesianică. Savanți ca Moïse Schwab, Élie-Aristide Astruc, Théodore Reinach și James Darmesteter, care trasează o istorie globală a evreilor, au o credință neștirbită în emancipare, în care văd o moștenire directă a Luminilor. Discursul lor este universalist. Cred în virtuțile civilizației și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
percepută ca o anexare creștină a suferinței evreiești? Una dintre interpretările ultraortodoxe evreiești ale genocidului, care spune că evreii s-au sacrificat pentru a grăbi venirea lui Mesia, nu este totuși atât de îndepărtată de viziunea hristologică adoptată de unii savanți și gânditori creștini care stabileau un paralelism între sacrificiul poporului evreu și cel al lui Hristos. Cele două interpretări se întâlnesc atunci când văd în exterminare un eveniment religios în care victimele devin martiri ai credinței lor și, prin urmare, un
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
liniștitul râu Borta Mare are șanse minime să ajungă măcar la mijlocul apei: dacă n-a fost împușcat de grănicerii dintr-o parte drept invadator, e sigur împușcat de cei din partea cealaltă drept trădător. Întrebarea pe care și-au pus-o savanții în numeroase conferințe internaționale este: de ce mai încearcă atâta lume să traverseze hotarul, riscându-și viața, când se știe că oamenii din Regat îi urăsc din inimă pe cei din Republică, iar cei din Republică îi urăsc în aceeași măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
din nord) spun că legenda stelei călătoare nu este decât un basm, o frumoasă și respectabilă poveste fondatoare care, totuși, nu poate fi în nici un caz considerată argument științific. Preluând tot din incontestabila autoritate a scrierilor lui Raul cel Bătrân, savantul veț Dan Robbabu'tu (1483-1572) a descifrat Papirusul verde, atribuit tot lui Raul cel Bătrân, și astfel a putut dovedii că în ziua de 7 martie 6005 (după calendarul străbun), veții au eliberat țara între Munții Ron și Marea Portocalie
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
mai destoinic să aducă noi mărturii despre primii locuitori ai pământurilor disputate. Niciodată istoricii n-au fost atât de bine plătiți, niciodată n-au dus-o istoricii atât de bine. Până când... Până acum, când în alte locuri faza disputelor dintre savanți este de mult depășită și cei somați să-și părăsească unde? căminele se împotrivesc cu îndârjire armat. În multe locuri, unii istorici au fost executați după procese sumare, în alte locuri, nici n-a mai fost nevoie de lege pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de mult depășită și cei somați să-și părăsească unde? căminele se împotrivesc cu îndârjire armat. În multe locuri, unii istorici au fost executați după procese sumare, în alte locuri, nici n-a mai fost nevoie de lege pentru eliminarea savanților. Întrucât perspectiva unei conflagrații mondiale este tot mai evidentă, Forumul Suprem al Înțelepților Lumii a decretat că dreptul primului venit se prescrie. În fond, ce-și dorește fiecare om normal? a întrebat retoric Julius Zimberlan de la tribuna Înaltului For. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]