5,139 matches
-
ocupaționala convențională este etapa următoare în care pacientul continuă să deprindă gesturi necesare autoservirii și chiar o anumita activitate 137 utilă, organizată, de efectuarea unor activități mai complexe, de creare a unor obiecte. Bolnavii cu afazie și cei cu tulburări senzoriale au posibilități mai reduse de recuperare. În toate etapele recuperării, rolul psihologului este foarte important, ca urmare a multiplelor tulburări psihologice și psihice pe care le manifestă pacienții vârstnici. Reeducarea vorbirii o face ortofonistul, concomitent cu celelalte acțiuni recuperatoare. Reeducarea
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
și, mai mult, o atitudine. Este de presupus că afectivitatea mobilizează energiile sufletești iar raționalitatea pe cele ce țin de rigoarea structurii imaginii. În arta ei se află subtil dozate elanurile inimii și impusurile fertile ale reflecției. Această navetă între senzorial și intelectiv permite lecturi plastice diverse, incitante, seducătoare prin surpriza optică oferită cu generozitate. În ansamblu, pictorița lasă impresia că se comportă ca un reporter implicat în subiectul abordat, unde flexibilitatea dialogului asigură pătrunderea în zone de mare rafinament. Schema
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Depart de educație a părinților se ghidează după cinci axe principale de intervenție: 1) Dezvoltarea potențialităților părinților prin activități ludice și didactice care au ca scop dezvoltarea la copii a limbajului oral, grafic, gestual, de activități simbolice, logico-matematice, motrice și senzoriale, etc. Aceste activități se prezintă și în broșuri care se distribuie părinților, iar aceștia le vor experimenta acasă cu copiii. Se lucrează și asupra imaginii pe care părinții o au despre copil pe baza observațiilor copiilor în timpul jocului, în activități
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
la nivelul unei categorii distincte atotcuprinzătoare: „prin creativitate estetică înțelegem aptitudinea de a produce într-o manieră specifică (neutilitarăă și diferențiată (după indivizi și situațiiă, evenimente, forme, obiecte susceptibile de cristalizare estetică, mai bine zis capabile de a mobiliza virtualitățile senzoriale și emoționale, rezervele de imagini ale spațiului intim după o logică a jubilării și comunicării și nu după una de calcul sau de furie” (Jean-Claude-Fourguin cît. în Cucoș. C. 2000, pag.147Ă. În acest sens, fiecare individ își creează un
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
prin nervul laringeu recurent drept), 3-4 ramuri toracice din trunchiul vagal și ramul recurent stâng. Fibrele parasimpatice vagale sunt cardioinhibitorii, colinergice având drept efect reducerea ratei de depolarizare a fibrelor musculare care alcătuiesc pace-maker-ul cardiac. Majoritatea fibrelor nervoase vagale sunt senzoriale și transportă informații de la baroreceptori, receptori de întindere musculară și chemoreceptori. Variabilitatea topografică a nervilor cardiaci este extrem de variabilă ceea ce complică abordul chirurgical. Fibrele vagale preganglionare se distribuie ganglionilor cardiaci iar fibrele postganglionare asigură inervația nodulilor sinoatriali și atrioventriculari având
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Acțiunile tactice se desfășoară pe mai multe faze, dintre care, mai multe sunt de natură psihologică și una motrică, practică, concretă de rezolvare a situației tactice: 1. Perceperea și analiza situației competiționale care favorizează o anumită acțiune tactică, sau informarea senzorială, după care urmează prelucrarea datelor culese. 2. Rezolvarea mentală prin elaborarea unei strategii adecvate și luarea unei decizii. 3. Aplicarea practică, concretă a deciziei luate. 4. Analiza efectelor acțiunii tactice. Perceperea corectă a unor momente favorabile pentru declanșarea acțiunilor tactice
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
prin rezolvări de probleme; învățarea programată, reglată de feed-bak-ul fiecărui segment sau pas metodic; învățarea prin modelare și analogie; învățarea prin creație. Având în vedere principalele procese și căi psihice solicitate în învățare se disting următoarele tipuri ale acestora: * învățarea senzorială; * învățarea cognitiv-mintală; * învățarea pe baza impulsului emoțional; * învățarea prin operații intelectuale, prin interiorizarea acțiunilor materiale. Dacă luăm în considerare activitatea independentă a subiectului și capacitatea lui proprie de înțelegere a proceselor, se poate vorbi de trei tipuri de învățare (Kurt
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
M. Epuran ca ,,învățare inteligent motrică”. În învățarea motrică elementele exteroceptive, proprioceptive sau raționale sunt implicate în proporții diferite, în funcție de natura activității și acțiunilor care le compun. Din momentul în care învățarea unei mișcări se realizează la niveluri superioare, stimulii senzoriali care dirijau acțiunea își pierd din intensitate. Se acționează în continuare pe baza acestora care, individual, fiind diferențiate, conduc la o eficiență mai mare a actului de învățare. Învățarea motrică începe în faza incipientă a dezvoltării corpului, fiind ancorată în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
stimulii externi ai alimentației și îngrijirii și până la aproximativ un an și jumătate, J. Piaget vorbește despre inteligența senzori-motrice pe care o definește ca primă etapă în dezvoltarea mentală a copilului. În domeniul educației fizice și sportului, trecerea de la treapta senzorială la treapta logică se face cu ajutorul reprezentărilor mișcărilor, creării reprezentării ideomotorii, a căror precizie condiționează corectitudinea exercițiilor, favorizând însușirea tehnicii raționale a acestora. Esența demonstrării constă în aceea că face posibilă conlucrarea celor două sisteme de semnalizare: a imaginilor și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mișcărilor necesare realizării modelului tehnic propus învățării (C. Barbu, M. Stoica, 2000, L.P. Metveev, A.D. Novikov 1980). Imaginile sau mesajele audiovizuale oferă posibilitatea să pătrundă în esența lucrurilor tocmai datorită puterii lor de decantare, prelucrare și simplificare inteligibilă a datelor senzoriale și prin aceasta, de „structurare” a realității. Pentru însușirea unui comportament psihomotor se consideră că trebuie parcurse următoarele etape: * imitarea unui model; * utilizarea judicioasă a conduitelor motorii însușite; * adaptarea la situații noi; * automodificarea conduitelor motorii pentru o mai bună adaptare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sportivului fiind planificat și programat. Etapa activă este etapa în care se aplică programul stabilit în etapa precedentă. Conținutul ei constă în exprimarea grosieră a mișcării respective; ulterior ea se modifică pe baza feed-back-ului intrinsec, ce se bazează pe informațiile senzoriale provenite de la corpul în mișcare. În această fază a învățării rolul cel mai important revine elevului care învață prin conștientizarea senzațiilor produse de mișcare pentru a fi integrată în noile execuții. În succesiunea învățării urmează etapa evolutivă, unde după cum sugerează
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în modificarea conduitei de adaptare a unui răspuns permanent în condiții noi ce impun precizie mai mare sau finețe a răspunsului preexistent; * învățarea propriu-zisă, care constă în structurarea unor acte de comportament în care reacțiile stabilite sunt dependente de comportamentele senzoriale proprioceptive; * învățarea motrică inteligentă, specifică sporturilor în care adversarii sunt opozivi și inventivi, solicitând mișcări originale în condiții variabile. Învățarea motrică realizată la nivelul de priceperi, deprinderi sau obișnuințe, se dublează prin însușirea unor noțiuni și concepte care determină efectuarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fatal conseqnences for linquistic development and for the deaf’s acces in different areas of activity, leading to constant communicative perturbations in their envoironment. Aspecte ale integrării socio-profesionale a deficientului de auz Deficiența de auz face parte din categoria deficiențelor senzoriale. Preocupări pentru deficienții de auz au existat încă de pe vremea lui Aristotel, care vorbește despre aceștia în lucrarea sa „Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
statistice estimează că la vârsta copilăriei există 1 la 1000 de locuitori, iar odată cu înaintarea în vârstă incidența cazurilor crește, astfel că, la maturitate, procentul este de peste 10 %, iar la adulții de vârsta a treia, de peste 50%. În cazul deficienților senzoriali, la baza reabilitării comunicării verbale, a dezvoltării structurilor psihice și a personalității stă actul complex al compensației. Contactul între ‘’eu-ri’’ (personalități) se stabilește, în primul rând, prin intermediul limbajului. De aceea, se poate afirma că ‘’demutizarea’’ realizată pe baza compensării auzului
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
obiectul cercetărilor a numeroși oameni de știință : I. P. Pavlov, P. Janet, S. Freud, A. Adler, E. A. Astratian, A. B. Luria, T. Ruch și J. Fulton etc. La noi în țară , o contribuție importantă în elucidarea fenomenului compensator în cazul deficiențelor senzoriale și mintale au adus A. Kreidler, C. Păunescu, C. Pufan, D. Damaschin , M. Golu, E. Verza etc. Din observații și prin aplicarea teoriei sistemelor la fenomenul compensării se disting trei tipuri de compensare : compensarea organică la nivelul fiecărui bloc ; compensarea
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
moderne, efectuate sub influența ciberneticii și a teoriei sistemelor, scopul major al recuperării este integrarea socială a deficientului. Deschiderea către social și psihosocial, una din laturile neglijate până acum în învățământul special este reconsiderată, alături de educația intelectuală și de educația senzorială. In școala tradițională, grupul nu a fost folosit în procesul recuperării decât în parte, sporadic și intuitiv de către profesorii defectologi. Noile metode rezervă un loc important raporturilor sociale dintre copii. Dintre metodele și mijloacele de cunoaștere a personalității deficienților de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
mimico-gestual , sistemul dactil sau alfabetul dactilologic și labiolectura ). Abilitățile specifice necesare cadrelor didactice implicate în procesul de predare-învățare în cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
încât fiecare să aibă posibilitatea să-l privească față în față pe interlocutor (de exemplu, așez scaunele în formă de cerc). În procesul instructiv-educativ și recuperator-compensator se aplică atât principiile didacticii generale (principiul participării conștiente și active, principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract, principiul sistematizării, structurării și continuității, principiul îmbinării teoriei cu practica, principiul însișirii temeinice și durabilității rezultatelor obținute, principiul accesibilității, principiul învățării centrate pe elev) cât și principii specifice surdodidacticii: * Principiul formării vorbirii în practica
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
perioada de stare, pseudomembranele se extind pe luetă și peretele posterior al faringelui, pe fondul edemului faringian. Ganglioni regionali sunt măriți de volum, luând aspectul de “gât proconsular”. Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alterare senzorială. Difteria laringiană (crupul difteric) Crupul difteric poate fi primar sau secundar extinderii anginei difterice, manifestându-se mai frecvent la copiii mici. Falsele membrane localizate la nivelul glotei, epiglotei și corzilor vocale, pot fi evidențiate prin laringoscopie. Semnele de toxemie însoțesc
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
stadiu. Perioada de stare (paralitică, “boala majoră”) durează 10-14 zile și se manifestă prin mono-/ bi-/ tetra-/plegii, paralizii ale nervilor cranieni. Interesarea nervilor cranieni IX și X determină tulburări de deglutiție și respirație, cu pericol vital. Sensibilitatea cutanată și senzorială sunt păstrate. Transpirațiile și extremitățile reci sunt consecința tulburărilor neurovegetative asociate. Paraliziile polio se instalează rapid (în 48 ore de la debut) și au următoarele caracteristici: Sunt de tip flasc, cu hipotonie și mișcări active abolite Sunt asimetrice, de intensitate inegală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mai mare decât în sângele periferic. Complicații Întârzierea diagnosticului și tratamentul inadecvat, mai ales la pacienți imunodeprimați, pot conduce la deces sau complicații. Complicațiile din cursul evoluției acute sunt cloazonările sau supurațiile intracraniene. Complicațiile tardive sunt: stările convulsivante, paraliziile, tulburările senzoriale (auditive, vizuale), hidrocefalia, tulburările psihice. Tratament Tratamentul meningitelor acute are o componentă generală și o componentă individualizată în funcție de etiologie. Masurile generale sunt aplicabile tuturor tipurilor de meningite și se bazează pe măsuri simptomatice, administrarea de antipiretice, analgezice și antiemetice. Convulsiile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
clinic Examinarea pacientului trebuie să fie completă, insistând asupra stării generale, semnelor vitale, evaluărilor neurologice, aspectelor tegumentelor și părților moi. Diagnosticul poate fi evident atunci când se constată modificări caracteristice tegumentare sau de părți moi, sindrom meningian sau semne de alterare senzorială. Febra poate lipsi la vârstnici, pacienți cu uremie, ciroză, tratamente cu glucocorticoizi sau antiinflamatorii nesteroidiene. Asocierea febrei cu semne de insuficiență respiratorie, comă, șoc sau purpură constituie urgențe care necesită intervenție imediată. Hipertermia este definită de temperatura corporală între 40-42
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
asupra psihicului și prin intermediul său asupra întregului organism, întrucât orice afecțiune organică apare sau se agravează din cauza prezenței unei tulburări în sfera psihicului. Specialiștii din domeniul meloterapiei fac următoarele recomandări: piesele muzicale cu dominantă ritmată prin faptul că stimulează viața senzorială și ritmul biologic contribuie la dinamizarea corpului (muzica de dans, muzica lui Stravinski); piesele muzicale cu dominantă melodică stimulează viața afectivă (muzica lui Beethoven, Schumann, Brahms); piesele muzicale cu dominantă armonică stimulează viața intelectuală și modul de gândire (muzica lui
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
în care sentimentul primează. Dar, legătura evocatoare ce se stabilește între simbolul poetic și cel sonor se va impune într-o zonă afectivă, sub forma intuiției. Intenția de a comunica cu lumea exterioară a sentimentelor prin intermediul impresiilor provenite din lumea senzorială definește capacitatea intuitivă și sensibilă a artei sale. Spirit receptiv la tendințele estetice ale epocii, Debussy a conștientizat de timpuriu importanța cunoașterii și aprofundării valorilor artistice ale contemporaneității, în scopul dezvoltării propriului univers spiritual. Contactul cu reprezentații impresionismului pictural (Claude
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Denis), pentru care Debussy nutrea o profundă admirație, i-a facilitat compozitorului francez asimilarea orientărilor estetice afirmate de aceștia. Astfel, Debussy va recepta respingerea categorică a conceptului tradițional de compoziție formală, precum și obiectivul primordial al acestora de investigare în sfera senzorială, ca primă fază în demersul cunoașterii. Această atitudine va conduce spre o esențială eliberare a spiritului uman, reflectată printr-o emancipare progresivă a culorii, estomparea contururilor și a perspectivei lineare. Printr-o perfectă empatie, Claude Debussy va explora frumusețea sunetului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]