5,479 matches
-
de resurse genetice. Era vorba de dr. ing. Mihai Cristea. Unul dintre ei, cercetător, care a lucrat împreună, spunea admirativ: „Ce om deosebit este dr. Mihai Cristea! Rar întâlnești un om și un mare profesionist în ale geneticii atât de simpatic, deschis și apropiat. Dr. ing. Mihai Cristea a trecut puțin de frumoasa vârstă de 80 de ani, dar este același om zâmbitor, cu umor sănătos și activ.” Să intrăm mai în amănunt în biografia lui. În casa rămasă de la părinții
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
doua soție i-a umplut casa de copii, rămânând singură să-i crească, fiindcă badea Constantin Între timp a dat ortul popii. Era deja bătrân când s-a Însurat a doua oară. Dintre acești frați Rugină, Andrei Călugărul era mai simpatic, o comoară de om pus tot timpul pe șotii. Avea simțul umorului și nu putea să urască pe nimeni. Avea mașină de tuns și se adunau vecinii seara la el ca În Poiana lui Iocan. Ne citea ziarul cu ultimele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
îmi reîncarc bateriile. Polonia e o țară ideală din punctul meu de vedere e mult mai avansată și mai performantă decât România, dar a rămas încă și foarte vie! Plus că au și ei tâmpeniile lor care mi-i fac simpatici, cum ar fi, de-o pildă, cei doi gemeni care conduc țara. Pe mine, oricum, gemenii mă cam perplexează, dar să-i vezi în fruntea unei țări... Aici, recunoaște, ne-au tăiat până și pe noi! Cum ne-au tăiat
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cu un fel de butadă, să spun că totul e de făcut, ba chiar e mai mult de făcut acum decât în 1990, pentru că, între timp, am mai făcut și o mulțime de prostii de tranziție! Ar fi un răspuns simpatic, dar nu întrutotul adevărat, pentru că cele mai multe instituții și legi am reușit în felul nostru, așa, mai românesc, să le producem. Mai rămâne să le facem să și funcționeze în ansamblu, pentru că orice societate normală are o anumită coerență, și pe
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
În plus, cu Stelian Tănase mereu ai fost exigent. Mie mi se pare că, dintre ei doi, numai Tănase mai pune mâna pe câte o carte, ba chiar pare a o și înțelege, în vreme ce Mircea cântă numai după ureche, nostim, simpatic, dar tot manele scoate pe gură... Nimic altceva. Tu ți-l poți imagina pe Mircea Dinescu citind de unul singur într-o cameră??? Greu exercițiu, nu ?! Iar în emisiune, mereu îmi vine să-i reproșez lui Stelică tocmai că îl
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
tu, ca și mine, chiar mai crezi în forța cuvântului (alt clișeu, dar pe care nu doresc să-l evit, tocmai pentru că în multe urechi sau ochi mai are prestigiu/semnificație). Totuși, Cristian Tudor Popescu, deși nu mi-e foarte simpatic, are forța unui gazetar autentic, așa cum mi-i imaginez pe marii gazetari francezi din istorie. Am citit articole impecabile stilistic și logic produse de peana sa. Multe. De cele mai multe ori nu se înșeală, e chiar profetic. De aici și teama
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
faptul că potețialul negativ de repaus al celulelor din nodulul sinoatrial este 55-60 mV, în timp ce fibrele miocardice au un potețial negativ de repaus de 80 mV iar celulele rețelei lui Purkinje 90-100 mV. Nodulul sinoatrial se află sub influența fibrelor simpatice și parasimpatice precum și a influențelor umorale, care pot să scadă sau să crească frecvența descărcării impulsurilor contractile în funcție de necesitățile organismului. Conductibilitatea (funcția dromotropă) reprezintă proprietatea țesutului excitoconductor și a întregului miocard de a propaga unda de ecitație generată la nivelul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
o stare metabolică și un grad de relaxare diastrolică adecvate desfășurării revoluției cardiace. Tonicitatea este menținută de factori intrinseci și de factori extrinseci. Intrinsec acționează tensiunea dată de structurile contractile și elastice iar componenta extrinsecă este reprezentată mai ales de către simpatic care crește tonicitatea în cursul diastolei și are în general un rol trofic. Lucrul mecanic al inimii. Lucrul mecanic sau travaliul cardiac este definit ca produsul dintre cantitatea de sânge ejectată în cursul unei sistole și valoarea presiunii arteriale. T
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de activitatea musculară intensă lucrul mecanic poate depăși 18000 kg/m. 3.4. Reglarea activității cardiace Reglarea activității cardiace se face prin mecanisme nervoase și umorale, fiind conectată strâns cu cea a motricității vaselor sangvine. Mecanismul neuroreflex acționează prin componenetele simpatică și parasimpatică ale sistemului nervos vegetativ. Parasimpaticul exercită o acțiune inhibitorie prin nervii vagi stâng și drept ce conțin fibre nervoase ce pleacă de la nucleul dorsal al vagului, situat în bulb. Vagul are o acțiune cronotrop negativă, inotrop negativă, dromotrop
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
drept ce conțin fibre nervoase ce pleacă de la nucleul dorsal al vagului, situat în bulb. Vagul are o acțiune cronotrop negativă, inotrop negativă, dromotrop negativă, batmotrop negativă și tonotrop negativă. Fibrele parasimpatice ajung la cord după ce au format împreună cu fibrele simpatice plexul cardiac. De aici fibrele parasimpatice ajung la neuronii situați în țesutul excitoconductor din regiunile sinusală și nodală, de unde pleacă fibre postganglionare ce se distribuie miocardului. Vagul drept are o acțiune cronotrop negativă mai pronunțată, deoarece fibrele sale cardiace se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ajung la neuronii situați în țesutul excitoconductor din regiunile sinusală și nodală, de unde pleacă fibre postganglionare ce se distribuie miocardului. Vagul drept are o acțiune cronotrop negativă mai pronunțată, deoarece fibrele sale cardiace se termină la nivelul nodulului sinoatrial. Eferența simpatică are originea în cornele laterale ale măduvei spinării, segmentele T1-T4. Axonii acestor neuroni ajung în ganglionii lanțului simpatic, de unde pleacă fibre ce ajung la cord prin nervii cardiaci. Componenta simpatică exercită un efect pozitiv asupra tuturor proprietăților miocardului, mărind frecvența
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
distribuie miocardului. Vagul drept are o acțiune cronotrop negativă mai pronunțată, deoarece fibrele sale cardiace se termină la nivelul nodulului sinoatrial. Eferența simpatică are originea în cornele laterale ale măduvei spinării, segmentele T1-T4. Axonii acestor neuroni ajung în ganglionii lanțului simpatic, de unde pleacă fibre ce ajung la cord prin nervii cardiaci. Componenta simpatică exercită un efect pozitiv asupra tuturor proprietăților miocardului, mărind frecvența contracțiilor cardiace și debitul sistolic. Centrii simpatici de la nivel medular se află sub controlul centrului cardioaccelerator bulbar. Centrii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fibrele sale cardiace se termină la nivelul nodulului sinoatrial. Eferența simpatică are originea în cornele laterale ale măduvei spinării, segmentele T1-T4. Axonii acestor neuroni ajung în ganglionii lanțului simpatic, de unde pleacă fibre ce ajung la cord prin nervii cardiaci. Componenta simpatică exercită un efect pozitiv asupra tuturor proprietăților miocardului, mărind frecvența contracțiilor cardiace și debitul sistolic. Centrii simpatici de la nivel medular se află sub controlul centrului cardioaccelerator bulbar. Centrii bulbari cardioinhibitor și cardioaccelerator își modulează reciproc activitatea și se află sub
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
măduvei spinării, segmentele T1-T4. Axonii acestor neuroni ajung în ganglionii lanțului simpatic, de unde pleacă fibre ce ajung la cord prin nervii cardiaci. Componenta simpatică exercită un efect pozitiv asupra tuturor proprietăților miocardului, mărind frecvența contracțiilor cardiace și debitul sistolic. Centrii simpatici de la nivel medular se află sub controlul centrului cardioaccelerator bulbar. Centrii bulbari cardioinhibitor și cardioaccelerator își modulează reciproc activitatea și se află sub influența unor factori umorali și a impulsurilor sosite de la zonele reflexogene (în special de la baro și chemoreceptorii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
plexul venos subcutanat. Venele mijlocii și mici, în pereții cărora se află o abundență de fibre musculare netede, sunt dotate cu proprietatea de contractilitate. Contractilitatea venoasă contribuie la reglarea cantității de sânge aflată în capilare și se află sub influența simpaticului și a unor factori umorali. Realizarea circulației venoase are la bază următorii factori: a) Factorul cardiac, care este un factor principal, constă în activitatea contractilă a inimii și în special a inimii drepte, răspunzătoare de întoarcerea venoasă. Scăderea presiunii din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
zonelor reflexogene periferice fiind stimulați de scăderea concentrației O2 din sânge, consecutiv find stimulată ventilația. Acești chemoreceptori pot fi stimulați și de creșterea concentrațiilor CO2 și H+. Parasimpaticul și acetilcolina provoacă bronhodilatația și ca urmare scăderea frecvenței mișcărilor respiratorii iar simpaticul și catecolaminele au efecte opuse. Adaptarea respirației la efort Efortul fizic necesită un consum de oxigen de 30 de ori mai mare decât în repaus. Proporțional cu intensificarea arderilor, se produce o cantitate mai mare de CO2 care trebuie eliminată
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în termoreglare are rol în regalare echilibrului hidric menține igiena gurii Reglarea secreției salivare se face exclusiv prin mecanism nervos. Căile aferente, reprezentate de nervii trigemen, glosofaringian și vag ajung la centrii salivari bulbo-pontini, căile eferente fiind reprezentate de fibre simpatice și parasimpatice. Stimularea parasimpaticului duce la secreția crescută a unei salive fluide, iar stimularea simpaticului este urmată de secreția unei salive în cantitate mică dar vâscoasă. Secreția salivară este reglată și coordonată prin mecanisme reflex necondiționat, reflex condiționat și prin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
face exclusiv prin mecanism nervos. Căile aferente, reprezentate de nervii trigemen, glosofaringian și vag ajung la centrii salivari bulbo-pontini, căile eferente fiind reprezentate de fibre simpatice și parasimpatice. Stimularea parasimpaticului duce la secreția crescută a unei salive fluide, iar stimularea simpaticului este urmată de secreția unei salive în cantitate mică dar vâscoasă. Secreția salivară este reglată și coordonată prin mecanisme reflex necondiționat, reflex condiționat și prin mecanism central (excitarea directă a centrilor salivari de către dioxidul de carbon). Deglutiția. Prin deglutiție bolul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de la baza limbii, din palatul moale, amigdalieni cu alimentele. Impulsurile aferente ajung prin ramuri ale glosofaringianului, trigemenului, laringianulu superior și vagului la centrul bulbar al deglutiției, de unde pleacă impulsuri eferente prin hipoglos, trigemen și vag. Tonusul cardiei crește la stimulare simpatică și scade la stimulare parasimpatică. 5.2. Digestia gastrică Stomacul depozitează temporar alimentele ingerate și le pregătește mecanic și chimic pentru digestia intestinală. Pregătirea mecanică se realizează prin motricitatea gastrică, care asigură depozitarea alimentelor, omogenizarea alimentelor în sucul gastric și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
antrul piloric depășește rezistența sfincterului piloric. Reglarea motricității stomacului se face prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase se împart în mecanisme nervoase extrinseci și mecanisme nervoase intrinseci. Mecanismele nervoase extrinseci sunt asigurate de sistemul nervos vegetativ prin componentele simpatică și parasimpatică. Excitantul fiziologic al receptorilor din mucoasa gastrică este reprezentat de alimente, de distensia mecanică a stomacului și de aciditatea stomacală. Căile aferente ajung la centrii gastrosecretori din bulb și din coarnele intermedio-laterale ale substanței cenușii din măduvă. Căile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
un strat longitudinal și un strat circular. Intestinul subțire prezintă mișcări de segmentare și peristaltice. Această activitatea motorie este reglată și coordonată prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase: sistemul nervos parasimpatic, prin nervul vag, activează motricitatea intestinală, iar simpaticul prin nervii splanhnici are efecte inhibitoare, mișcările fiind declanșate prin plexurile nervoase intramurale Meissner și Auerbach. Mecanismul umoral este reprezentat de hormoni locali stimulatori (motilin, gastrină, serotonină) și inhibitori (secretina). Fenomenele chimice reprezintă acțiunea combinată a sucurilor pancreatic, intestinal și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
maltaza, lactaza, invertaza, ce descompun dizaharidele în glucoză și monozaharidul corespunzător lipaza intestinală, care scindează lipidele în acizi grași, gliceroli, monogliceride Reglarea secreției intestinale se face atât nervos cât și umoral. Vagul, prin componenta sa parasimpatică, are efect stimulator, iar simpaticul efect inhibitor prin nervii splanhnici. Intevin și unele reflexe locale, cu efect stimulator, declanșate de stimularea mecanică a mucoasei intestinale prin frecare sau destindere. În timpul digestiei intestinale este eliberată din duoden enterocrinina, hormon ce stimulează secreția intestinală. Secretina stimulează nu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
biliare, colesterol, lecitină. Prin sărurile biliare reduce tensiunea superficială și determină emulsionarea grăsimilor, favorizând digestia acestora. Are și efect de activare a lipazelor. Reglarea secreției biliare se face prin factori nervoși și prin factori umorali. Parasimpaticul stimulează secreția biliară și simpaticul o inhibă. Secreția și excreția bilei se fac mai abundent postprandial, secreția fiind stimulată de secretină, sărurile biliare în sine, grăsimi alimentare, substanțe rezultate din degradarea proteinelor. Colecistokinina, hormon sintetizat în celulele pereților duodenali, stimulează evacuarea bilei în duoden. Conținutul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
gros este caracterizată de contracții tonice, mișcări segmentare și peristaltice, precum și contracții în masă sau propulsive și este declanșată prin distensia sa. Controlul se face prin plexurile nervoase intramurale aflate sub influența stimulatoare a parasimpaticului și sub cea inhibitoare a simpaticului. Funcția de absorbție este redusă, la nivelul colonului proximal absorbindu-se apă (300-400 ml/zi), aminoacizi, vitamine, electroliți (Cl-, Na+, K+ și alții), conținutul colic transformându-se pe măsura înaintării spre rect în materii fecale. Asupra conținutului colonului acționează flora
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
motorii corticale care nu sunt destinate motilității voluntare au rol inhibitor asupra centrilor motori medulari. Se disting o componentă nervoasă de comandă a mișcării și una de control și reglare. b) Sistemul nervos vegetativ, prin cele două componente ale sale, simpaticul și parasimpaticul, adaptează funcțiile vegetative (circulația, ventilația, digestia) la cerințele somatice motorii. Pentru sistemul nervos motor somatic, căile de comandă centrale sunt reprezentate de sistemul piramidal sau cortico-spinal, ce realizează mișcări voluntare și precise și sistemul extrapiramidal (cu originea la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]