3,605 matches
-
românești de confesiune greco-catolică din Principatul transilvan. În acest abecedar erau utilizate, pentru textele românești, atât literele latine, cât și cele chirilice, iar pentru textele germane, literele gotice. Manualul începea cu prezentarea literelor, după care se trecea la prezentarea de silabe, apoi de cuvinte, după care urmau texte închegate: rugăciuni, sentințe sau pilde morale, povestiri. Tot în ediție bilingvă a apărut și abecedarul tipărit la Sibiu în anul 1788, intitulat Bucvarul pentru pruncii cei românești care se află în Mare Principatul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
faptul că o anumită propoziție trebuie să exprime o anumită idee, strâns legată de activitatea care l-a interesat, l-a afectat emoțional pe copil. În această manieră nu se mai pornea, ca în tradiția pedagogică, de la învățarea literelor sau silabelor unite în cuvinte, ci direct de la propozițiile ce exprimau ceva interesant pentru copil, în directă concordanță cu interesele și trebuințele sale. Fără discuție, nici teoriile pedagogico-psihologice ale belgianului nu au scăpat de critici severe. Primordial, i se reproșa faptul că
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
foarte mulți martori fără voia lor. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Aș fi vrut să scriu în așa fel... Emil BRUMARU Aș fi vrut să scriu în așa fel, încât fiecare cuvânt, auzit (mai ales cel șoptit...) să-și lase ultima silabă pe pat, moale, amețită, sfârșită într-un abandon plin de promisiuni și împliniri tainice, pătând așternuturile în lumina copleșitoare a după-amiezii de atunci, din copilărie... Mama, răbdătoare, mare, albă în capotul lejer, verde, mă momea mereu să dorm în timpul zilei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
limbii spaniole este bine conturată, un aspect interesant al ei reprezentîndu-l sefarda (sau dialectul sefard), care este limba evreilor emigrați din zona iberică în Peninsula Balcanică. Spaniola se caracterizează prin cea mai frecventă diftongare a vocalelor latine, indiferent de natura silabei (dacă este în silabă închisă sau deschisă). În structura gramaticală, se remarcă dublarea complementului direct și indirect, ca în limba română, prin forme neaccentuate ale pronumelui personal: Lo he visto a el = L-am văzut pe el. Tot ca în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
conturată, un aspect interesant al ei reprezentîndu-l sefarda (sau dialectul sefard), care este limba evreilor emigrați din zona iberică în Peninsula Balcanică. Spaniola se caracterizează prin cea mai frecventă diftongare a vocalelor latine, indiferent de natura silabei (dacă este în silabă închisă sau deschisă). În structura gramaticală, se remarcă dublarea complementului direct și indirect, ca în limba română, prin forme neaccentuate ale pronumelui personal: Lo he visto a el = L-am văzut pe el. Tot ca în română, spaniola folosește o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cazuri (de obicei la substantivele care fac pluralul în -i) și alternanțe fonetice, care dublează, printr-o flexiune internă, marcarea desinențială a pluralului: frate frați, roată roți etc. Într-o măsură mai mică există și în italiană alternanțe fonetice în silaba finală (amico amici, amica amiche, dialogo dialoghi), iar în portugheză are loc modificarea lui [(] în [z] în pronunție, atunci cînd z ajunge în interiorul cuvîntului prin adăugarea desinenței es la plural (vez [ve(] vezes [΄vez((] sau cînd a trece la o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pronunție, atunci cînd z ajunge în interiorul cuvîntului prin adăugarea desinenței es la plural (vez [ve(] vezes [΄vez((] sau cînd a trece la o (acçăo [΄aksə̃u] acções [΄aksõi(]. În italiană, pluralul este identic cu singularul la femininele terminate în silabă accentuată (città "oraș", virtù "virtute"), la cele provenite din substantive greco-latine terminate în -isis (anàlisi, crisi) sau la unele cazuri singulare (specie, lapis). Româna are aceleași forme la plural dacă singularul este în -i (ochi, rățoi), în -e (nume) și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pg. cantar, lat.pop. cadére (clasic cádere) > sp., pg. caer, lat. perdere > sp., pg. perder, lat. sentire > sp., pg. sentir. Desigur, fenomenul s-a produs mai ales datorită confuziilor în urma unor modificări fonetice care nu au permis distincția prin accentul pe silabe diferite la conjugările a doua și a treia. Dacă s-ar fi manifestat analogia, care presupune atracția sau influența exercitată de o conjugare asupra alteia pe baza unor forme asemănătoare sau identice, ar fi dispărut conjugarea a doua care avea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neer. boek [bu:k], germ. sus Tag germ. jos Dag, neer. dag. Ca atare, limba neerlandeză (dialectele olandeze și flamande) se caracterizează printr-un sistem fonetic ce cuprin-de numeroși diftongi și triftongi caracteristici, consoanele finale sînt surde, iar vocalele din silabele finale se velarizează, ca în germană. În Evul Mediu, a suferit schimbări importante în structura gramaticală, depărtîndu-se astfel de germană. Se păstrează însă corespondența cu germana în unele aspecte de topică, care este inversată atunci cînd primul element al propoziției
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sînt reciproc inteligibile. Germana de jos are mari afinități cu limba neerlandeză, între vorbitorii dialectelor germane și ai celor olandeze vecine existînd posibilitatea înțelegerii. Din punct de vedere fonetic se remarcă faptul că accentul este de obicei fix, pe prima silabă a cuvintelor. Sistemul fonetic german este bogat, dar este structurat simetric și dă impresia unei anumite simplități. Structura gramaticală se relevă ca fiind puternic flexionară, cu o flexiune nominală foarte bogată la toate clasele morfologice: substantiv, articol, adjectiv, pronume. Exprimarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ü (seul, feu, pur) din franceză se regăsesc în majoritatea limbilor germanice, excepție făcînd engleza. Spre deosebire de celelalte limbi romanice, franceza a pierdut în totalitate vocalele finale, încît majoritatea cuvintelor se termină astăzi în consoană, iar accentul a devenit fix, pe silaba finală. În domeniul gramaticii, franceza se evidențiază ca fiind limba romanică cu flexiunea analitică cea mai dezvoltată, deoarece, prin preluarea modelului germanic de folosire obligatorie a pronumelui personal pe lîngă verbul predicativ, a renunțat la rostirea desinențelor personale, iar pronumele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
auzi", germ. hungrig [΄xu(riç] "flămînd", engl. house [΄xaus] "casă" z = consoană fricativă dentală sonoră: it. casa [΄kaza] "casă", pg. fazer [fə΄zer] " a face", germ. sieben [΄zi:bən] "șap-te", engl. zeal [zi:l] "zel, străduință" ΄ = indică pronunția accentuată a silabei următoare: rom. licitație [lit(i΄tatsie] ~ = indică pronunția nazală a unei vocale: pg. acçăo [΄asə̃u] "acțiune", fr. bonbon [b(̃΄b(̃] "bomboană" : = indică pronunția alungită a unui sunet: engl. book [bu:k] "carte", neer. boer [bu:r
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Verlag, Aachen, 2004, p. 144-158, 166-168. 86 Compară, de exemplu, rom. colabora, it. collaborare, sp., pg. colaborar, fr. collaborer și germ. mitarbeiten. 87 Cum se poate observa, în limbile scandinave și în neerlandeză, cuvîntul are (și) forme conținînd reducerea unei silabe. 88 Helmut Lüdke, Geschichte des romanischen Wortschatzes, 2. Band, Ausstralungsphänomene und Interferenzzonen, Verlag Rombach & Co GmbH, Freiburg im Breisgau, 1968, capitolul Geschichte des romanischen Wortschatzes in den Nachbarländern der heutigen Romania, p. 11-77. 89 Asupra specificului elementului latin și a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Cercul Lingvistic de la Praga și l-au adus în dezvoltarea studiului elementelor prozodice. Studiile în accentologia protoslavă datorate lui Șahmatov la Moscova, precum și cele ale lui Pedersen despre procesele fonetice din limba protoslavă care au condus limba spre palatalizare și silaba deschisă, au premers atât teoretic, dar și ca studiu aplicat, cercetările în domeniul elementelor suprasegmentale ale lingviștilor praghezi și prin ei, dezvoltarea de mai târziu a generativismului american privind structura arborelui silabic și legile de funcționare ale elementelor suprasegmentale. În
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
la 1980, 1990 sau 2007. Cam atât deocamdată despre acest mult zgomot pentru nimic. Care dintre volumele Dv. vă reprezintă cel mai bine? Fiecare poezie pe care am publicat-o până acum mă reprezintă integral. Nu am de retractat nici o silabă, și nu știu dacă voi mai adăuga vreo una. Pentru cititori, voi aminti volumele dumneavoastră de până acum: "Inel cu enigmă" (1970), ,,Missa Solemnis" (1971), "Poezii" (1972), "Poemul de purpură și alte poeme" (1974), "Diotima" (1975), "Marea înfățișare" (1977), "Zidirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
sclipitori, sunt negri, mați precum două bucăți de cărbune ars. Seamănă mult cu ochii multora dintre pacienții cu boli grave. Sunt ochii tristeții, ai deznădejdii și rătăcirilor bezmetice prin lumi fantastice. Gura uriașului de omăt e definitiv mută, nici măcar o silabă nu poate glăsui. Dacă ar putea vorbi ar povești multe...din lumea poveștilor ori din lumea de aici! Unul dintre constructori caută pietricele de culoare închisă pentru a-i încheia invizibila haină de iarnă. Le ridică de pe lângă soclul clădirii vechi
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
ajutorul lui Dumnezeu pentru lucrarea de făcut. Augustul elev nu era emoționat, dar se observa puțină îngrijorare, oare cum are să succeadă examenul ? Fiind încurajat de Î. P. Sf. Patriarh și ceilalți regenți pentru că a rostit rugăciunea bine, rar, apăsat, fiecare silabă răspicat și pe înțeles, îngrijorarea a dispărut. Expuneri scurte din viața lui Iisus, accesibile minții unui copil, au completat, împreună cu mici istorioare morale examenul din religie. A urmat cititul din Abecedar, citind o întreagă bucată corect, răspicat, cu pauzele cuvenite
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
până ce-am împlinit șapte ani. Având din timp abecedarul acasă, l-am răsfoit zilnic, încercam să scriu, astfel că, la școală nu mi-a venit deloc greu. Mă jucam cu grafismele și primele litere. Descoperisem la vreme taina citirii pe silabe. Rețin bine, când știam pe de rost, câteva texte din abecedar, în întregime. Mamei, i-a dat de gândit, cum de pot citi atât de curând și așezându-se lângă mine, la masă, mi-a arătat câteva cuvinte dintr-o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
m-a certat și mi-a arătat ce tehnică trebuie să folosesc, pentru a putea citi orice și oriunde (selectiv). Câteva zile bune, mama s-a ocupat de mine și n-a fost în zadar. Prinsesem numaidecât secretul: citirea pe silabe. Nu-mi dădea voie să literalizez. Eram și ambițioasă. Mi-era oarecum rușine c-am început anapoda. Când venea tata de la serviciu mă găsea mereu cu abecedarul în față. O dată a întrebat-o pe mama: Dar bine, ce învață mereu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cel mai râvnit titlu, el fiind campionul campionilor. Odată obținută această distincție supremă în lumea Sumo-ului, titulatura de Yokozuna este păstrată pentru toată viața... Haiku Este poezia tradițională japoneză, care a apărut în perioada Edo, și este alcătuită din 17 silabe, echivalentul a 3 versuri repartizate astfel: 5-7-5 silabe. Matsuo Basho, călugăr și renumit poet, a scris haiku-uri celebre. S-a născut în Ueno, iar numele său a devenit emblematic pentru această formă de poezie. Bucătăria japoneză Bucătăria japoneză este
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Odată obținută această distincție supremă în lumea Sumo-ului, titulatura de Yokozuna este păstrată pentru toată viața... Haiku Este poezia tradițională japoneză, care a apărut în perioada Edo, și este alcătuită din 17 silabe, echivalentul a 3 versuri repartizate astfel: 5-7-5 silabe. Matsuo Basho, călugăr și renumit poet, a scris haiku-uri celebre. S-a născut în Ueno, iar numele său a devenit emblematic pentru această formă de poezie. Bucătăria japoneză Bucătăria japoneză este o artă, căci în procesul gătirii preparatelor, bucătarul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
bătrânețe, ca snopul strâns la vremea lui. (Iov 5:26) Da. Babica dormea somnul de veci. Preotul își făcea cu sârg datoria, pe când ajutorul său, dascălul, toropit de arșiță și de povara anilor, prindea firul cântărilor apostolice doar la ultima silabă, întărindu-le și dându-le girul autorității sale neștirbite. Ceea ce la preot suna: Doamne miluiește se reducea drastic, în interpretarea domnului cantor matusalemic, la două sonorități finale îngânate pe aceeași notă: ...ne... ște... ne... ște! Dar era bine și așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
încântase, erau perfecte din punct de vedere formal, paradoxale în conținut, așa că l-au iluminat, l-au îndemnat să compună. Felicia Donceanu a așezat în partitură o monodramă, "Salbe", combinând poemele mele (care n-au decât 17 sau 31 de silabe) cu câte un vers de Eminescu sau Bacovia. Lui Vasile Spătărelu îî sugerasem să compună un Requiem, dar m-a refuzat, reproșându-mi că nu pricepeam ce înseamnă pentru un compozitor pericolul apropierii de Mozart. A realizat un ciclu impresionant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
E. Manoliu), Catarge de de Papatanasiu (L. Clocotici), Folclor din Bucovina (Cântec de dor, Cântec de înstrăinare, Cîntec bătrânesc, strigături, bocete), Folklor din Moldova (Doină de dor, Încheieri de scrisori), obiceiuri etc. Mai cuprindea: jocuri și șarade, cuvinte de dezlegat, silabe amestecate. Numărul următor se înscrie pe aceleași coordonate ale seriozității scrisului; deosebit de poezie și proză, publica o scenetă „Dor de sat, dor de țară” de Aurelia Sireteanu, proverbe și poezii populare, melodii, cântece și jocuri populare, parte din versurile popularer
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ce-i drept, dar gata să fie cunoscute și să cucerească inimile oamenilor tocmai prin vocea caldă și suavă a lui Cristian, care avea și o dicție aparte, o claritate a pronunției deosebită, falsând notele și apăsând exagerat pe unele silabe pentru a accentua versurile, cu o lejeritate de invidiat. Succesul celor câteva tentative pe care le pregătiseră fusese de-a dreptul uluitor, forțând chiar sala să se ridice la dans. Următoarea zi, tot la pian, mai puneau pe roate încă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]