5,259 matches
-
de eliberare de sub jugul pasiunilor terestre, sensibili, în fața speranței unei vieți lipsite de grijile de fiecare zi, au creat motive ispititoare pentru ca acțiunile umane să fie plasate pe aripile imaginației, ca destinul lor să fie încredințat unui Atotputernic, lui Dumnezeu, simbolizat pe Pământ de un preot, reprezentantul instituțional al bisericii. Integrarea Atotputernicului în structura societății se face prin reproducerea acestui ritual, cu valențele dramatice ale unor sacrificii, însoțite de ofrande aduse acestuia, ofranda realizată prin Răstignirea lui Christos având o uriașă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se ridica din mulțime privirea ce implora Occidentul, chemarea unui popor altădată liber, condamnat de istorie să rămână în orbita sovietică. Călătoria generalului de Gaulle s-a situat într-o epocă de schimbare. De neînchipuit cu câțiva ani înainte, a simbolizat cotitura anilor ’60, în care anul 1968 a însemnat apogeul speranței de schimbare, marcată de Primăvara de la Praga și de discursul lui Ceaușescu care a refuzat să se alăture cotropitorilor Cehoslovaciei. Că, în anii ce au urmat, speranțele s-au
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
jurnaliștii sunt recunoscuți ca exercitând o putere socială, instituționalizată sau nu. Expresia "a patra putere" face parte din această abordare, inițial propusă în Marea Britanie (fourth estate). Jurnaliștii au în acest caz un rol de câine de pază al democrației (watchdog), simbolizat de scandalul mitic deja Watergate, în cadrul căruia doi jurnaliști ai Washington Post au avut un rol considerabil în demisia președintelui american Richard Nixon. Jurnaliștii neaserviți politic fac investigații, fără a se mulțumi cu informațiile oficiale, publicând adesea descoperiri legate de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
alcătuite semnele. În acest sens, se vorbește despre limbajul culorilor, limbaj vestimentar, limbaj arhitectural, limbaj al muzicii ș.a. Marcând deschiderea tuturor posibilităților culturale ale omului, "limbajul reprezintă cea mai înaltă formă a unei facultăți inerente condiției umane, facultatea de a simboliza. Înțelegem prin aceasta, în sens larg, facultatea de a reprezenta realul printr-un semn și de a concepe semnul ca pe o reprezentare a realului, prin urmare, de a stabili un raport de semnificare între un semn și un altul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se naște într-o zi cristalizează într-o manieră simplă și puternică o personalitate complexă prin opoziție față de o alta. Această ideologie durează atâta timp cât înnoirile populației și modificările profunde ale condițiilor de existență nu alterează personalitatea colectivă pe care o simbolizează"67. O astfel de viziune poate explica existența unui nucleu dur al limbajului politic de-a lungul timpului, așa încât o comparație între lexicul politic românesc din secolul al XIX-lea și cel din secolul al XX-lea nu înregistrează diferențe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Trogus-Pompeius, ne permite să înțelegem condițiile colonizării grecești și a instalării grecilor în afacerile lor. Pentru Marsilia, această fondare se face în acord cu mediul indigen compus deja din elemente galice. Acest acord și fuziunea dintre greci și indigeni sînt simbolizate de căsătoria dintre șeful grec și fiica regelui galic. Conținutul ideologic al preponderenței elementului grec asupra celui barbar este bine marcat de alegerea făcută de Gyptis. 2. Formarea Galiei (secolele V-II î. I.C.) Începînd cu secolul al V-lea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
moartea lui Mahomed în 632, atinge Spania în 711 și se termină la Poitiers în 732. De cealaltă parte, Occidentul cu excepția Spaniei devenită musulmană și a Insulelor Britanice rămase deoparte încearcă cu francii din Austrasia o unificare pe care o simbolizează încoronarea imperială a lui Carol cel Mare în anul 800. Astfel sînt fixate în secolul al IX-lea cele trei componente ale lumii medievale: Imperiul Bizantin, Islamul și creștinătatea latină. Dar, față de primele două, care cunosc o mare strălucire, cea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Burghezii intră în administrația regală, cumpără pămînturi nobiliare, profită de dezvoltarea economică și comercială și conduc redresarea franceză și stabilizarea monetară începînd cu Carol al VII-lea. Puterea bancherului Jacques Coeur sub Carol al VII-lea, înflorirea tîrgurilor de la Lyon simbolizează această nouă situație economică. Cler, nobilime, burghezie: cele trei stări, cu excepția țăranilor, apar ca deplin constituite în marile stări generale care se țin la Tours în 1484, un an după moartea lui Ludovic al XI-lea. Franța intră în era
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și exploatări specializate; regiuni atinse profund de exodul rural și regiuni, precum Bretagne, unde presiunea demografică a rămas mult timp puternică. Clasa muncitoare a cunoscut transformări considerabile în structuri și în modul său de viață: prăbușirea sau declinul meseriilor care simbolizau secolul al XIX-lea industrial (mineritul, industria textilă, acum metalurgia); dezvoltarea unor sectoare noi, în electronică, informatică, marcate de o diferențiere tot mai mare a formelor de activitate, de aportul inovațiilor tehnologice rapide. Încă din anii '60, unii sociologi au
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un vot pentru politica sa. Învestire. Ceremonie în cursul căreia este înarmat un cavaler. Laică la origine, investirea capătă un caracter religios din ce în ce mai pronunțat. Învestitură. În vocabularul feudal, act prin care un senior îi dă vasalului său un obiect ce simbolizează fieful pe care i-l acordă. Învestitură canonică. Act prin care Papa îi conceda episcopului sarcina sa. Fără această investitură, episcopul nu poate fi hirotonist și, deci, nu poate avea dreptul de a-și exercita funcțiile ecleziastice (mai ales acordarea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de trup transfigurat. în raport cu omul și cu globalitatea lui, îngerul, făptură fără trup, e ființă incompletă, superior parțială. Evident că platonismul sau tradițiile necreștine nu se rezumă, în ce privește trupul, doar la refuzarea sau la denigrarea lui. și acolo, trupul poate simboliza pierduta condiție de integralitate, proprie primului proiect al omului, ca în discursul lui Aristofan din Banchetul. Mai mult, pentru antici, fie ei medici, filozofi sau oameni de rînd, trupul omenesc se afla într-o minunată continuitate cu cosmosul în întregul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a atins înaltul cerului. în schimb, pentru creștinul Methodios din Olymp (martir în 312), în Banchetul său, trupul fecioarelor creștine, trupul feciorelnic este cel calificabil drept pășind pe pămînt, dar bolta-nstelată a cerurilor atingînd. Potrivit interpretării curente, virginitatea trupului simbolizează prin excelență integritatea receptaculului uman în care se sălășluiește prezența divină. Cei care aleg fecioria arată prin trupul lor că se păstrează intacți, puri, separați de logica lumii, pentru a fi demni de prezența Duhului, căruia i se dedică în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Cel ce dă și Cel ce ia. Dincolo de ele și de Unitate, rămîne numele inefabil, pe care divinul și-l comunică, poate, în experiența mistică, atunci cînd ființa e zdrobită și realcătuită de cunoașterea lui. în Omul sefirotic al Cabalei, simbolizînd structura vie a lui Dumnezeu, dualitățile care desfășoară viața intra-divină decurg din unitatea Coroanei, a sefirei supreme. Dar Coroana nu e decît punctul de comunicare între fața interioară a divinului configurată de dualitățile sefirotice și Infinitul lui (Ein Sof
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care scurtcircuitează depărtarea, fără a o anula. Pe de o parte, simbolul și principiul simbolizat își prezintă acut vederii deosebirea de natură. Dar, pe de altă parte, își fac presimțită unitatea, incluziunea originară a simbolului în principiul pe care îl simbolizează. Cu cît distanța dintre ele e mai puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mic decît o sămînță de mei, mai mic decît germenele dinăuntrul unei semințe de mei. Or, această temă simbolică a copacului inversat sau drept, în funcție de perspectiva umană sau transcendentă din care e privit este universală. Ca arbore al lumii, copacul simbolizează nu numai axa universului, cu ierarhia planurilor lui de existență, ci și globalitatea lumii, vertebrată de axa verticală. Despre acest copac se spune în Bhagavad-Gșt‡ (XV, 3) : De aici (din planul nostru de existență) nu i se vede forma, nici
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a creaturii sale. însuși Legămîntul lui Iahve cu poporul său constă într-o progresivă delimitare a sferelor proprii celor doi interlocutori. Iar atunci cînd se stabilește organizarea țării, a comunității și a cultului, leviții, neam sacerdotal, nu primesc teritoriu, ceea ce simbolizează, în existența cotidiană, distanța/retragerea/transcendența divinului față de treburile civile ale poporului. în sfîrșit, experiența exilului și a suferinței, atît de acută în tradiția iudaică, pune în fața conștiinței credincioase enigmatica retragere a lui Dumnezeu din istoria exterioară, chipul lui slab
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
oare, de foarte departe, gestul transcendenței care se transcende pe ea însăși? Una dintre legile simbolismului susține că supremul se răsfrînge în infim, se oglindește inversat în neînsemnat sau banal, că cu cît e mai mare distanța dintre simbol și simbolizat cu atît e mai intensă corespondența lor. Distanța atît de mare dintre mentalitatea tîrziu modernă și transcendență alături de simetrica lor autolimitare nu constituie oare o situație simbolică privilegiată? Cele două perspective Se susține pe drept cuvînt că secularizarea a golit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un curent fluid, necesar atmosferei încinse sugerată de cuvinte ca: „secetă”, „sete”, „s-a topit”, „fierbinte” etc. Legătura cu vietatea care va muri se face prin sete: „Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri.” Compasiunea, remușcarea sunt simbolizate fluid prin plâns. Poemul evocă un ritual - cel al maturizării - care se realizează prin intermediul altui ritual - cel al vânătorii. Aproape absentă este, la Labiș, poezia erotică pură. Așteptarea erotică se dezvoltă de la o dorință, o așteptare, spre o tăcere orgolioasă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și Idila sunt expresiile unui efort dramatic de a căuta liniștea. Se dorește sublinierea forței interioare resimțite ca o povară. Marina e, la primul nivel, poemul reminiscențelor unei iubiri. În realitate el concentreză tentativa unei izbăviri de zbucium. Zbuciumul mării simbolizează neliniștea primordială: „Era rupere barbară Dinăuntru în afară” „Marea respiră precum am dormi Calmă, puternică-n zori de zi.” Marina apare ca alegoria propriei biografii spirituale a lui Labiș, amintind de Cimitirul marin a lui Valéry. Sentimentul unei mari și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
un curent fluid, necesar atmosferei încinse sugerată de cuvinte ca: „secetă”, „sete”, „s-a topit”, „fierbinte” etc. Legătura cu vietatea care va muri se face prin sete: „Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri.” Compasiunea, remușcarea sunt simbolizate fluid prin plâns. Poemul evocă un ritual - cel al maturizării - care se realizează prin intermediul altui ritual - cel al vânătorii. De asemenea, privirile poetului se opresc obsesiv asupra simbolului mamei care-și caută fiul, „bătutul de noroc”, fără a-l mai
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
valid doar într-un anumit sistem, un sistem care integrează perfect această concepție pe care el o are despre perfecțiune. Este adesea o greșeală să ataci sau să aperi argumentul fără sistemul sau limbajul în care operezi 393. În legătură cu necesitatea, simbolizată prin N, Hartshorne face câteva precizări. Sunt multe interpretări pentru acest simbol, dar în general se acceptă înțelesul analitic: "L adevărat" adevărat cu necesitate prin înțelesurile termenului implicat. Hartshorne face o diferențiere între necesitatea simplă, condițională și necesitatea absolută. Dintre
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
zi din an, văzându-le drept simbol al triumfului vieții asupra morții. Se spune că primii locuitori ai Peninsulei Scandinave obișnuiau de asemenea să omagieze bradul, în timp ce druzii aveau în casele lor ramuri de plante perene, considerate sfinte și care simbolizau viața eternă. Cei superstițioși își atârnau ramuri de palnte deasupra ușilor, în scopul de a le proteja casele de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Forma triunghiulară simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
druzii aveau în casele lor ramuri de plante perene, considerate sfinte și care simbolizau viața eternă. Cei superstițioși își atârnau ramuri de palnte deasupra ușilor, în scopul de a le proteja casele de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Forma triunghiulară simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ramuri de palnte deasupra ușilor, în scopul de a le proteja casele de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Forma triunghiulară simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele, fructele cunoașterii. Alți istorici spun că bradul a fost
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a traversat Atlanticul povestea începe cu adevărat prin secolul al VII-lea, când un călugăr din Devonshire (Anglia) a venit în Germania pentru a răspândi cuvântul Domnului. Legenda spune că s-a folosit de forma triunghiulară a bradului pentru a simboliza Sfânta Treime. În secolul al XII-lea, de Crăciun, în Europa exista obiceiul ca bradul să fie atârnat de tavan cu vârful în jos. În secolul al XVI-lea, la Strasbourg, brazii erau decorați cu figurine, acadele și ornamente din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]