7,856 matches
-
Facultatea de Filosofie, secția ziaristică, a Universității „C.I. Parhon” din București (1954-1959). În 1953-1954 este încadrat la ziarul „Drumul socialismului” din Deva, unde va debuta cu versuri. După absolvirea facultății este corespondent în județele Maramureș și Satu Mare, apoi redactor la „Scânteia” (1959-1990) și la „Adevărul” (1990-2002). A colaborat cu versuri, povestiri și reportaje la „Gazeta literară”, Contemporanul”, „Luceafărul”, „Albina”, „Maramureș”, „Cutezătorii”, „Luminița”, „Orizont” ș.a. Povestirile din primul volum al lui U., Un pumn de lumină (1973), sunt dominate fie de imaginea
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
Anetei (n. Ardelean) și al lui Ion Ungheanu, muncitor la CFR. A urmat școala primară și școala medie la Slobozia (1945-1955). După absolvirea Facultății de Filologie la Universitatea din București (1958- 1963), lucrează ca redactor la „Viața studențească” (1963- 1965), „Scânteia tineretului” (1965-1974; șef al secției culturale în 1972-1974), „Ramuri” (1966-1968), „Luceafărul” (1968-1990; secretar general de redacție și redactor-șef adjunct în 1974- 1990), „Contemporanul” (1970-1972). Ulterior este redactor-șef la Editura Globus (1990-1993) și la revista „Tricolorul” (1990-1991), secretar de
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
veridicitate a mediilor evocate, de sabotarea criteriilor realismului socialist. Debutează în 1949 la „Flacăra” (continuând să publice aici până în 1953), iar editorial în 1946 cu romanul Ioan din Marghita, ficțiune lipsită de orice valoare literară. Mai e prezent în „Contemporanul”, „Scânteia”, „Albina”, „Opinia”, „Revue roumaine”, „Steaua”, „Viața românească”, „Utunk”, „Veac nou”, „Călăuza bibliotecarului”, „Gazeta literară”. Paternitatea unora din scrierile lui V., personaj extrem de controversat, stă sub semnul întrebării. De exemplu, romanul Scântei în beznă (1950) s-a presupus că ar fi
VAIDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290409_a_291738]
-
de orice valoare literară. Mai e prezent în „Contemporanul”, „Scânteia”, „Albina”, „Opinia”, „Revue roumaine”, „Steaua”, „Viața românească”, „Utunk”, „Veac nou”, „Călăuza bibliotecarului”, „Gazeta literară”. Paternitatea unora din scrierile lui V., personaj extrem de controversat, stă sub semnul întrebării. De exemplu, romanul Scântei în beznă (1950) s-a presupus că ar fi produsul unui grup redacțional. Cartea, promovată intens în anii 1950-1953, a suportat în scurt timp o avalanșă de critici dure. Subiectul îl constituie viața deținuților comuniști în închisorile perioadei interbelice. Scris
VAIDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290409_a_291738]
-
De observat ar fi doar aria tematică diversă: viața evreiască în romanul Aviva, fiica ghetoului (1947), copilăria în Școlarul roșu (1950) și în Micul patriot (1950), memorialistica în Prăbușirea Doftanei (1947), Soarele din anii grei (1951), Clocote (1954), istoria în Scântei în beznă, șabloanele ideologice fiind atotstăpânitoare. SCRIERI: Ioan din Marghita, București, 1946; Aviva, fiica ghetoului, București, 1947; Prăbușirea Doftanei, pref. Teodor Rudenco, București, 1947; Herbac din Mărghita, București, 1949; Ocsko Tereza a fost ucisă!, București, 1949; Micul patriot, București, 1950
VAIDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290409_a_291738]
-
în beznă, șabloanele ideologice fiind atotstăpânitoare. SCRIERI: Ioan din Marghita, București, 1946; Aviva, fiica ghetoului, București, 1947; Prăbușirea Doftanei, pref. Teodor Rudenco, București, 1947; Herbac din Mărghita, București, 1949; Ocsko Tereza a fost ucisă!, București, 1949; Micul patriot, București, 1950; Scântei în beznă, București, 1950; Școlarul roșu, București, 1950; Procesul, București, 1951; Soarele din anii grei, București, 1951; În țara constructorilor comunismului, cu ilustrații, București, 1953; Clocote, București, 1954; Povestiri din anii grei, București, 1954; Anii mâniei, București, 1956; Eșecul bandei
VAIDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290409_a_291738]
-
Povestiri din anii grei, București, 1954; Anii mâniei, București, 1956; Eșecul bandei V5, București, 1957; Povestea unei mame, București, 1957; Pavilionul revoluționar la catarg (în colaborare cu N. Bârdeanu), București, 1959; Tinerețe (în colaborare), București, 1962. Repere bibliografice: Eugen Luca, „Scântei în beznă”, CNT, 1950, 207; Mihai Novicov, O carte care trebuie citită de cât mai mulți, FLC, 1950, 34-35; Ștefania Popovici, Romanul „Clocote”, IL, 1954, 4; Valeriu Râpeanu, Un grăitor document de viață, GL, 1955, 20; Leonard Gavriliu, „Eșecul bandei
VAIDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290409_a_291738]
-
bacalaureatul. În 1953 încearcă să devină cursant la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București. Respins din cauza dosarului, se înscrie la Facultatea de Filosofie a Universității bucureștene, pe care o va absolvi în 1959. Intră în gazetărie, mai întâi la „Scânteia tineretului”, de unde în 1960 se transferă la „Viața studențească”, iar în 1962 la revista „Știință și tehnică”. Aici face parte și din colectivul care editează una din cele mai populare tipărituri pentru tineret din anii ’60-’70, „Colecția de povestiri
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
RMB, 1978, 10 384; Dan C. Mihăilescu, Grandilocvența lirismului, LCF, 1978, 8; Laurențiu Ulici, Revizuiri și adăugiri, CNT, 1978, 13; Alexandru Bogdan, „Eroi de epopee”, CNT, 1978, 14; Laurențiu Ulici, Voci din public, RL, 1978, 17; Șerban Cionof, Patria poetului, „Scânteia tineretului”, 1978, 8 962; Șerban Cionof, Celebrarea istoriei, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 237; Voicu Bugariu, Fluență notabilă, LCF, 1979, 6; Ion Dodu Bălan, Vibrația istorică, CNT, 1979, 18; Adriana Iliescu, Timp și eternitate, RMB, 1980, 10 947; Adriana Iliescu, „Moștenire
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
LCF, 1978, 8; Laurențiu Ulici, Revizuiri și adăugiri, CNT, 1978, 13; Alexandru Bogdan, „Eroi de epopee”, CNT, 1978, 14; Laurențiu Ulici, Voci din public, RL, 1978, 17; Șerban Cionof, Patria poetului, „Scânteia tineretului”, 1978, 8 962; Șerban Cionof, Celebrarea istoriei, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 237; Voicu Bugariu, Fluență notabilă, LCF, 1979, 6; Ion Dodu Bălan, Vibrația istorică, CNT, 1979, 18; Adriana Iliescu, Timp și eternitate, RMB, 1980, 10 947; Adriana Iliescu, „Moștenire pentru fiica mea”, RL, 1983, 32; Ion Dodu Bălan
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
1992. După 1989 devine și directoarea editurilor Olimp, Universalia și DU Style. Debutează cu versuri în 1966 la „Contemporanul”, iar editorial cu placheta Vindecările, în 1976. Mai colaborează cu poezii, studii, eseuri, articole și cronici la „România literară”, „Viața românească”, „Scânteia tineretului”, „Amfiteatru”, „Neue Literatur”, „Luceafărul” (episodic va deține o rubrică de recenzii), „Criterion”, „Dreptatea”, „Lumea nouă” (membră în comitetul de redacție), „Steaua”, „Cronica”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Tomis”, „Secolul 20”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Poesis”, „22”, „Dilema”, „Lumina” ș.a. Publică
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
Bălan, Întrebare fără răspuns. Căderea lui Thanatos, „Pentru patrie”, 1977, 5; Petre Vârlan și George Preda - Din acest izvor de apă vie, „Pentru patrie”, 1977, 7; Emil Manu, „Înfrângerea lui Thanatos”, „Pentru patrie”, 1977, 11; Marius Tupan, „Înfrângerea lui Thanatos”, „Scânteia tineretului”, 1978, 9 025; Mircea Iorgulescu, Un roman liric, „Viața militară”, 1979, 11; Emil Manu, „Sărutul meu pentru întreaga lume”, CNT, 1983, 14; Radu Cârneci, „Titus Bostan și ziditorii lumii”, RMB, 1983, 11 958; Nicolae Georgescu, „Sărutul meu pentru întreaga
VARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
j. Dâmbovița), istoric literar, publicist. Este fiul Nastasiei (n. Diaconescu) și al lui Marin Vasilescu, învățător. Urmează liceul la Găești, absolvit în 1957, și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1962-1967). Până în 1989 e redactor la „Scânteia”, în 1990 trece scurt timp prin redacția ziarului „Adevărul”, în același an devenind redactor-șef al revistei „Biblioteca”. A debutat în 1963 la „Viața studențească” și a mai colaborat la „Viața românească”, „Familia”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Argeș” ș.a. V. ilustrează cazul
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
O monografie despre un scriitor militant, RMB, 1979, 10 819; Ioan Adam, O monografie Alexandru Sahia, RL, 1979, 35; Mihai Coman, Hotarele operei, LCF, 1979, 38; Ioan Grigorescu, Alexandru Sahia sau Simfonia neterminată, CNT, 1979, 49; Voicu Bugariu, „Al. Sahia”, „Scânteia”, 1980, 30 ianuarie; Dumitru Anghel, „Vladimir Streinu interpretat de...”, ARG, 1984, 10; Ștefan Ion Ghilimescu, O monografie Vladimir Streinu, „Litere”, 2002, 6; C. Stănculescu, Vladimir Streinu omagiat la centenar de Emil Vasilescu, RMB, 2002, 3 824; Nicolae Busuioc, Două remarcabile
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
CFR. A urmat Liceul „Gh. Lazăr” și Colegiul „Sf. Sava” din București (absolvit în 1949), Facultatea de Filologie a Universității din București (1949-1952) și Școala de Literatură „M. Eminescu” (1951-1952). Va lucra ca reporter, redactor și publicist-comentator la „Revista elevilor”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”, „Scânteia” și ca redactor-coordonator la „Almanahul Scânteia” (zece ediții). Din 1990 este redactor la „Adevărul literar și artistic”, de unde se pensionează. A mai fost prezent cu reportaje, schițe, însemnări, articole, recenzii, comentarii sportive ș.a. în „Tânărul scriitor”, „Veac
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
Liceul „Gh. Lazăr” și Colegiul „Sf. Sava” din București (absolvit în 1949), Facultatea de Filologie a Universității din București (1949-1952) și Școala de Literatură „M. Eminescu” (1951-1952). Va lucra ca reporter, redactor și publicist-comentator la „Revista elevilor”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”, „Scânteia” și ca redactor-coordonator la „Almanahul Scânteia” (zece ediții). Din 1990 este redactor la „Adevărul literar și artistic”, de unde se pensionează. A mai fost prezent cu reportaje, schițe, însemnări, articole, recenzii, comentarii sportive ș.a. în „Tânărul scriitor”, „Veac nou”, „Gazeta literară
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
Sava” din București (absolvit în 1949), Facultatea de Filologie a Universității din București (1949-1952) și Școala de Literatură „M. Eminescu” (1951-1952). Va lucra ca reporter, redactor și publicist-comentator la „Revista elevilor”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”, „Scânteia” și ca redactor-coordonator la „Almanahul Scânteia” (zece ediții). Din 1990 este redactor la „Adevărul literar și artistic”, de unde se pensionează. A mai fost prezent cu reportaje, schițe, însemnări, articole, recenzii, comentarii sportive ș.a. în „Tânărul scriitor”, „Veac nou”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Presa noastră”, „Steaua”, „Teatrul”, „Viața
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
București. Obține titlul de doctor în 1999 cu o teză despre Mihail Bahtin, reluată și publicată în 2001 cu titlul M. Bahtin. Discursul dialogic. Debutează în 1965 la revista „Ramuri” cu o recenzie și mai scrie la „Contemporanul”, „Revue roumaine”, „Scânteia tineretului”, „Luceafărul”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Jurnalul literar”. Totodată participă la realizarea unor volume colective: Metodologia istoriei și criticii literare (1969), Poetică și stilistică (1973, Dicționar de termeni literari (1976), Etic și estetic (1979), Literatura română contemporană (I
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
București, ca suplinitoare, iar din 1990 ca profesoară titulară. Obține titlul de doctor în filologie în 1999 cu teza Nicolae Iorga - critic și istoric literar. Debutează în 1976 la revista studențească „Convingeri comuniste”. Va mai colabora la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Viața românească”, „Manuscriptum”. Antologia Mihai Eminescu. Studii și articole (1981) surprinde evoluția concepției lui G. Bogdan-Duică privind creația eminesciană. Materialul selectat de V. ilustrează, pe de o parte, profilul unui cercetător care, pornind de la metoda istorică, se lasă influențat
VAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290471_a_291800]
-
vreme prodecan (1968-1972) la Facultatea de Teatru a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” și, în paralel, inspector general al teatrelor (1973-1980) în cadrul Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Colaborează cu articole și cronici dramatice la „Gazeta literară”, „Teatrul”, „Scânteia”, „Familia” ș.a. Cercetător specializat în istoria teatrului românesc, V. a prefațat ediții din scrierile lui Victor Eftimiu, Ioan I. Livescu, Tudor Mușatescu și a îngrijit volume de memorialistică ale unor personalități din lumea teatrală (Lucia Sturdza Bulandra, C. I. Nottara
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
C. I. Nottara, Amintiri, pref. edit., București, 1960; Aristizza Romanescu, 30 de ani. Amintiri, pref. Mircea Mancaș, București, 1960; Victor Eftimiu, Cocoșul negru, pref. edit., București, 1966. Repere bibliografice: Teodor Vârgolici, „Alexandru Davila”, GL, 1965, 26; Tiberiu Avramescu, „Alexandru Davila”, „Scânteia”, 1965, 6 699; Paul Tutungiu, „Pași în timp”, TTR, 1989, 6. C. Pp., F. F.
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
1954. Revenit la Universitate, obține diploma de licență în 1959. Debutează ca licean în 1949 cu poezii la ziarul craiovean „Înainte”, iar editorial în 1967 cu Ceasul privighetorii. Colaborează încă din perioada studiilor la publicațiile pentru copii „Luminița”, „Cravata roșie”, „Scânteia pionierului” - la ultimele două fiind și angajat în redacție (1954-1959, 1959-1961) - și la revista „Tânărul scriitor”, care în 1952 îl premiase de două ori ca poet. Ulterior este redactor la editurile Meridiane (1961-1962), Tineretului (1962-1969) și Ion Creangă (1969-1988). Poetul
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
22”, de unde în 1997, după trei ani de șomaj, trece redactor la Editura Fundației Culturale Române. Debutează în 1968 cu critică literară la „Amfiteatru” și cu poezie la „Luceafărul”. A mai colaborat la „Gazeta literară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Argeș”, „Cronica”, „Munca”, „Revue roumaine” ș.a. Prima carte de autor, placheta Fiord imaginar (1978), e urmată de studiul Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, repere și interpretări (1980), după care V. revine susținut și precumpănitor la poezie, cu Gardienii luminii (1982
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
1962-1964). Profesor la Cetireni, din 1958 e redactor la „Cultura Moldovei”, apoi la „Nistru” (1965-1969), membru al colegiului și redactor la Studioul Moldova-film (1965-1971), redactor-șef la „Columna” (1993-1995). Colaborează cu articole pe teme didactice la „Moldova socialistă”, „Învățătorul Moldovei”, „Scânteia leninistă”. Debutează editorial în 1961 cu volumul de proză pentru copii Trișca și cu o culegere de publicistică, Răsărise un soare în vie. V. se va afirma însă ca scriitor cu nuvelele din Două mere țigance (1964) și cu romanul-parabolă
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Valahia” din Târgoviște. Titularizat profesor în 1996, devine și șef de catedră. Debutează la „Luceafărul” în 1962 și mai este prezent în „Romanoslavica” (unde face parte din redacție), „Gazeta literară”, „România literară”, „Argeș”, „Ateneu”, „Scânteia”, „Scânteia tineretului”, „Flacăra”, „Săptămâna” ș.a. În calitate de publicist și cronicar literar, Z., polemist redutabil, adeseori incomod prin subiectivitatea și retorica agresivă a intervențiilor, se va opri la ceea ce crede că ilustrează relația dintre specificul național românesc, ortodoxie și militantismul cultural, dar
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]