4,368 matches
-
copiilor, că celelalte fuseseră confiscate de ruși odată cu căruța și boii. Înseam nă că, în urmă, consătenii se puseseră pe jefuit, dar pe cine să învinovățești, când nici condiții pentru aceast a nu existau? Au venit anii 1946-1950, ani de secetă și foame , anii grăbitei, insistentei și asprei colectivizări, a transformării socialiste a agriculturii - cum ziceau ziarele și activiștii trimiși să o înfăptuiască - anii când pentru că familia Gorea nu se lăsa convinsă să facă pasul a fost trecută în rândul chiaburilor
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
probabil - cinematograful românesc a avut un an fast. Din păcate, nu cred că un Caranfil, un Puiu, un Mungiu sau un Muntean vor fi foarte curând prezenți pe marile ecrane cu un nou film... Să ne așteptăm deci la o secetă de filme bune. Oricum, suntem obișnuiți. Exporturile Cel mai de succes film românesc este Filantropica. Cu peste 110 000 de spectatori de la lansare în februarie 2002 , cu un Premiu al Publicului la Festivalul de la Paris, o cronică elogioasă în foarte
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mase), trebuia să accepți anumite concesii. Ecranizările (o soluție de ieșire din impas !) erau evazioniste, dar, până la urmă, (tot) ideologice ; filmele istorice erau ideologice ; până și comediile erau ideologice... ! Comunismul a însemnat nu doar frig și frică, ci și o secetă prelungită de povești adevărate : adevărul era picurat homeopatic înăuntrul unor șabloane și trebuia extras cu penseta, ca niște bule de esență tare în flacoane moi. Au existat, firește, și excepții ; Reconstituirea lui Pintilie este un exemplu eclatant. Au mai fost
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
nevroze și certuri... OK, o să-mi spui (ca și Nae) că lumea se duce să-l vadă, că râde și că spectacolul unei săli pline care râde face toți banii, dar nu știu cât de mult se datorează asta filmului însuși ori secetei de altfel de filme, normale, după dieta impusă de minimaliști. Și-apoi, dacă publicul românesc chiar are poftă de asemenea filme „maximalisteș (iar Nae este, și prin bugetul acestui film, primul maximalist !), este el oare suficient de receptiv la aspectul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Mie mi se pare că Nae decodifică patternul complicat al oricărui început la români. Așa încep lucrurile la noi, aici, la marginea Levantului. Ai dreptate când spui că succesul lui Nae Caranfil se poate explica și prin ceea ce inspirat numești seceta de filme normale. Dar asta nu e vina lui Nae. Dimpotrivă, e meritul lui că face filme normale într-o cinematografie cam diformă. Vezi, există impresia că cinematograful românesc mai precis, noul său val caută și a găsit expresia proprie
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
diferendului, ocolind astfel calea judecării În instanță. Desigur că medierea va viza latura pecuniară a conflictului rezultat, atât din costul lucrărilor ce trebuie efectuate pentru restabilirea situației anterioare, cât și a despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate. Despre irigații În condițiile de secetă, tot mai frecventă și mai accentuată, pentru a asigura necesarul legumicol sau al altor producții agricole este necesară folosirea irigațiilor naturale și artificiale pe fondurile proprietarilor. Dificultatea problemei constă Însă În captarea apei. De multe ori este nevoie să se
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
hoarne o ia drept în sus, e semn de vreme bună, dacă se întinde la pământ, vine ploaia. - Dacă se ciupără găinile, e semn de ploaie. - Dacă se umezește sarea-n sărăriță, va ploua mult. - Vântul de la răsărit aduce vara secetă, iar iarna ger. Vântul de la apus aduce ploaie. - Dacă luna e cu coarnele-n sus, va fi secetă. - Dacă luna e încercănată, e semn că timpul se strică. - Pânze de păianjen întinse pe iarbă, în câmp, e semn de veac
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Dacă se ciupără găinile, e semn de ploaie. - Dacă se umezește sarea-n sărăriță, va ploua mult. - Vântul de la răsărit aduce vara secetă, iar iarna ger. Vântul de la apus aduce ploaie. - Dacă luna e cu coarnele-n sus, va fi secetă. - Dacă luna e încercănată, e semn că timpul se strică. - Pânze de păianjen întinse pe iarbă, în câmp, e semn de veac bun. - Dacă ies multe furnici din mușuroi și sunt agitate, e semn că vine ploie în curând. - Producție
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
așa cum s-a întâmplat, de altfel, și cu acela din întregul bazin al Mării Negre. Distrugerile porturilor maritime și dunărene, cu nimicirea negustorilor din timpul luptelor interne, au produs mari dificultăți populațiilor înconjurătoare și implicit statului mongol. Suferințele, mărite de o secetă cumplită, trei ani la rând, și completate de o boală a cailor, i-au determinat pe locuitorii aflați în sânul Hoardei de Aur să-și vândă copiii negustorilor străini, care-i transportau și-i revindeau până în Egipt. Deschiderea porturilor numai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cumanicus. Operă a unui genovez negustor sau misionar franciscan, Codex-ul se adresează negustorilor și clericilor în aceeași măsură, ca unii ce frecventau țările orientale, în momentul în care expansiunea colonială italiană ajungea la deplina sa dezvoltare. De turburările interne, seceta, pesta la animale și foametea dezlănțuită consecutiv ani la rând în imperiul Hoardei de Aur, nu a fost posibil să profite nimeni. Împăratul bizantin era strâmtorat, pe de o parte, de bandele turcești și preocupat cu problema rezolvării atrocităților comise
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
personaj de nuvelă și după al doilea război. La Ion Băieșu, o familie de intelectuali invită în intimitatea ei un căruțaș ca să facă o baie de vulgaritate. Acesta se poartă prea firesc, dezamăgindu-i. La Fănuș Neagu, în vreme de secetă, o ceată de țărani pornește călare pe firul albiei secate, sperând să întâlnească apa. Pe rând, toți călăreții renunță și se întorc din drum cu excepția unuia care continuă să galopeze, având astfel iluzia că simte răcoarea valurilor. În proza contemporană
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
trebuincioase. În fiecare zi, la orele stabilite, Giovanni se îndrepta când spre unul când spre celălalt, pentru a-și însuși materiile principale. Trei ani intenși (1889-1992), cu lecții niciodată punctuale. Între timp, situația economică generală s-a înrăutățit, datorită unei secete ce afecta de mai mulți ani Italia și, mai ales, regiunea Veneto. Cine era deja sărac, pentru a supraviețui, a fost constrâns la gesturi disperate. Nepoata Elvira, fiica surorii Teresa, povestea că multă lume flămânzită intra pe furiș în cimitir
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
îmi aduc aminte, la poșta mare, într-un cămin de eleve. Parcă era vara și erau niște săli mari, mari. Ne-am pomenit cu o colonie de copilași cam de zece anișori sau poate mai mult din Moldova unde era secetă și o foamete crudă. Nu știam din ce zonă a țării sunt, dar erau murdari bieții copii, plini de păduchi, râie și câte altele, nemâncați, slăbuți, și așa, i-am curățat, le-am asigurat îmbrăcămintea. Numai că, din când în
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
sediile primăriilor - unele devenite niște palate - și-au înmulțit camerele și numărul încasatorilor de salarii, dar când mergi să rezolvi o problemă nu are cine te primi. Am avut o tinerețe tare zbuciumată, mai ales că am trecut prin război, secetă crâncenă, am crescut un copil singură, lipsită de toate, dar obișnuindu-mă de mică cu munca la deal, cu vitele la păscut, cu puțină știință de carte la început că orice peniță, carte sau caiet ne costa mulți bani și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ne spunea să stăm cuminți-cuminți, da, dar dacă se depărta puțin, noi cu picioruțele și fundulețele goale fugeam, nu stăteam noi cuminți. Și, măicuța țipa, să nu răcim. Habar n-aveam noi de răceală, la joacă! Apoi, venea vara cu seceta. Pe atunci nu se organizau mitinguri, cum am apucat mai târziu, de nu mai scăpam de ele nici astăzi, dar preotul, părintele Stelian strângea lumea din parohie, mai ales copiii și pe cei de școală, cu sfânta cruce, și mergeam
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nu se organizau mitinguri, cum am apucat mai târziu, de nu mai scăpam de ele nici astăzi, dar preotul, părintele Stelian strângea lumea din parohie, mai ales copiii și pe cei de școală, cu sfânta cruce, și mergeam, când era secetă mare, cred patru-cinci kilometri pe jos, cântând cântece religioase, la vie, lângă o pădure, unde părintele făcea slujbă mare, să vină ploaia, și cântau și oamenii mari, cu stare, care la sfârșit întindeau prosoape lungi, jos pe pământ, așezau brânză
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
unor frământări interioare ale mele, în care mama mea a insistat totuși să scriu ce văd, ce simt, ca să cunoască și ceilalți care vin după noi, viața țăranului român în perioada primului război mondial, al doilea război mondial, în perioada secetei și celor ce au urmat după aceste perioade. Dar m-am oprit la anul 1946, pentru că din punctul nostru de vedere, a fost un an de mare cotitură. Rep.: - Nu numai seceta... ȘB-P:- Da, nu numai seceta, ci și toată
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
război mondial, al doilea război mondial, în perioada secetei și celor ce au urmat după aceste perioade. Dar m-am oprit la anul 1946, pentru că din punctul nostru de vedere, a fost un an de mare cotitură. Rep.: - Nu numai seceta... ȘB-P:- Da, nu numai seceta, ci și toată suflarea, toată viața oamenilor din zona respectivă, a avut multe de tras, atât ca urmare a războiului cât și prin dările, prin impozitele, prin datoriile de război care au fost puse pe
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mondial, în perioada secetei și celor ce au urmat după aceste perioade. Dar m-am oprit la anul 1946, pentru că din punctul nostru de vedere, a fost un an de mare cotitură. Rep.: - Nu numai seceta... ȘB-P:- Da, nu numai seceta, ci și toată suflarea, toată viața oamenilor din zona respectivă, a avut multe de tras, atât ca urmare a războiului cât și prin dările, prin impozitele, prin datoriile de război care au fost puse pe spinarea noastră, plus, bineînțeles, așa cum
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
suflarea, toată viața oamenilor din zona respectivă, a avut multe de tras, atât ca urmare a războiului cât și prin dările, prin impozitele, prin datoriile de război care au fost puse pe spinarea noastră, plus, bineînțeles, așa cum ați spus dumneavoastră, seceta și celelalte necazuri care au urmat, parcă-n furtună. Totuși aș vrea să subliniez ideea că prin tradiție, românul a încercat să iasă victorios și din aceste mari și grele, să mă repet, încercări, la care a fost supus. Rep
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
plecat dintre noi, datorită în cea mai mare parte, marilor supărări ce le-a avut de îndurat, eforturilor depuse și greutăților cu care s-au confruntat. Unele din ele au fost arătate, dar și altele. Voi reaminti : moartea tatei, cumplita secetă din anii 1945 - 1947, instituirea sistemului de cote obligatorii din anii 1947 - 1960, cooperativizarea forțată a agriculturii și munca în colectiv, grijile și rostuirea celor trei copii și multe altele. Atunci când o parte din aceste greutăți au luat sfârșit, când
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
voi baza pe ceea ce știu a face mai bine, învățând în același timp cum pot a fi mai util celor ce mă-n cadrează, își mai spuse Mihăiță ». Începând de prin luna iunie a anului 1946, se prevestea pericolul unei secete ce a urmat. Se colectau produse agricole foarte intens și deosebit de insistent asupra țăranului și tuturor ce ar fi putut deține asemenea produse. Achitarea cotelor în produsele agricole era o obligație de stat deosebit de aspră, formându-se mari colective de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
poporul român, a avut de suferit foarte multe necazuri. Printre cele mai grele de suportat ar putea fi considerate următoarele, în afara celor mai sus enunțate : 1) Judecarea, condamnarea și moartea celui de-al treilea mareșal al României, Ion Antonescu, 2) Seceta deosebit de mare, ce s-a extins pe o bună parte a teritoriului românesc, îndeosebi pe partea răsăriteană a țării. 3) Falsificarea alegerilor ce au avut loc în luna noiembrie 1946, fenomen ce a dus la comunizarea oficializată și forțată a
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sunt ceilalți ai casei ? - Apoi unde să fie, decât pe aici, pe aproape. Vasile e la Ghiță Nașcu, ajută la tăiat scroafa cea mare, o știi și tu, cred că s-a făcut de vre-o 200kg. Dacă nu era seceta de astă vară, o făcea și de peste 300kg., după cum era de hrănace, iar Maricica și Lențâca sunt la corul bisericesc. A venit dascălul Talmaciu și mi-a cerut voie să le las, că are cântări noi, și trebuie să facă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și în fundul grădinii, din spatele casei, ca și în „capul ogorului”, din afara satului, localnicii au plantat salcâmi. Deși salcâmul are țepi răutăcioși, deși lemnul lui e mai totdeauna strâmb și cioturos, el este plantat pentru că „se prinde” foarte ușor, rezistă la secetă, crește repede, iar lemnul său chiar și „verde” arde bine și focul cu lemn de salcâm dă multă căldură. Florile de salcâm alb-gălbui, par un roi de albine în freamăt ușor, frumoase, și au un miros plăcut, iar înseși albinele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]