4,326 matches
-
orologiul măsoară satanic cu compasul insomnia, din cimitirele "cu mari și negre porți" se ridică în arome de flori atomii morților descompuși. Înainte de Bacovia și aproape în spiritul lui Rollinat, poetul cultivă un patetic sfâșietor, în care elementele tipice sunt "simfoniile", "aiurările", "delirurile", "sarcasmele", plânsetele de nebun pe stradă, dansurile macabre, muzica dureroasă (Weber, Chopin): Cântă încet din Weber: "gîndirile din urmă"- Poema unui geniu ce-apune maiestos, Adio-al unui suflet artistic, ce se curmă Pe-o tristă armonie cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu arta de smălțuitor a lui Heredia, ci ca pe o manufactură în serie, abstractă și incoloră, adesea prețioasă, câteodată filozofantă. Totuși, când poetul se oprește la stări minore, plictiseală, blazare, rezultatele sunt notabile, ca în Simbolism de toamnă, mică simfonie a frunzelor, sau în Spleen, baudelairiană de provincie: De neurastenie fugărit, M-am dus să caut liniște la țară; Dar monotona pace seculară Cântată de poeți, - m-a plictisit. Lumine-n zori și umbre-n asfințit... Și toamnă, iarnă, primăvară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
inocențe de poet, vorbește despre dragostea lui, despre femeie, așa cum o vede el, despre oameni, despre nașterea pământului din haos etc., și din acest monolog nervos se desprinde încetul cu încetul o viață sufletească, indeterminată dar reală, un soi de simfonie intelectuală care încîntă prin plăcerea ce poate rezulta din claritățile psihice. A doua parte a romanului, tratând despre război, superfluă, dacă privim lucrurile epic, este remarcabilă prin viziunea personală a luptei. Campania e concepută ca un spectacol straniu, apocaliptic, de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un ciclu de romane, unele de "investigație orizontală", adică socială, altele de "investigație verticală", adică psihologică. Cezar Petrescu voiește să refacă "comedia umană" a lui Balzac. Rezultatele nu sunt la înălțimea intențiilor, cu toate că nu se poate tăgădui autorului inventivitatea epică. Simfonia fantastică tratează un caz tragic de izbucnire a demenței într-un ton buf, Calea Victoriei prezintă Sodoma română, loc de pierzare pentru provinciali, într-o manieră poliloghică obositoare, Comoara regelui Dromichet amestecă aventura fantastică arheologică cu tema socială, continuîndu-se în Aurul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
internat la sanatoriul "Casa Diaconeselor" din București. 1936 În noaptea de 10 spre 11 martie, Ibrăileanu a părăsit lumea celor vii, la 12 martie corpul profesorului a fost incinerat și un sfert de oră i s-au cântat andantele și Simfonia pastorală a lui Beethoven. SPIRITUL CRITIC ÎN CULTURA ROMÎNEASCĂ PREFAȚĂ (la ediția I) Cea mai mare parte a capitolelor ce alcătuiesc acest volum au fost tipărite mai întîi în revista Viața romî-nească. Două au fost tipărite aiurea, iar două sunt
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ale scăderii auzului, iar câțiva ani mai târziu devine complet surd. Surditatea nu i-a înterupt creația artistică, paradoxal fiind faptul că operele compuse după ce a rămas surd au avut cel mai mare succes, printre ele aflându se “Variațiile-Diabelli” și Simfonia a IX-a - “Oda bucuriei”. Papa Ioan Paul al II-lea - boala Parkinson. Sam Sullivan, activist în domeniul protecției sociale și al traficului cu droguri. De la vârsta de 19 ani a paralizat în urma unui accident la schi, suferind o fractură
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Yoga ............... 204 Capitolul XXIII. Relațiile Biserică-Stat ..................................................... .............. 207 XXIII.1. Modelul separației radicale a statului de Biserică ................................ 207 XXIII.2. Modelul identificării totale a statului cu Biserica ................................ 208 XXIII.3. Modelul cooperării distincte a Statului cu Biserica .............................. 209 XXIII.4. Modelul „simfoniei” bizantine al relației dintre Stat și Biserică .......... 209 XXIII.5. Modelul religiei de stat ..................................................... .................... 211 Capitolul XXIV. (in)toleranța alterității religioase ................................................... 213 XXIV.1. Sensurile toleranței ..................................................... .......................... 213 XXIV.2. Ipostaze sociale ale toleranței ..................................................... .......... 214 XXIV.3. Toleranță și intoleranță în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
între Biserici și Stat. Confesiunile încasează prin stat impozite bisericești de la credincioși. Cu acești bani, Biserica întreține mii de spitale și așezăminte sociale (grădinițe, gimnazII, cămine pentru bătrâni). O mare parte a activităților se realizează cu ajutorul voluntarilor. XXIII.4. Modelul „simfoniei” bizantine al relației dintre Stat și Biserică acest model este profund diferit de cel apusean, fiind instituit pe modelul gândirii lui aureliu augustin privind „cele două cetăți”. În Bizanț s-a impus modelul simfoniei, al întrepătrunderii Statului cu Biserica. Actul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
realizează cu ajutorul voluntarilor. XXIII.4. Modelul „simfoniei” bizantine al relației dintre Stat și Biserică acest model este profund diferit de cel apusean, fiind instituit pe modelul gândirii lui aureliu augustin privind „cele două cetăți”. În Bizanț s-a impus modelul simfoniei, al întrepătrunderii Statului cu Biserica. Actul de naștere al acestui model este legat istoric de convertirea Împă ratului Constantin la creștinism. Împăratul primește un loc în Biserică. Aceasta „l-a învestit cu darurile sale, prin intermediul ungerii sfinte”. Și l-a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
dotat cu o charismă specială. Bulgakov Îl numește „mire al Bisericii”, având întipărit în sine „chipul lui Hristos însuși”. Diferența esențială este aceea că azi biserica recunoaște în oamenii statului doar pe aleșii cu eventuală charismă, nicidecum miri ai Bisericii. Simfonia ca model social a fost consacrată de iustinian (483-565). Bise rica și Statul formează un trup comun, cu două componente distincte: sacerdotium (preoția) și imperium (puterea imperială). Cele două părți sunt independente, neexistând un control absolut. Atribuțiile erau diferite. Împăratul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
părți sunt independente, neexistând un control absolut. Atribuțiile erau diferite. Împăratul convoca conciliile și punea în practică decretele. Episcopul elabora decretele. Problemele financiare și administrative ale Bisericii erau rezolvate de Împărat, însă Biserica era prezentă (spiritual) în politica statului. Scopul simfoniei bizantine era sanctificarea puterii politice în persoana reprezentantului ei suprem. Modelul simfoniei bizantine a trecut într-un con de umbră după căderea Constantinopolului. Bulgarii și sârbii au dorit să conducă întreaga ortodoxie. Au eșuat și atunci s-au resemnat construindu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
conciliile și punea în practică decretele. Episcopul elabora decretele. Problemele financiare și administrative ale Bisericii erau rezolvate de Împărat, însă Biserica era prezentă (spiritual) în politica statului. Scopul simfoniei bizantine era sanctificarea puterii politice în persoana reprezentantului ei suprem. Modelul simfoniei bizantine a trecut într-un con de umbră după căderea Constantinopolului. Bulgarii și sârbii au dorit să conducă întreaga ortodoxie. Au eșuat și atunci s-au resemnat construindu-și biserici naționale. Biserica bizantină a fost interesată în mod special de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Cântecul trezește în suflet orice amorțire, împodobește lumini și împrăștie speranțe, înfruntă cotropiri și răpune șovăiri. Cântecul potolește jarul oricărui însetat. Cântecul înfruntă moartea pe câmpul de luptă. Cântecul înalță fruntea noastră, fărâmă cătușele oricărei dureri și urcă la cer simfonii feerice. Cântecul te însoțește oriunde, în adâncimi de ocnă, în singurătate, înflăcărează inimi. Cântecul doboară pe mișei, cântecul te însoțește în omenești petreceri, cadelniți de leagăn și dor. Cântecul legionar, eternă cuminecătură, urcă grele povârnișuri și te apropie de Dumnezeu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
stârnit lui Beethoven o emoție puternică. Cine o fi vizitatorul său? Cât de importantă este această vizită? Va însemna o schimbare a destinului său? Iată cât de importante pot fi aceste bătăi la ușă!... Așa a apărut tema la geniala Simfonie a V-a, numită „Simfonia destinului”, în care este redată lupta ce se petrece în sufletul compozitorului pentru a învinge destinul. 7. Incapacitatea de a distinge cauza și efectul. Cauza și efectul, de multe ori, cu greu pot fi distinse
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
puternică. Cine o fi vizitatorul său? Cât de importantă este această vizită? Va însemna o schimbare a destinului său? Iată cât de importante pot fi aceste bătăi la ușă!... Așa a apărut tema la geniala Simfonie a V-a, numită „Simfonia destinului”, în care este redată lupta ce se petrece în sufletul compozitorului pentru a învinge destinul. 7. Incapacitatea de a distinge cauza și efectul. Cauza și efectul, de multe ori, cu greu pot fi distinse, iar de multe ori se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și totu’ a devenit umed. Și-apăi dimineața În zori am plecat. Ne-o tractat o locomotivă până-n Gara de Nord. Și când am văzut ceasurile din Gara de Nord și am văzut toate astea... Și mergea și muzică... O fost un moment iarăși..., cânta „Simfonia destinului”, de Beethoven, la nu știu care post de radio... Doamne, unde-am ajuns! Și-am plecat din București. Nu știam unde mergeam. După ce-am trecut de Ploiești, a Început să se mai Încălzească puțin și a Început să devină acceptabilă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
comentate de Paul Cornea și Elena Piru, Ed. Academiei, București, 1967, p. 187 și nota 7, p. 204). programma Partea I 1. Uvertura din Prometeu Beethoven 2. Concerto pentru violină (executat de dl. L. Wiest) Mendelssohn 3. Allegretto Scherzando (din Simfonia no. 8) Beethoven Partea II 4. Uvertură din Răpirea din Serai Mozart 5. Larghetto (din Simf. no. 2) Beethoven 6. Simfonia no. 4 în re majoru Haydn a) Adagio pressto b) Andante c) Menuetto d) Vivace Orchestra va fi dirijată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1. Uvertura din Prometeu Beethoven 2. Concerto pentru violină (executat de dl. L. Wiest) Mendelssohn 3. Allegretto Scherzando (din Simfonia no. 8) Beethoven Partea II 4. Uvertură din Răpirea din Serai Mozart 5. Larghetto (din Simf. no. 2) Beethoven 6. Simfonia no. 4 în re majoru Haydn a) Adagio pressto b) Andante c) Menuetto d) Vivace Orchestra va fi dirijată de dl. Eduard Wachmann, capul orchestrei Societăței. Preciurile locuriloru: locul I, 7 sfanți, locul II, 3 sfanți. [Începutul la 1 oră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de ce nu-l lasă în pace să compună. Succesul i-a venit prea tîrziu, datorită îndeosebi lui Wilhelm Furtwängler. Acesta considera muzica bruckneriană ca foarte potrivită cu dispozițiile sale de dirijor: o muzică a profunzimilor, a exprimării intensităților sufletești. Finalul Simfoniei a V-a e - după părerea multora - „cel mai monumental din toată muzica simfonică”. Bruckner se aseamănă - s-a spus în film - cu Beethoven, și nu numai prin faptul că a compus nouă simfonii (ultima, ce i drept, neterminată)! Le-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
profunzimilor, a exprimării intensităților sufletești. Finalul Simfoniei a V-a e - după părerea multora - „cel mai monumental din toată muzica simfonică”. Bruckner se aseamănă - s-a spus în film - cu Beethoven, și nu numai prin faptul că a compus nouă simfonii (ultima, ce i drept, neterminată)! Le-a scris și le-a rescris, de la nivelul experienței pe care o dobîndise, fie după pofta inimii, condus de o nouă înțelegere a temelor, fie la sugestia altora, cazul Simfoniei a VIII-a. Omul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că a compus nouă simfonii (ultima, ce i drept, neterminată)! Le-a scris și le-a rescris, de la nivelul experienței pe care o dobîndise, fie după pofta inimii, condus de o nouă înțelegere a temelor, fie la sugestia altora, cazul Simfoniei a VIII-a. Omul ăsta, care parcă nu dorea altceva decît liniște, ca să poată munci, a fost mereu în criză de timp, așa că mai mult a lucrat... În concedii și ca pensionar. Murind, a fost îngropat, după dorință, sub orga
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și stil. „Écrit en français argotique un peu exasperant, mais en général avec beaucoup de verve. Serait à élaguer”, a fost aprecierea comitetului de lectură de la NRF, lucru interpretat de unii ca drept o respingere. Romanul, definit de Céline o „simfonie literară emotivă”, a apărut, fără nici o „plivitură”, la Denoël, fapt care l-a privat de premiul Goncourt (a primit în schimb Renaudot). Într-o traducere destul de expresivă (Maria Ivănescu), a fost publicat abia acum la noi, de Cartea Românească, datorită
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să tot mai descopăr câte una. Încă mai ploua. M-am săturat să-mi pierd timpul la cumpărături, așa că am renunțat la pelerina de ploaie. Am intrat într-o berărie ca să beau bere și să mănânc stridii. Se cânta o simfonie de Bruckner. Nu știu a câta era, dar oricum, a fost prima oară când auzeam așa ceva într-o berărie. Mai erau ocupate doar două mese. La una, o pereche de tineri, la cealaltă, un bătrân mărunțel. Bătrânul, cu pălăria pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
arăta trei fără cinci. Pe suportul de sub cadran erau doi lei care se învârteau pe rând. Amândoi erau masculi și aveau cozile îndreptate în sus de parcă așteptau să se atârne haine pe ele ca pe un cuier. S-a terminat simfonia lui Bruckner și a început Bolero de Ravel. Am mai comandat o bere și m-am dus la toaletă. Am făcut un pipi lung, tare lung. De unde se adunase atâta? Cred că am urinat încontinuu două minute. Mi s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
redarea fidelă a sistemului metaforic și metric al textelor originale. El a fost, după cum apreciază Nicolae Balotă, „om-punte exemplar, tălmăcind, constituind poduri de legătură între literaturile română, maghiară și germană și chiar dincolo de acestea”. Traduceri: Eine Herbstsymphonie rumänischer Lyrik [O simfonie de toamnă a liricii românești], Arad, 1926; Rumänische Dichter. Eine Anthologie zeitgenössischer Lyrik [Poeți români. O antologie de lirica contemporană], Timișoara, 1928; Mihai Eminescu, Der Abendstern [Luceafărul], Timișoara, 1943, Poezii - Költeményei, București, 1961, Luceafărul - Az esticsillag, București, 1964, Költeményei [Poezii
FRANYÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]