3,661 matches
-
reduce sentimentul sfințeniei la spaima pe care omul o încearcă în fața pericolelor naturale și-n fața tainelor universului. Rugăciunea trebuie, însă, considerată un leac, un remediu împotriva fricii de suferință, de boală și de moarte. Care este, deci, semnificația, simțământului sfințeniei, și ce loc ocupă rugăciunea în viața noastră? Acest loc este foarte important. Aproape în toate epocile, oamenii din Apus s- au rugat, iar în antichitate cetatea era, în primul rând, o instituție religioasă. Romanii ridicau temple pretutindeni. Strămoșii noștri
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
civilizația apuseană în Lumea Nouă prin intermediul bisericilor, al universităților, al uzinelor. în decursul istoriei noastre, rugăciunea a devenit o nevoie tot atât de frecventă ca și aceea de a progresa de a munci, de a construi sau de a iubi. Sentimentul sfințeniei pare a fi un impuls venit din esența intimă a naturii noastre, pare a constitui un impuls fundamental pentru om. Noi am acceptat, din păcate, diminuarea și, uneori, chiar dispariția din noi a acestui sentiment atât de important. Trebuie să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
acelei națiuni. Căderea Greciei antice, de pildă, a fost precedată de un fenomen analog. Renunțarea la activitatea spirituală este incompatibilă cu reușita vieții. în practică, activitățile morale și religioase sunt legate între ele. Simțul moral dispare inevitabil după dispariția simțului sfințeniei. Omul nu a reușit să construiască - așa cum vroia Socrate - un sistem de morală independent de orice doctrină religioasă. Societățile în care dispare nevoia de rugăciune sunt sortite degenerării. îată de ce toți oamenii „civilizați” - credincioși și necredincioși - trebuie să manifeste
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nevoia de rugăciune sunt sortite degenerării. îată de ce toți oamenii „civilizați” - credincioși și necredincioși - trebuie să manifeste interes pentru această importantă problemă a dezvoltării fiecărei activități de bază, de care ființa omenească este capabilă. Care este motivul pentru care simțământul sfințeniei joacă un rol atât de important în reușita vieții? Prin ce mecanism acționează rugăciunea asupra noastră? Aici, părăsim domeniul observației și intrăm în cel al ipotezei. Ipoteza, chiar cea aparent întâmplătoare, este necesară pentru progresul cunoașterii. Trebuie să ne amintim
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dispensăm fără daune, tot așa cum nu reușim să ne despărțim, fără daune, de universul material și uman. Acest mediu nu ar fi altul decât Ființa imanentă tuturor ființelor, care le transcende pe toatenumită Dumnezeu. Am putea, deci, să comparăm simțul sfințeniei cu nevoia de oxigen, iar rugăciunea ar prezenta o oarecare asemănare cu funcția respiratorie. Ea ar trebui considerată ca agent al legăturilor naturale între conștiință și mediu, ca o activitate biologică ce depinde de structura noastră. Altfel spus, ca o
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cu funcția respiratorie. Ea ar trebui considerată ca agent al legăturilor naturale între conștiință și mediu, ca o activitate biologică ce depinde de structura noastră. Altfel spus, ca o funcție normală a trupului și a sufletului nostru. În concluzie, simțământul sfințeniei are, în raport cu celelalte activități ale sufletului, o importanță deosebită, căci el ne pune în legătură cu imensul mister al lumii spirituale. Prin rugăciune, omul se orientează către Dumnezeu, iar Dumnezeu coboară și pătrunde în sufletul omului. Rugăciunea este indispensabilă dezvoltării noastre depline
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
decât să te hrănești, decât să bei apă sau decât să respiri. Omul are nevoie de Dumnezeu tot așa cum are nevoie de apă și de aer. Adăugat la intuiție, la simțul moral, la simțul frumosului și la lumina inteligenței, simțul sfințeniei dă personalității deplina sa dezvoltare. Este neîndoielnic că reușita vieții cere dezvoltarea integrală a fiecăreia dintre activitățile noastre fiziologice, intelectuale, afective și spirituale. Sufletul este, în același timp, intelecție și sentiment. Trebuie să iubim, deci, frumusețea științei cel puțin la fel de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
risipitior. După formula de adresare: „Tatăl nostru, care ești în cer”, urmează șapte cereri: Prima cerere este „sfințească-se numele Tău”. Prin aceasta, recunoaștem că Dumnezeu este Sfânt în ființa Sa și îndemnăm fiecare creștin să recunoască și să cinstească această sfințenie, să nu hulească numele Lui Dumnezeu prin înjurături sau prin păcate și fărădelegi. Dimpotrivă, creștinul trebuie să slăvească pe Dumnezeu și să facă cunoscute învățăturile Evangheliei, ca toți cei care nu cred și nu cunosc pe adevăratul Dumnezeu să se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Sf. Ioan Cassian spune că prin această chemare ne străduim pentru bucuria care ne vine din slava Tatălui nostru și nu a oamenilor. Prin cuvintele „sfințească-se numele Tău”, am putea exprima următoarele: „Tată! Fă-ne să putem înțelege măreția sfințeniei Tale!”; sau „...să ne învrednicim a o primi pe ea”; ori mai vârtos: „ să se arate sfințenia Ta în viața noastră duhovnicească”. După Sf. Teofan Zăvorâtul, „sfințească-se numele Tău” s-ar putea tâlcui după cum urmează: „fie ca frica de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Tatălui nostru și nu a oamenilor. Prin cuvintele „sfințească-se numele Tău”, am putea exprima următoarele: „Tată! Fă-ne să putem înțelege măreția sfințeniei Tale!”; sau „...să ne învrednicim a o primi pe ea”; ori mai vârtos: „ să se arate sfințenia Ta în viața noastră duhovnicească”. După Sf. Teofan Zăvorâtul, „sfințească-se numele Tău” s-ar putea tâlcui după cum urmează: „fie ca frica de Dumnezeu să se afle în inimile noastre, cele ce îți înalță cântare! Și, în virtutea cererii pe care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
o pornire spre tot binele. Și pentru că în viața duhovnicească frica de Dumnezeu stă pe primul loc; pe aceasta trebuie să o cerem mai întâi, când ne rugăm.” Fericitul Augustin ne îndeamnă să cerem cu luare aminte acest lucru pentru că sfințenia lui Dumnezeu se va arăta lucrătoare și în noi. Prin aceasta ne convingem pe noi înșine că trebuie să dorim și să facem în așa fel, încât numele Său, care a fost, este și va fi sfânt prin Sine, să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cele duhovnicești nu poate să încheie această reflecție decât printr-o doxologie către Dumnezeu. Să se slăvească și să se cinstească numele Tău de către toți oamenii. în felul acesta, când ne rugăm „sfințească-se”, o facem ca să se răspândească sfințenia în tot neamul omenesc, adevărata cunoaștere de Dumnezeu și să se alcătuiască din toți oamenii, familia unică a lui Dumnezeu, a Celui pe Care să-L numească toți Tată, să- L slăvească și să-L cinstească cu evlavie. A doua
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
închinzând ușa, roagă-te în ascuns Tatălui tău, care este în ceruri. Aceste cuvinte ne îndeamnă să intrăm în noi înșine și să facem aici un altar. „Locul tainic” este inima omenească. „Viața de rugăciune, densitatea, profunzimea, ritmul său măsoară sfințenia noastră sufletească și ne descoperă pe noi înșine.” Transformarea lăuntrică trebuie să ne facă să trăim din plin dragostea creștină. în ssufletului copilului să nu încapă sentimentul urii, ci să biruie dragostea. Când copilul se roagă cu credință, să simtă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
care îl va ajuta să calce peste toate ispitele și păcatele. Prin practicarea rugăciunii, copilul va deveni sincer și va avea puterea să vadă adevărul lui Hristos și să-l împlinească. Rugăciunea va umple inima copilului de pace, mângâiere și sfințenie și-i va ține atenția îndreptată mereu spre Dumnezeu. Familia are chemarea sfântă de a păstra și cultiva valorile creștine prin această lucrare spirituală de înnoire, de refacere a ssufletuluiui, care este rugăciunea. Copilul, și omul în general, fără credință
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ruga decât ne imaginăm; mergând pe stradă; urcând o scară, în timpul lucrului, în timpul unei întrevederi, putem să chemăm numele lui Iisus și să ne deschidem iubirii Lui.” Este mare valoarea și puterea rugăciunii lui Iisus. Ea ne dă cunoașterea sfințeniei și a puterii lui Dumnezeu și cunoașterea păcătoșeniei și neputinței noastre. Rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” are două părți, care sunt două mărturisiri: mărturisirea de credință în dumnezeirea lui Hristos și mărturisirea păcatelor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de mărturisirea neputinței noastre de a fi mântuiți doar prin puterea noastră. Aceasta spune totul. Astfel, „Rugăciunea lui Iisus” exprimă și sintetizează, în câteva cuvinte toată învățătura Bisericii noastre ortodoxe. Prin rugăciunea lui Iisus noi atragem această îndoită cunoaștere a sfințeniei și puterii lui Dumnezeu și a păcătoșeniei și neputinței noastre. Sf. Maxim Mărturisitorul arată că patima mândriei constă în a nu lua în considerare două lucruri: puterea dumnezeiască și neputința noastră. Și această nesocotință dă naștere unei „minți dezordonate”. Prin
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
o terapie a răului. Iraționalitatea nu e asimilată neapărat răului dar fără igiena artei, iraționalitatea se poate despleti dezastruos peste viețile oamenilor. Omul are nevoie organică de utopie, de perfecțiune, el este făcut să guste frugal Paradisul. Unii au vocația sfințeniei. Majoritatea însă, nu. A impune sfințenia cu forța înseamnă a mutila, a distruge. Singurul loc legitim al utopiei este literatura. Iraționalitatea se regăsește acasă doar în artă. În societate, trebuie să funcționeze regula, norma, democrația chiar dacă democrația nu îngăduie excepționalul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
e asimilată neapărat răului dar fără igiena artei, iraționalitatea se poate despleti dezastruos peste viețile oamenilor. Omul are nevoie organică de utopie, de perfecțiune, el este făcut să guste frugal Paradisul. Unii au vocația sfințeniei. Majoritatea însă, nu. A impune sfințenia cu forța înseamnă a mutila, a distruge. Singurul loc legitim al utopiei este literatura. Iraționalitatea se regăsește acasă doar în artă. În societate, trebuie să funcționeze regula, norma, democrația chiar dacă democrația nu îngăduie excepționalul. Ceea ce merită reținut este că în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
stă în jurul vetrei cu două cărți: Homer, străbunul care îndeamnă la acțiuni eroice prin care să se recupereze demnitatea luptătorului și Evanghelia din care Iisus îndeamnă la iubire, blândețe, răbdare. Pendulează între cele două lumi, cea eroică și cea a sfințeniei. Este mereu sfâșiat de laturi contrarii, este mereu pândit de o nevroză. Aici se lămurește că poartă închis în sine un suflet care plânge, îl poartă pe Hristos care plânge. Este poate prima dată când ajută acest suflet plângător să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ale prietenilor lui care și ei jucau roluri determinante în economia răstignirii - rolul apostolilor. Fiecare rol acționează emblematic, asemeni unui tipar. Iuda reformulează personalitatea comună a lui Panaiotatis într-un tipar demonic. Maria Magdalena remodelează personalitatea unei văduve libertine spre sfințenie. Mesajul lui Kazantzakis să fie acela că arta remodelează caractere? Nu doar acesta. Convertiții solidarizează cu cei din altă comunitate pe care sărăcia extremă îi coagulează ca societate. Desțelenirea, tăierea rădăcinilor îi face vulnerabili și foarte receptivi la mesajul creștinismului
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Atunci când le cad în mâini ceva resurse, procedează încă uman. Animalitatea din ei a fost suprimată. S-au deprins a suferi în tăcere. Ei sunt turma lui Nietzsche. Rabdă, se supun, îndură conduși de un lider ajuns aproape în pragul sfințeniei. Sfințenia presupune ieșirea din confortul cutumei. Presupune transgresarea ordinii convenționale bazată pe o tradiție conservatoare. Părintele Fotis are un trecut pătimaș, pătat chiar de crime și desfrâu. Reclădirea personalității sale se face sub asediu. Condițiile unui minim confort lipsesc, astfel încât
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
le cad în mâini ceva resurse, procedează încă uman. Animalitatea din ei a fost suprimată. S-au deprins a suferi în tăcere. Ei sunt turma lui Nietzsche. Rabdă, se supun, îndură conduși de un lider ajuns aproape în pragul sfințeniei. Sfințenia presupune ieșirea din confortul cutumei. Presupune transgresarea ordinii convenționale bazată pe o tradiție conservatoare. Părintele Fotis are un trecut pătimaș, pătat chiar de crime și desfrâu. Reclădirea personalității sale se face sub asediu. Condițiile unui minim confort lipsesc, astfel încât în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
astfel, Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porți cele două principate ale Valahiei și Moldovei cu toate fortărețele, orașele, târgurile, satele și cu tot ce cuprind ele și Sublima Poartă le primește în condițiile următoare, cu promisiunea solemnă de a le respecta cu sfințenie (...)”; printre drepturile recăpătate de Moldova și Țara Românească se numără amnistia deplină, dreptul locuitorilor la emigrare, garantarea exercitării cultului creștin, a pământurilor și a celorlalte posesiuni, acordarea unui statut de drept internațional reprezentanțelor celor două țări la Constantinopol etc. Poarta
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
propria dinamică, astfel încât omul virtuos își modifică proiectele și prioritățile. Dacă Homer îl considera virtuos pe războinic, Aristotel propune deja alt personaj, ș.a.m.d. Întâi prevalează rolul social al persoanei, apoi, începând cu creștinismul, viața bună. Ideea creștină a sfințeniei promovează o nouă moralitate, centrată pe virtuți creștine, așa cum ar fi refuzul viciului, dar și o anume intoleranță. Astăzi l-am putea considera virtuos pe cel ce protejează mediul. MacIntyre propune o înțelegere stadială a conceptului de virtute pornind de la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pe drumuri". În ultimul adânc al străfundului în care imagine nu mai este, nu numai că orice reflectare a lumii vizibile e lăsată în urmă, dar nimic nu apare în felul de a fi al celor ce cresc în lumină. Sfințenia e pustia, fără suprafață ori câmp al vizibilului. Pustia nu are față, nu arată decât ștergerea din vedere, adâncul coborâtor în noaptea ființei, reflux al categoriilor ființării, până la absorbția în neființă. Iar ultima noapte nu e cu adevărat pragul premergător
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]